BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Serbia nu se alătură sancţiunilor UE împotriva Rusiei

    “Nimeni nu ne-a întrebat în legătură cu aceste sancţiuni, când au fost introduse. Apartenenţa la UE este obiectivul nostru strategic, dar în acelaşi timp nu am impus şi nu vom impune sancţiuni Rusiei”, a spus premierul sârb.

    Vucic a mai spus şi că Serbia ia foarte în serios mesajul că statele candidate trebuie să se abţină de la explorarea unor noi oportunităţi comerciale cu Rusia, după ce autorităţile de la Moscova au interzis importurile de alimente din UE, transmite Bloomberg.

    Rusia a anunţat în această lună interzicerea timp de un an a importurilor anumitor alimente din Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident din cauza conflictului din Ucraina.

    În 2013, UE a exportat în Rusia fructe în valoare de 1,26 de miliarde de euro şi legume de 769 de milioane de euro.

    Serbia, care a început negocierile de aderare la UE în ianuarie, a mărit vânzările de alimente în Rusia cu 68%, în primul semestru, la 117 milioane de dolari, fiind posibil ca până la sfârşitul acestui an să atingă 300 de milioane de dolari, potrivit Camerei de Comerţ din Belgrad.

    “Ne aşteptăm ca statele partenere să se abţină de la măsuri care să profite de noile oportunităţi de comerţ. Serbia ar trebui să-şi alinieze politicile economice cu cele ale UE, până la momentul aderării”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Serbia nu va introduce subvenţii de stat pentru a stimula comerţul cu Rusia, a mai spus Vucic. Statul sârb a încheiat un acord de comerţ liber cu Rusia în anul 2000, fiind menţinute unele tarife, pentru pui, brânzeturi, zahăr, ţigări, vehicule şi anvelope.

    Vucic nu vrea să irite Bruxelles-ul, dar încearcă în acelaşi timp să nu strice relaţiile cu Moscova, care este deja nemulţumită din cauza sprijinului pentru Ucraina, a arătat Djordje Vukadinovic, analist la institutul New Serbian Political Thought din Belgrad.

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Israelul nu va mai exporta de la 1 septembrie către UE carne de pasăre provenind din colonii

    “În acord cu decizii precedente, Uniunea Europeană nu mai recunoaşte autoritatea Serviciului israelian de inspecţie veterinară în vederea aprobării exporturilor de carne de pasăre şi produse lactate provenind din colonii”, a afirmat un oficial european pentru AFP.

    Directivele luate în acest sens în februarie de Comisia Europeană se aplică coloniilor şi zonelor industriale din Ierusalimul de Est, Golan şi Cisiordania în care se produc carne de pasăre şi produse lactate.

    Oficialul european a precizat că UE cere Israelului să pună în aplicare un sistem pentru identificarea provenienţei produselor, cu scopul de a le diferenţia pe cele care provin din colonii, considerate drept ilegale, de celelalte.

    Un oficial israelian a confirmat pentru AFP că Ministerul Agriculturii a solicitat recent producătorilor vizaţi de măsură “să separe liniile de producţie pentru a putea continua să exporte către Europa, care nu acceptă ceea ce se produce dincolo de linia verde (dintre Israel şi Cisiordania)”.

    Potrivit acestui oficial, exporturile de aceste produse către Europa nu sunt foarte importante şi deciziile UE “nu ar trebui” să aibă un impact negativ asupra sectorului agroalimentar israelian.

    Cotidianul Haaretz a citat duminică oficiali atât din cadrul Ministerului Agriculturii, cât şi din cadrul Ministerului de Externe, care afirmă că directivele europene nu vor avea impact asupra economiei israeliene pentru că produsele ce nu vor fi exportate către Europa vor fi direcţionate pe piaţa locală.

  • Bilanţ penal după prima zi a minivacanţei de Sf. Maria

    Peste 12.200 de poliţişti, dintre care 8.187 de la structurile de ordine publică, 1.895 de la rutieră, 802 de la investigaţii criminale, 657 de la Poliţia Transporturi, 205 de la investigarea fraudelor, 114 de la structurile de arme, explozivi şi substanţe periculoase, au constatat vineri, 15 august 461 de infracţiuni, dintre care 260 în flagrant delict.

