Lanţul de fast-food va începe să ţină paiele în spatele tejghelei, şi nu le va mai oferi decât la cererea clientului.
CEO-ul McDonald`s în Marea Britanie, Paul Pomroy, a declarat pentru Sky News că „clienţii ne-au spus că nu vor să mai primească paie de plastic şi că ar trebui să le dăm doar atunci când ne cer ei, aşa că noi am aplicat această idee”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.
Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.
Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.
Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.
Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.
David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.
Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.
Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate.
Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.
În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.
Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.
”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.
„Până la finalul lunii aprilie se va adopta în Guvern o OUG referitoare la partea de achiziţii publice. Va fi o abordare normală, nouă, în liniile Directivelor europene în acest sens. Nu vom adăuga nimic în plus faţă de ceea ce la nivel european se cere în mod imperativ. Din toate zonele de achiziţii publice din Europa se iau bunele practici. (…) Va fi un act care va schimba radical zona achiziţiilor publice. Pe achiziţii centralizate, la fel va fi OUG care va stabili un nou mecanism la nivelul MFP, o nouă structură care va face aceste achiziţii centralizate şi vom începe cu câteva zone pilot, să existe nişte studii care să arate foarte clar că în acele zone sunt filtre foarte mari. Câteva exemple: autoturisme, medicamente şi altele. La fel, la final de aprilie va fi aprobat”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Firma austriacă S Immo AG a încheiat lucrările de remodelare Sun Plaza începute în primul trimestru din 2016 şi au fost încheiate – conform planului de construcţie – în martie 2018.
Noul centru comercial va fi mai mare cu 11.000 de metri pătraţi şi va avea peste 170 de magazine.
„Până în prezent, acesta este cel mai amplu proces de reconfigurare a unui mall din Bucureşti. Peste 20.000 de metri pătraţi au fost supuşi modernizării în total, după cum urmează: 11.000 mp cuprinşi într-o aripă comercială nou construită, ce va acomoda peste 40 de noi magazine, plus alţi 9.000 mp cuprinşi în spaţii existente şi care au fost transformate ca parte din proiect. Numărul total de spaţii de retail din Sun Plaza depăşeşte astfel pragul de 170 de unităţi”, au precizat reprezentanţii Sun Plaza.
Reconfigurarea Sun Plaza a fost concepută de arhitecţii şi inginerii ATP din Viena – o companie de proiectare integrată.
„Dincolo de reconfigurarea efectivă şi de crearea a noi spaţii de retail şi de divertisment, S Immo AG a integrat şi arta în acest proiect, prin colaborarea cu Peter Kogler, artist austriac cu recunoaştere internaţională şi unul dintre pionierii artei generate pe computer. O instalaţie grafică dispusă pe o suprafaţă de 700 mp redefineşte tunelul subteran care conectează mallul la staţia de metrou Piaţa Sudului. O cascadă luminescentă suspendată, cu o înălţime de 18 metri şi o greutate de peste o tonă, reprezintă un reper vizual şi un veritabil punct de atracţie pentru vizitatori, fiind vizibilă pe două niveluri din mall”, se mai arată în comunicat.
Astfel, fosta Supremia Grup a devenit Solina România, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Schimbarea numelui companiei vine după ce la jumătatea anului trecut Solina a anunţat că procesul de achiziţie al producătorului din Alba a fost finalizat şi echipele celor două businessuri lucrează împreună. De asemenea, grupul francez a făcut o infuzie de capital de 15,8 milioane de lei (3,4 mil. euro) companiei din România.
Monedele virtuale ucid oameni prin faptul că sunt folosite pentru achiziţionarea de droguri sintetice, a declarat fondatorul Microsoft într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe siteul Reddit.
„Chiar în acest moment criptomonedele sunt folosite pentru a cumpăra fentanil opioid şi alte medicamente, deci este o tehnologie care provoacă decese într-un mod destul de direct”, a spus Gates.
Fondatorul Microsoft a precizat că anonimatul criptomonedelor împiedică autorităţile să demaşte spălarea de bani sau finanţarea atacurilor teroriste. El crede că actualul val speculativ de oferte iniţiale de criptomonede (ICO) este extrem de riscant pentru investitorii pe termen lung.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Monedele virtuale ucid oameni prin faptul că sunt folosite pentru achiziţionarea de droguri sintetice, a declarat fondatorul Microsoft într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe siteul Reddit.
„Chiar în acest moment criptomonedele sunt folosite pentru a cumpăra fentanil opioid şi alte medicamente, deci este o tehnologie care provoacă decese într-un mod destul de direct”, a spus Gates.
Fondatorul Microsoft a precizat că anonimatul criptomonedelor împiedică autorităţile să demaşte spălarea de bani sau finanţarea atacurilor teroriste. El crede că actualul val speculativ de oferte iniţiale de criptomonede (ICO) este extrem de riscant pentru investitorii pe termen lung.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”În tot Parlamentul e frig. Soluţii există. Din cauza ferestrelor (este frig – n.r.). La orice fereastră din această clădire este un curent incredibil şi când este frig şi vânt foarte puternicca acum, aproape este imposibil de stat”, a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă schimbarea ferestrelor este o variantă, Dragnea a spus: ”Eu nu cred că noi avem posibilitatea în buget să dăm drumul la o asemenea investiţie. Sincer. Pe de altă parte, e greu de stat, dar asta e”.