BusinessMagazin

Tag: scandal

  • Micul război rece din Europa

    Germania, Austria, Cehia, Italia, Slovenia şi România au anunţat că nu vor participa la reuniunea de la Ialta din 11-12 mai a liderilor din Europa Centrală şi de Est, astfel încât reuniunea a fost amânată sine die.

    Ex-premierul ucrainean Iulia Timoşenko a reclamat că a fost bătută în închisoare, unde execută o pedeapsă de 7 ani pentru deturnare de fonduri, caz pe care îl consideră o răzbunare politică din partea actualului preşedinte Viktor Ianukovici.

    La 14 mai, miniştrii de externe din UE vor discuta cazul Timoşenko la Consiliul pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, una dintre mizele discuţiei fiind acordul de asociere între UE şi Ucraina, care se referă la cadrul de cooperare în materie de comerţ, relaţii politice şi de securitate.

    Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat că Ucraina riscă o izolare faţă de Occident dacă nu găseşte o soluţie de garantare a drepturilor şi a asistenţei medicale pentru membrii opoziţiei condamnaţi la închisoare. Grybauskaite a vizitat-o la închisoarea din Harkov pe Timoşenko, unde aceasta primeşte îngrijiri pentru o afecţiune a coloanei vertebrale.

    Sâmbătă, mii de oameni s-au adunat la Kiev pentru o demonstraţie de sprijin pentru Iulia Timoşenko, unde fiica acesteia, Evhenia, a citit un mesaj din partea mamei sale, care spunea “Singurul nostru scop sacru este eliberarea Ucrainei de o ocupaţie crudă şi ucigaşă”, referindu-se la actuala putere. Opoziţia politică îşi propune înlăturarea de la preşedinţie a lui Viktor Ianukovici, despre care susţine că a aruncat-o pe Timoşenko în închisoare doar pentru a o împiedica să candideze la alegerile parlamentare din octombrie.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că ţara lui e gata să-i ofere Iuliei Timoşenko asistenţă medicală în orice spital rusesc. Putin a susţinut teza nevinovăţiei fostului prim-ministru ucrainean, afirmând că acuzaţiile contra ei, vizând lipsa de legitimitate a unor contracte de livrări de gaze cu Rusia, nu sunt corecte, pentru că la momentul semnării, ea avea autoritatea necesară legală pentru a le semna.

  • Scandal la Ikea: Compania este acuzată că şi-ar fi spionat angajaţii şi clienţii

    Conform publicaţiei, “departamentul riscuri” al Ikea a încheiat un acord în 2003 cu detectivi privaţi care îi furnizau informaţii din dosare poliţieneşti despre salariaţi care urmau să fie angajaţi, sindicalişti şi despre clienţi în cazul unor litigii comerciale. Datele erau introduse în fişierul electronic Stic (sistem de informaţii despre infracţiuni constatate), o imensă bază de date conţinând milioane de nume, permise de conducere sau numere de înmatriculare a vehiculelor. Publicaţia prezintă diferite exemple ale unor cereri de informaţii despre clienţi sau salariaţi, între anii 2007 şi 2009.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Anchetatorii suspectează că la News Corp au fost comise infracţiuni grave

    “Nu este vorba despre surse sau cheltuieli”, a declarat miercuri o persoană apropiată investigaţiei, respingând afirmaţiile potrivit cărora jurnaliştii ar fi fost penalizaţi pentru că au luat masa cu sursele lor, informează Financial Times, în ediţia electronică. “Aceasta este o anchetă privind presupuse infracţiuni grave comise pe o perioadă de timp semnificativă”, a adăugat aceasta. “Aceasta implică plăţi în valoare de zeci de mii de lire sterline pe an timp de câţiva ani către oficiali publici (…). În total este vorba despre o sumă cu şase cifre”, a adăugat sursa citată.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • Vaporul şi elicopterul. Morala conflictului dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat

    31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional “Pentru Merit” în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.

    Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: “fiind fonduri de buget de stat – e singurul loc unde era limitare în vechea lege – asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.

    De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: “Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat”.

    Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.

    Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.

  • Strauss-Kahn, implicat într-un nou scandal sexual. Fostul director al FMI este vizat într-un dosar de prostituţie cu minore

    O anchetă judiciară pentru prostituţie la Hotelul Carlton, din oraşul francez Lille, a fost demarată în martie, pe fondul acuzaţiilor referitoare la implicarea unor minore. Prostituţia este legală în Franţa, dar persoanele care o practică trebuie să aibă peste 18 ani.

    Angajaţi ai Hotelului Carlton, inclusiv managerul şi un director de relaţii publice, au fost arestaţi luna aceasta în cadrul anchetei. Aceştia sunt acuzaţi că au acţionat ca proxeneţi pentru oaspeţii lor şi ar putea fi inculpaţi pentru procurare de prostituate, conspiraţie în vederea comiterii de acte infracţionale şi spălare de bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cadouri sexuale pentru Berlusconi

    Parchetul din Bari şi-a prezentat concluziile, anunţând acuzaţii în special împotriva antreprenorului Giampaolo Tarantini şi a Sabinei Began, supranumită “regina mamă” şi considerată ca persoana care recruta un fel de harem pentru Berlusconi.

    Şeful guvernului nu este cercetat, întrucât utilizarea serviciilor prostituatelor nu este un delict în Italia. Potrivit parchetului, cel puţin 30 de tinere au fost aduse de Tarantini la reşedinţele lui Berlusconi şi multe dintre ele au practicat prostituţia cu premierul.

  • Raportul medical în cazul cameristei care îl acuză Strauss Kahn: Diagnostic – agresiune. Cauza rănilor – agresiune, viol

    “Diagnostic: agresiune. Cauza rănilor: agresiune, viol”, se arată în acest document , care notează că Diallo a sosit cu o ambulanţă, însoţită de un poliţist, la unitatea de primire a urgenţelor a Spitalului St Luke’s Roosevelt din Manhattan, la ora locală 15.59 (22.59, ora României).

    Fostul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a afirmat întotdeauna că este nevinovat, face obiectul a şapte capete de acuzare, între care tentativă de viol, agresiune sexuală şi sechestrare de persoane, pentru care riscă numeroşi ani de închisoare. Autorul raportului notează că Diallo avea ochii “în lacrimi”, când relata agresiunea a cărei victimă ar fi fost, cu trei ore mai devreme, într-o cameră a hotelului Sofitel din New York.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul din imperiul lui Murdoch ajunge la premierul David Cameron

    Premierul conservator este acuzat ca a angajat un fost
    redactor-sef adjunct al News of the World, Andy Coulson, suspectat
    in prezent ca “a conspirat pentru interceptari de comunicatii”.
    Coulson a demisionat in 2007 de la tabloid si a devenit ulterior
    directorul de comunicare al lui David Cameron, post pe care l-a
    abandonat in ianuarie din cauza acestui scandal.

    Desi unii comentatori si politicieni i-au solicitat demisia,
    premierul Cameron a negat o astfel de intentie, in ciuda
    acuzatiilor tot mai grave la adresa apropiatilor sai.

    Presa britanica a scris ca in ultimul an, David Cameron s-a
    intalnit de nu mai putin de 26 de ori cu oficiali ai
    conglomeratului media News Corp, controlat de miliardarul
    australian Rupert Murdoch. Printre cei cu care s-a intalnit Cameron
    ar fi fost inclusiv fiul lui Murdoch, James Murdoch (cel ce conduce
    operatiunile din Europa si Asia ale News Corp.), si Rebekah Brooks,
    fosta sefa a News International, firma care reunea operatiunile de
    presa din Marea Britanie. Brooks a fost arestata si apoi eliberata,
    in cadrul anchetei vizand interceptarile telefonice ilegale dela
    News of the World.

  • Rebekah Brooks, ex-sefa ziarelor lui Murdoch din Marea Britanie, a fost arestata. Scandalul de la News Corp. ia amploare

    “Ea a fost arestata sub suspiciunea de interceptare de
    comunicatii si sub suspiciunea de coruptie”, a precizat politia
    metropolitana din Londra, citata de The Guardian.

    Alaturi de Rupert Murdoch, ea urma sa depuna marturie, marti, in
    fata comisiei Camerei Comunelor pentru cultura, care ancheteaza
    scandalul fara precedent in care, din 2002 pana in 2007,
    jurnalistii tabloidului News of the World au capatat acces ilegal
    la mesageria vocala a circa 4.000 de oameni, de la Sven-Goran
    Eriksson si Alex Ferguson pana la primarul Londrei, Boris Johnson,
    si de la actrita Gwyneth Paltrow pana la personalul Palatului
    Regal. Tot angajatii tabloidului au mituit politisti cu bani si
    vacante de lux, ca sa afle detalii despre o serie de cazuri penale
    a caror ancheta era in desfasurare, obtinand astfel exclusivitate
    pentru News of the World.

    Pana acum, in scandalul interceptarilor si al mitei pentru
    politisti au mai fost arestati cinci jurnalisti de la News of the
    World: Clive Goodman, in 2006 (care a si facut patru luni de
    inchisoare), Ian Edmondson, Neville Thurlbeck si James Weatherup,
    in aprilie 2011, respectiv Clive Goodman (din nou) si Andy Coulson,
    fostul redactor-sef al News of the World si fost director de
    comunicare al Partidului Conservator, in iulie 2011.

    Confruntata cu critici pentru felul cum a condus afacerea, Rebekah
    Brooks si-a dat demisia din fruntea News International in cursul
    zilei de vineri, lasand o scrisoare in care lauda conglomeratul
    News Corp. drept “cea mai buna companie de media din lume, plina de
    oameni talentati, profesionisti si onorabili” si se declara mandra
    ca a cunoscut aici “atatia jurnalisti straluciti”. Demisia ei a
    intrvenit in contextul in care presa britanica a scris ca au aparut
    divergente in sanul familiei Murdoch: patriarhul Rupert Murdoch si
    fiul sau James, mostenitorul afacerii, i-au luat apararea lui
    Brooks, in vreme ce fiica magnatului, Elisabeth, ar fi declarat ca
    “James si Rebekah au f… compania”.

    Brooks, in varsta de 43 de ani, lucreaza de 22 de ani in mediul
    tabloidelor, incepand ca secretara in 1989 la The Sun, pentru ca
    apoi sa urce treapta cu treapta, de la articole despre seriale gen
    “Tanar si nelinistit” si pana la sefia The Sun in 2003, respectiv
    din 2009 la sefia News International, umbrela sub care au
    functionat cele patru ziare detinute de Rupert Murdoch in Marea
    Britanie (The Times of London, Sunday Times, The Sun si News of the
    World – ultimul dintre ele inchis la 10 iulie din cauza scandalului
    legat de piratarea telefoanelor).