    Dintre acestea, 183 au fost la regimul circulaţiei (80 pentru alcool şi 56 pentru conducere fără permis), 200 au fost de natură judiciară şi 35 de natură economico-financiară.

    De comiterea acestor fapte sunt bănuite 252 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 4 au fost arestate.

    A fost identificat un autoturism ce figura ca fiind furat şi au fost confiscate 12 arme, 3 letale şi 9 neletale, precum şi 175 de bucăţi de muniţie.

    Poliţiştii au aplicat 8.758 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 2.107.468 de lei.

    Ca măsuri complementare, poliţiştii au confiscat bunuri în valoare de 149.526 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.978 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 271 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicit şi 15 la Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

    Cele mai multe sancţiuni, 6.162, au fost aplicate de poliţişti pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    74 dintre acestea au fost aplicate pentru consum de alcool la volan, 2.617 pentru depăşirea vitezei legale, 82 pentru depăşire neregulamentară, 23 pentru neacordare de prioritate autoturismelor şi 23 pentru neacordare de prioritate pietonilor.

    Totodată, au fost reţinute 354 de permise de conducere, 104 pentru alcool şi 112 pentru viteză, fiind retrase 96 de certificate de înmatriculare.
     

  • Poliţia Română: Ce vă aşteaptă dacă mergeţi beţi cu maşina

    Exemple:

    CĂLĂRAŞI – La ora 18.00, poliţiştii din cadrul Poliţiei Lehliu Gară au oprit pentru control pe Drumul Naţional 3, în oraşul Lehliu Gară, un autoturism condus de un bărbat de 59 de ani, din Bucureşti. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultând o concentraţie alcoolică de 1,42 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul cu alcoolemie peste limita legală.

    IALOMIŢA – Poliţiştii Postului de Poliţie Drăgoieşti au depistat un bărbat de 43 de ani, din localitate, care ar fi condus o autoutilitară, pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere şi fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. Cel în cauză a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultând 1,25 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Municipal Urziceni unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauză, a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere şi conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa alcoolului.

    OLT – La ora 15:20, poliţişti din cadrul Poliţiei oraşului Corabia au depistat în comuna Vădăstriţa, judeţul Olt, un bărbat de 56 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism, având o concentraţie alcoolică de 1,37 mg/l alcool pur în aerul expirat. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice.

    SUCEAVA – La ora 22.20, pe Drumul Naţional 18, în localitatea Ciocăneşti, poliţiştii au oprit pentru control un autoturism. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultând o concentraţie alcoolică de 1,19 mg./l. alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la Spitalul municipal Vatra Dornei, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală.

    Conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice reprezintă una din cauzele principale ale agravării consecinţelor accidentelor rutiere. Poliţia Română, prin Direcţia Rutieră, acţionează permanent pentru salvarea de vieţi şi sancţionarea celor care nu nerespectă regulile de circulaţie şi pun în pericol traficul rutier.

    Poliţia Română atrage atenţia asupra necesităţii respectării regulilor de circulaţie, în special a celor referitoare la conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice:

    Nu vă urcaţi la volan dacă aţi consumat băuturi alcoolice.

    Pe lângă posibilitatea producerii unui accident rutier, şoferii care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice riscă şi închisoarea de la unu la cinci ani, aceasta fiind sancţiunea prevăzută de lege pentru cei depistaţi în trafic cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge.

    De asemenea, pe timpul cercetării, permisul este reţinut fără drept de circulaţie.

    Conduceţi cu multă atenţie şi răbdare/

    Adoptaţi o manieră prudentă de conducere, fără bruscarea comenzilor vehiculelor, şi efectuaţi fiecare manevră doar după o temeinică asigurare, evitând depăşirile care, în condiţiile unui trafic rutier aglomerat se dovedesc extrem de periculoase.

    Circulaţi cu viteză adaptată permanent condiţiilor concrete din trafic, în special când se circulă în coloană. De asemenea, pentru un plus de siguranţă, se impune şi mărirea distanţei în mers între vehicule.

  • Moscova: Sancţiunile occidentale nu vor afecta vânzările de armament

    “Pieţele noastre pentru (vânzarea) armelor nu s-au schimbat (…). Cumpărarea de arme ruseşti nu va scădea”, a declarat un purtător de cuvânt al Rosoboroneksport, citat de agenţia Interfax, în cadrul unei expoziţii tehnologice la Jukovski, în regiunea Moscova.

    Rusia intenţionează, în plus, să îşi crească exporturile de armament terestru, a anunţat la rândul său directorul adjunct al Rosoboroneksport, Igor Sevastianov, fără a oferi precizări.

    “Conflictele locale nu necesită întotdeauna aviaţie, submarine sau sisteme de apărare antiaeriană. Este nevoie de tancuri, mitraliere şi puşti automate”, a subliniat el, citat de Interfax.

    În 2014, Rosoboroneksport intenţionează să exporte arme şi echipamente militare în valoare de aproximativ 13 miliarde de dolari, o sumă similară celei a anului trecut, a adăugat el.

    Rusia, pe care Occidentul o acuză că este implicată în conflictul din Ucraina, este vizată de sancţiuni europene şi americane fără precedent, cele mai aspre fiind introduse la 1 august.

    Sancţiunile adoptate de UE prevăd în special interzicerea importului şi exportului de arme ruseşti.

     

  • Premierul ucrainean anunţă sancţiuni împotriva Rusiei

    Proiectul de lege prezentat de Arseni Iaţeniuk, care urmează să fie examinat de Parlament marţi, prevede o serie de măsuri de retorsiune precum interdicţia de intrare în ţară sau blocarea activelor, dar şi interdicţia de a efectua anumite operaţiuni financiare.

    Şeful Guvernului a citat de asemenea interdicţia tranzitului de resurse naturale, în condiţiile în care aproape jumătate din gazul rusesc consumat de Europa tranzitează teritoriul ucrainean.

    Textul autorizează Consiliul naţional de securitate şi apărare să aplice asemenea măsuri şi include o listă cu 172 de persoane şi 65 de întreprinderi, al cărei conţinut nu a fost dezvăluit.

    “În cel mai grav scenariu, Ucraina ar putea suferi pierderi de şapte miliarde de dolari încă din primul an, nu numai din cauza sancţiunilor, ci şi din cauza politicii agresive a Kremlinului”, a avertizat Iaţeniuk.

    După prăbuşirea avionului Malaysia Airlines, doborât la 17 iulie în zona controlată de rebeli, Guvernul ucrainean a decis să creeze o comisie care să pregătească sancţiuni împotriva Rusiei şi a cetăţenilor ruşi care susţin insurgenţii.

  • RĂSPUNSUL Rusiei la sancţiunile occidentale: “Interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare din Europa şi SUA

    Această interdicţie se referă vită, porc, pasăre, peşte, brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

     

  • Rusia pregăteşte sancţiuni simetrice împotriva ţărilor occidentale

     “Am dat ordinul pentru adoptarea unor sancţiuni împotriva Occidentului”, a declarat Putin în cursul unei vizite la Voronej, localitate situată la 500 de kilometri sud de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ar putea restricţiona şi chiar INTERZICE accesul companiilor aeriene europene spre Asia

     “Oficialii ruşi iau în considerare impunerea restricţiilor şi chiar interzicerea tranzitului zborurilor companiilor aeriene europene spre Asia prin spaţiul aerian al Rusiei”, au declarat surse ruse.

    De asemenea, una dintre surse a declarat cotidianului Vedomosti că discuţiile privind posibile restricţii pentru companiile aeriene europene care folosesc rutele transsiberiene au început la scurt timp după primul set de sancţiuni decis de UE la adresa Rusiei.

    Decizia finală va fi luată de Guvernul rus, iar consultări pe această temă sunt în curs de desfăşurare în rândul experţilor din Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Externe, a precizat o sursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro