Tag: scoala

  • Primarul din România care îşi donează salariul pentru reabilitarea şcolii din localitate

    „Şcoala din vise” e numele campaniei iniţiate de Irina Onescu. Edilul vrea să strângă fonduri pentru şcoala din comună, în care învaţă peste 100 de copii. Primii bani au fost donaţi chiar de ea – 4.000 de lei, adică salariul ei pe o lună, informează digi24.ro

    „Eşalonat, pe o perioadă de 3 luni de zile, mi-am propus să donez un salariu în scopul campaniei „Şcoala din vise”.

    Campania a început de 2 săptămâni iar până acum s-au strâns aproape 3.000 de euro.

    „Mi-am dorit să nu aştept după procedurile clasice de a cere fonduri de la stat, de la Uniunea Europeană, copiii aceştia nu trebuie forţaţi să aştepte.”

    Şcoala are nevoie de mobilier nou, podelele trebuie înlocuite şi trebuie construit un teren de sport. În funcţie de câţi bani se strâng, primăria va prioritiza lucrările.

     

  • Astăzi, la Smart Business: Ovidiu Drugan şi Valentin Oeru, antreprenorii care şi-au transformat pasiunea pentru navigaţie într-un business invidiat de mulţi

    Set Sail deţine cea mai mare flotă de ambarcaţiuni din România (numărul acestora a ajuns la 10), iar veniturile afacerii s-au plasat la circa 250.000 de euro anul trecut.

    Ovidiu Drugan s-a molipsit de pasiunea pentru navigaţie de la tatăl său, care şi-a cumpărat o ambarcaţiune în anul 2000.  Au ajuns împreună la câteva zeci de ieşiri pe an şi fiind avocat, lumea glumea spunându-i că este yachtmen şi practică avocatura în timpul liber. În timpul crizei s-a adeverit acest lucru, pentru că a lăsat-o mai uşor cu avocatura, iar hobby-ul său a trecut la nivelul următor

    ”Am plecat la drum cu gândul de a oferi celor pasionaţi un început bun în ocupaţia de skipper (…). Nu a fost o decizie uşoară să renunţ la avocatură şi cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau trişti, supăraţi, iar în iahting toată lumea vine veselă şi pleacă veselă”, descrie Ovidiu Drugan decizia de a renunţa la avocatură. După câţiva ani l-a întâlnit pe Valentin Oeru, un cursant atât de pasionat încât şi-a dorit şi el să se alăture businessului. În 2013 au început astfel să cumpere bărci pentru închiriere – preţul celei mai scumpe achiziţionate până acum a ajuns la 160.000 de euro.

    ”Comunismul  a distrus iahtingul, a distrus în primul rând cluburile sportive, se considera că în jumătate de oră poţi să fugi în Bulgaria şi gata, ai scăpat, atunci s-a pus o frână puternică a domeniului. După comunism am început să ne mişcăm, dar greu, economia nu ne-a permis, apoi n-a fost infrastructură, există o barieră naturală în sensul că n-avem insule, iar plimbarea pe Marea Neagră este una costieră, de aceea s-a dezvoltat mult partea sportivă, iar regatele din România le depăşesc pe cele din ţări precum Italia sau Grecia”, a descris Valentin Oeru în cadrul emisiunii motivele pentru care România se află pe ultimele locuri din punctul de vedere al numărului de ambarcaţiuni.

    Mai multe detalii despre parcursul antreprenorial al celor doi şi despre proiectele lor viitoare veţi putea urmări astăzi, de la ora 15, în cadrul unei noi ediţii a emisiunii Smart Business. 

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcoala unde copii sunt pedepsiţi pentru faptul că au pantofi prea strălucitori sau pentru că se uită la ceas. Cum e viaţa în cea mai strictă şcoală

    Politica de conduită extremă de la Academia Merchants, din Byywood, Bristol, include, printre altele, pedepse pentru elevii care au pantofi prea strălucitori sau care se uită la ceas. Iar elevii care nu respectă regulile sunt forţaţi să poarte insigne pe care să scrie „am 24 de ore la dispoziţie pentru a avea o uniformă corespunzătoare”. Noile reguli au fost lansate cu două săptămâni înainte de încheierea mandatului directorului Nick Short, care va pleca după doar un an de muncă, pentru a fi înlocuit de Samantha Williamson.

    „Vorbim de sute de copii arătaţi cu degetul. Conducerea vrea doar să demontreze ceva, nu rezolvă nimic. E de ajuns ca o fată să poarte un accesoriu de păr de o altă culoare decât cele acceptate”, se plânge Petula Peacock, mama unui elev pedepsit.

    Un document de 17 pagini a fost publicat detaliind politica de conduită a şcolii, ca parte a unui act de reducere a nivelului de „deranjamente” la oră,  inclusiv examinarea unui ceas. Refuzul de izolare duce la excludere, iar sfidarea conduce automat la izolare pentru cinci lecţii, inclusiv prânz, pauză şi 15 minute după şcoală.

    Un elev a fost, aşadar, pedepsit din cauza pantofilor care erau „prea strălucitori” şi forţat să poarte o pereche de pantofi de schimb, care erau prea mici, după cum a susţinut acesta. Amanda J Cawston şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politică şi a scris online spunând: „pedepsele sunt destul de dure şi nu se potrivesc cu adevărat greşelilor. Există posibilitatea ca un părinte să îşi permită să cumpere copilului doar pantofii strălucitori negri din Primark, spre deosebire de pantofii adecvaţi din Clarks, care, deşi sunt drăguţi, sunt, în general, prea scumpi pentru buzunarul majorităţii”.

    „Nu asta făceau naziştii? Obligau oamenii să poarte semne?  Ai fi crezut că şcoala are un profesor de istorie care să le arate asta”, a mai spus alt părinte, Geoff Brodie. Cu toate acestea, alţii i-au sărit în apărare şi au spus că regulile trebuie respectate.  „S-a ajuns la o generaţie de adolescenţi autosuficienţi, care cred că regulile nu se aplică pentru ei şi sunt liberi  să facă ceea ce le place, fără consecinţe”, spune Helen Sharpe. Şi Jenna Anderson a scris: “Începutul unei schimbări de mare. Acest lucru funcţionează incredibil de eficient în Bristol.

  • Şcoală gratuită de programare ACADEMY+PLUS se deschide la Bucureşti cu 120 de locuri disponbile

    „Unică în peisajul educaţional din România, ACADEMY+PLUS îşi propune să ofere tinerilor pasionaţi de informatică şansa de a deveni adevăraţi profesionişti. Iar asta fără profesori, fără cărţi, gratuit şi fară diplome, într-un proces educaţional bazat pe un sistem de gamificare”, spune Daniela Buşcan, Program Director în cadrul ACADEMY+PLUS. „Metoda de învăţare aduce în prim-plan practica, munca în echipă şi colaborarea.  Pe scurt, un micro-mediu organizaţional în care cursanţii află din prima zi ce este acela un termen limită sau cum să colaboreze şi să se pună în valoare unii pe ceilalti”, adaugă aceasta. 

    Pentru a putea ocupa unul dintre cele 120 de locuri gratuite, disponibile în Bucureşti, fiecare candidat trebuie să treacă printr-un proces de selecţie, împărţit în trei etape.Şcoala propriu-zisă va începe în luna noiembrie, iar candidaţii acceptaţi în program vor studia trei proiecte obligatorii, după care vor putea alege dintre urmatoarele linii de specializare: Unix, Algoritmi, Computer graphics sau Web development, full stack. Programa are o structură de 21 de niveluri, însă nu presupune obligativitatea parcurgerii acestora în totalitate.

    „După aproximativ 6 – 9 luni, cursanţii ajung la nivelul de specialist IT junior, pregătire mai mult decât suficientă pentru a putea fi angajaţi. De asemenea, îi susţinem pe cursanţi să îşi găsească rapid job-uri în industria IT. ACADEMY+PLUS se alătură, aşadar, eforturilor care susţin educaţia în IT, vizând să crească anual numărul de persoane pe care le specializează în acest domeniu. Finanţarea vine din mediul privat, de la companii care ne sponsorizează”, mai spune Daniela Buşcan.

    ACADEMY+PLUS face parte din reţeaua internaţională a École 42 din Paris, unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte de formare profesională din lume, cu centre în Paris, Kiev, Chişinau, Johannesburg şi Fremont, Silicon Valley. În 2014, ACADEMY+PLUS a deschis la Cluj-Napoca o şcoală de programare gratuită, România fiind astfel prima ţară din reţea care a crezut în metoda revoluţionară a şcolii din Paris. De atunci, dintre 198 de cursanţi formaţi la Cluj în perioada 2014 – 2016, 110 au fost absorbiţi de piaţă şi angajaţi de companii cu profil IT, fie din zona de servicii, fie din zona de produs. Majoritatea cursanţilor din program au vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani, cei mai mulţi fiind proaspăt absolvenţi de BAC şi studenţi care vor să îşi crească nivelul de cunoştinţe în zona practică. 

     

  • O echipă de români a creat softul primului magazin complet autonom din lume

    Şcoala românească scoate ingineri buni, care sunt în top la algoritmică, şi care reuşesc fără probleme să dezvolte platforme IT de top pentru cele mai competitive pieţe din lume, cum ar fi cea din Statele Unite, a declarat Daniel Ilinca, partener în cadrul companiei Cornerstone Technologies, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    „Zona de start-up-uri, industria de IT din România este pe un trend ascendent. Am de­ve­nit un hub de tehnologie, nu poţi să compari Memphis cu Bucureşti în materie de soft şi teh­no­logie. Noi suntem foarte puternici în această zo­nă, avem foarte multe companii aici. E foar­te interesant că în România găseşti dez­vol­ta­tori de top şi printre studenţi, lucru care arată că şcoala scoate în continuare oameni  buni“, a spus Ilinca

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum câştigă un puşti de 15 ani 50.000 de lire sterline pe an. A pornit doar cu 5 lire şi în prezent are 11 angajaţi

    A început cu doar 5 lire sterline, iar acum cifra de afaceri săptămânală a lui Nathan este în valoare de 1.150 lire. El a povestit că ideea i-a venit în timpul unei discuţii cu un milionar ce a participat la un program program de dezvoltare organizat de şcoala sa, care i-a sfătuit pe elevi cum să facă bani şi cum să muncească din greu. „De şapte ani de zile mergeam pe drumul greşit, iar apoi a apărut acest tip, pe care îl cheamă Carl. Şi atunci mi-am dat seama că vreau să fiu ca el”, a declarat tânărul. În aceeaşi zi Nathan a făcut primii paşi spre dezvoltarea afacerii care astăzi se numeşte Walking Talking Shop- a început să cumpere şi să vândă dulciuri colegilor săi. A angajat un prieten pentru a-l ajuta să vândă lucrurile în primul an, în timpul pauzelor, după care mica sa afacere s-a extins continuu. Ulterior, Nathan a angajat 10 persoane pentru a-l ajuta cu vânzările.

    El a declarat jurnaliştilor că mulţi elevi făceau comenzi de diferite dulciuri prin intermediul Snapchat şi apoi îşi ridicau produsele în timpul pauzei. Însă şcoala a aflat despre această afacere şi i-a cerut lui Nathan să oprească vânzările. Dacă ar fi continuat să facă 230 de lire pe zi, ar fi ajuns 50.000 de lire sterline într-un an. „ Voi începe să investesc în diferite lucruri,  nu pot să vând dulciuri pentru tot restul vieţii mele. Aş vrea să devin broker de acţiuni. Planul meu e să devin milionar”, povesteşte băiatul. Nathan a recunoscut că a cheltuit mult din ce a câştigat, dar a reuşit să economisească 5.000 de lire sterline.

    Mama lui, Sharon, de 43 de ani, care lucrează în industria transporturilor, a spus că unul dintre motivele pentru care Nathan a început să facă afaceri era dorinţa lui de a face bani înainte de a putea fi angajat în mod legal. „A fost dezamăgit când nu şi-a putut găsi un loc de muncă fiindcă toţi îl îndrumau să se întoarcă peste câţiva ani. Dar sunt foarte mândră de abilităţile sale antreprenoriale, E un copil foarte talentat”, a decarat aceasta.

     

  • Ce li se pregăteşte părinţilor ai căror copii întârzie la şcoală în mod repetat

    Miniştrii britanici susţin introducerea unor amenzi usturătoare pentru părinţii ai căror copii întârzie în mod repetat la şcoală, scrie Telegraph.

    Consiliile şi şcolile din West Midlands, Hampshire şi Essex au decis extinderea penalizărilor fixe de 60 de lire sterline pe care le dădeau părinţilor care îşi duceau copiii în vacanţă în timpul şcolii, la cazurile de întârziere frecventă a elevilor.

    Familiilor li s-au spus că ar putea fi urmărite penal dacă nu plătesc amenda în termen de 28 de zile.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro