BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Câte teste de coronavirus a făcut până acum una dintre cele mai mari reţele de sănătate privată din România. „Acoperim 10% din testele procesate zilnic la nivel naţional”

    Cu o capacitate de testare de 1.210 teste/zi, laboratoarele reţelei de sănătate Regina Maria efectuează peste 10% din testele procesate la nivel naţional. Până în acest moment, compania a înregistrat un număr de 100.000 de teste, laboratoarele reţelei deservind peste 80.000 de pacienţi unici.

     

    Din testele procesate, mai mult de 60% aparţin pacientelor de sex feminin. 25% dintre pacienţii testaţi au vârsta peste 60 de ani, cele mai multe teste fiind făcute în Bucureşti, urmat de judeţele Braşov, Cluj, Prahova, Vâlcea şi Constanţa.

    Timpul maxim de eliberare a rezultatelor pentru testele RT-PCR este de 72 de ore, 30% dintre acestea fiind oferite chiar în aceeaşi zi, se arată într-un comunicat. În ultimele săptămâni, se vede un trend de creştere a numărului de rezultate pozitive, procentul de teste detectabile fiind de 3% pe întreaga perioadă.

    „Pentru că ne-am implicat din momentul zero, acum suntem laboratorul privat care a procesat cel mai mare număr de teste pentru diagnosticarea COVID-19. Funcţionăm la capacitate maximă în cele trei laboratoare de biologie moleculară din reţea. Laboratorul nostru Central din Bucureşti are program non-stop pentru procesarea testelor RT-PCR, pentru a oferi pacienţilor noştri rezultatele în cel mai scurt timp posibil”, declară Fady Chreih, CEO-ul Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Printre cei testaţi în laboratoarele companiei se numără pacienţii internaţi în spitale, pacienţii din centrele de dializă, care beneficiază de testarea pentru COVID-19 de două ori pe lună, dar şi cei testaţi la cerere în punctele de recoltare Regina din întreaga ţară. De asemenea, au fost investigate şi cazurile provenite de la Direcţiile de Sănătate Publică, operatorul fiind la dispoziţia autorităţilor încă de la începutul pandemiei.

    Laboratoarele reţelei au în derulare şi un program de testare gratuită a personalului medical, pentru detectarea răspunsului imun al organismului la COVID-19, în toate oraşele ţării.
     

  • Românul care după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în SUA, a revenit în România. Acum pune umărul la dezvoltarea unui proiect gigant in domeniul medical

    Executivul român Dan Doroftei îşi împarte cariera în două segmente: pre şi post-MBA. Iar acum ar putea să şi-o împartă din nou: înainte de întoarcerea în România, acum trei ani, şi după. Cea mai mare parte a carierei el şi-a petrecut-o în SUA, unde a lucrat în domenii variate, de la bancar la sănătate. S-a întors în ţară în vara lui 2017, fiind în prezent director de dezvoltare al proiectului medical Enayati Medical City.

    „În prima parte a carierei am fost manager în retail şi food service, atât în ţară, cât şi în SUA”, spune Dan Doroftei.

    În 2010 a absolvit programul de MBA al Case Western Reserve University (Weatherhead School of Management), cu focus în zona strategie şi finanţe. „În timpul programului am luat premii pentru prezentări în equity research şi investments pe Wall Street, iar pe plan local am făcut recomandări pentru strategia de real estate a unei companii din Fortune 500, recomandări care au fost implementate ani mai târziu cu rezultate bune.” Post-MBA, atenţia sa în carieră s-a îndreptat către finanţe şi consultanţă în domeniile sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor.  

    „Am trecut prin criza din 2008-2010 lucrând pentru o bancă cu o tradiţie de 124 de ani, care a cedat presiunilor cauzate de expunerea masivă la produsele derivative. Am învăţat că una din cauzele eşecului unui business, chiar şi cu tradiţie, poate fi creşterea accelerată ce ignoră riscurile.”

    În vreme ce conducerea băncii raporta creşteri spectaculoase, departamentul de risc încerca să implementeze planuri de contingenţă şi mitigare, tardiv însă, îşi aminteşte executivul român. El a migrat apoi către sănătate, optând tot pentru o firmă cu tradiţie, Cleveland Clinic, un sistem medical cu peste 60.000 angajaţi în toată lumea şi care în 2021 va împlini 100 de ani. „Am învăţat acolo ce înseamnă creştere sustenabilă, axată pe valori, pe viziune, pe avantaje competitive. Iar din 2012 am activat în consultanţă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, pentru o altă firmă cu tradiţie aproape centenară, care figurează de peste 20 de ani în Top 100 Forbes al celor mai buni angajatori.”

    Aici el a avut drept clienţi unele dintre cele mai mari sisteme de sănătate şi îngrijire de vârstnici, cu strategii pe termen mediu şi lung de miliarde de dolari, dar şi comunităţi mici, care încercau să supravieţuiască într-o industrie gigant.

    „De aceea am fost absolut încântat de oportunitatea de a lucra în România, la cea mai mare investiţie privată în sănătate din România post-1989. M-am întors în România exact acum trei ani şi, după o binemeritată vacanţă, am început colaborarea cu dr. Wargha Enayati la cel mai interesant proiect în sănătate şi îngrijire a vârstnicilor, dacă ar fi să fac o ierarhie a zecilor de proiecte din care am făcut parte în cariera mea.”

    În prezent el este director de dezvoltare al proiectului Enayati Medical City, un ecosistem medical care include un spital integrat de oncologie (operat de Monza), un spital de geriatrie, un centru rezidenţial pentru seniori, 50 de cabinete de ambulatoriu şi un centru de zi pentru vârstnici, un complex de fizio-kinetoterapie, un restaurant, o sală de conferinţe, magazine şi alte concepte.

    „Dezvoltăm cea mai mare investiţie în medicină integrată din România postrevoluţie într-un ritm alert. În mai puţin de 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, acest oraş medical de peste 35.000 mp şi 250 de paturi va fi gata pentru a avea primii pacienţi şi rezidenţi.” Odată finalizată construcţia, Dan Doroftei se va dedica laturii operaţionale împreună cu Wargha Enayati, ei vor opera centrul rezidenţial şi de îngrijire vârstnici din cadrul Enayati Medical City.  

    „Exact ca în ziua în care finalmente am luat decizia de a mă întoarce în România, o simt corectă, bine ancorată sufleteşte. Bine, eu nici nu am plecat din ţară pentru motive socio-economice, ci pentru provocare, fiind câştigător al Loteriei Vizelor, iar motivele întoarcerii au fost total diferite.” A durat o perioadă bună de timp să sedimenteze toate argumentele, pro şi contra, şi a ajutat mai ales faptul că după 12 ani a văzut România, oamenii, societatea progresând. Chiar şi timingul întoarcerii a fost important, pentru că a făcut-o într-un moment în care era foarte stabil financiar şi în carieră, spune el.

    „Astăzi, la trei ani de la întoarcere, încă o consider una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, un pas înainte în viaţă.”

    Care au fost motivele care l-au determinat să revină?

    „Voi spune pe scurt că m-am întors ACASĂ şi asta explică totul. Spaţiul este insuficient pentru a enumera toate motivele, dintre care cele mai importante ţin de partea emoţională.” A trăit în SUA 12 ani, suficient pentru a trece peste şocul cultural şi pentru a se integra total în societatea americană, iar odată integrat, să realizeze că nu acolo este acasă, în pofida tuturor avantajelor financiare sau legate de carieră.  

    „Încă nu îmi e dor de vreo experienţă anume, poate doar de oamenii dragi de acolo, români sau nu. Însă, în anumite momente, simt lipsa unei anume predictibilităţi.” Cel puţin în mediul de business din SUA, acesta este un element important. A fost consultant pentru proiecte mari medicale în timpul implementării reformei în sănătate în SUA şi a simţit gradul ridicat de anxietate a mediului de business la schimbări profunde şi rapide, care afectau redictibilitatea planurilor pe termen lung.  

    „De aici şi principala lecţie pe care am învăţat-o în SUA: niciun proiect, nicio acţiune, niciun business nu căpătă tracţiune şi nu are viaţă lungă dacă nu este făcut cu o viziune, cu un plan pe termen lung. Cred că cel mai puţin dor îmi este marketing-ul agresiv, care în anumite momente devenea intruziv şi deranjant (cutia poştală, e-mail, telefon etc.).”

    Acest material a aparut in articolul de coperta `Operatiunea Repatrierea. Managerii romani de top se intorc acasa`.

  • Artă cu mască

    În stradă, opera artistului Banksy care are în plan central un personaj feminin a apărut peste noapte cu o mască pe faţă. Pictorul de portrete Tom Croft şi-a folosit şi el talentul pentru a marca sacrificiile făcute de angajaţii din sănătate în perioada crizei. El a decis să ofere un portret gratuit primului lucrător din sistemul naţional de sănătate care îl va contacta.
    Iar designerul de fashion nigerian Tiannah Toyin Lawani a creat o colecţie de costume cu mască pentru a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte coronavirusul. Lawani are o echipă de croitori la casa sa din Lagos – unde măştile sunt acum obligatorii – care realizează măşti împodobite cu bijuterii, din ţesături africane, pentru vânzare sau donaţii.

    (Credit: Hayati Evren)
    (Credit: PA)
    (Credit: Hijack)

  • Direcţiile de Sănătate Pubică sunt tot fără specialişti, deşi numărul bolnavilor de COVID este mai mare decât în starea de urgenţă

    În luna aprilie, Guvernul României a aprobat suplimentarea cu 2000 de posturi a personalului prevăzut pentru Direcţiile de Sănătate Publică şi Serviciile de Ambulanţă

    În Dolj, Olt şi Mehedinţi, posturile de epidemiologi şi medici de laborator au rămas neocupate pentru că nu s-au înscris candidaţi. Pentru că nu sunt specialişti în DSP-uri, anchetele epidemiologice durează mai mult

    Dacă te-ai întrebat de ce depistarea bolnavilor de COVID-19 sau identificarea contacţilor acestora durează chiar şi câteva zile sau de ce nu pot fi monitorizaţi corect cei izolaţi acasă, o explicaţie este că nu sunt suficienţi specialişti în sistemul de sănătate publică.
    În luna aprilie, Guvernul a aprobat suplimentarea cu 2 mii de posturi pentru personalul din Direcţiile de Sănătate Publică  şi Serviciile de Ambulanţă. Angajările se puteau face fără concurs, dar pe o perioadă de şase luni. Reprezentanţii instituţiei au răspuns, la solicitarea MEDIAFAX, că nu ştiu încă, câte posturi au fost ocupate.
    De la Traian Măgală, medic la SAJ Dolj, am aflat că, pe perioada stării de urgenţă, medicii de aici au fost ajutaţi de rezidenţii care se specializează în medicina de familie. Doar un ambulanţier şi o asistentă au fost angajaţi, dar după ce am trecut la starea de alertă.

    În schimb, la DSP -urile din Oltenia, epidemiologii, medicii de laborator şi cei de igienă sunt greu de găsit.
    La Olt, de exemplu, din 10 posturi de medici disponibile în cadrul Direcţiei de Sănătate  Publică, doar 3 au fost ocupate, iar la Mehedinţi au fost angajaţi doar 2 medici şi asistenţi, deşi era nevoie  de 7.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cardul de sănătate devine obligatoriu de miercuri pentru unele servicii medicale

    De miercuri, cardul de sănătate devine obligatoriu pentru spitalizarea continuă şi de zi, pentru serviciile paraclinice şi la farmacie, dar nu este necesar la medicul de familie şi la medicul din ambulatorul de specialitate şi nici pentru serviciile de urgenţă.

    Din 1 iulie, cardul de sănătate devine obligatoriu pentru spitalizarea de zi sau continuă, pentru investigaţii paraclinice, precum RMN-ul sau ecografia, şi pentru eliberarea medicamentelor de la farmacie.

    Pentru serviciile de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, nu este nevoie de card de sănătate.

    La medicul de familie şi la policlinică, românii vor avea nevoie de card de sănătate abia din 30 septembrie, iar până atunci aceştia pot oferi în continuare consultaţii de la distanţă.

    „Această consultaţie la distanţă este acordată de medicul specialist sau medicul de familie dacă acesta consideră că poate fi acordată la distanţă. Dacă medicul consideră că pacientul trebuie să vină în cabinet pentru o consultaţie, este decizia medicului. Dacă în urma acestor consultaţii pacientul primeşte o prescripţie medicală, fie ea şi online, pacientul trebuie să valideze cu cardul primirea acestor medicamente”, a declarat Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS.

    „Pacienţii vor putea să-şi ridice reţeta strict utilizând cardul de sănătate, la fel şi cei care au calitatea de împuternicit. Adică, eu, dacă merg la farmacie să ridic o reţetă scrisă pe numele dumneavoastră, voi putea face asta doar cu cardul de sănătate, nu îmi voi mai putea folosi buletinul”, a explicat Ionuţ Blejan, farmacist.

  • Violeta Luca, General manager, Microsoft România: „Fă ceea ce îţi dă energie, nu ceea ce îţi ia mai multă energie”

    Invitată să îşi facă o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats), Violeta Luca şi-a descris punctele mai puţin tari, despre care spune că a lucrat de-a lungul timpului să le diminueze influenţa: „Lipsa de răbdare este una dintre ariile la care am lucrat şi cred că am adresat mare parte din ea, apoi aş adăuga şi perfecţionismul, care poate să devină un inamic dacă nu este bine gestionat”. În ceea ce priveşte punctele forte, crede că este un om foarte intenţional atunci când îşi propune ceva: „Dacă vorbesc cu cineva că trebuie să urcăm un munte sau că trebuie să dublăm businessul sau că trebuie să micşorăm costurile cu până la 50%, indiferent că obiectivele acestea sunt foarte ambiţioase, construiesc un plan, fie el într-o primă fază şi foarte teoretic, ca să le ating”. Spune că de-a lungul timpului a învăţat să aibă şi hobbyuri, iar la acest capitol menţionează drumeţiile montane, dar şi plimbările pe malul mării şi golful. Lectura nu lipseşte în continuare din viaţa ei şi îl recomandă pe Kissinger, precum şi cărţile despre Coco Chanel, pe care o consideră o femeie care a avut o influenţă importantă; îi place să citească însă şi poezie şi la acest capitol preferatul ei este Lucian Blaga. Când se relaxează, se uită şi pe albume de artă. Curiozitatea este, potrivit ei, fundamentală ca să poţi să înveţi – „Dacă devii plictisit prea repede şi ţi se pare că ştii suficient de mult nu prea mai ai cum să creşti –, iar curiozitatea îţi menţine cumva şi mintea ageră, te face să interacţionezi cu oamenii extrem de uşor, fiindcă vei vrea să auzi ceea ce are celălalt de spus; altfel, autosuficienţa în care îţi imaginezi că le ştii pe toate este extrem de nocivă”.

    Profilul Violetei Luca a fost publicat în ediţia de anul acesta a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Anomalie instituţională: oamenii vin la spital cu sutele să fie consultaţi şi nu se fac programări, dar la terase trebuie programare şi rezervare

    ♦ Pacienţii care ajung la spitalele de stat non-covid sunt înghesuiţi în curtea spitalului până trec prin triajul spitalului pentru a fi preluaţi ♦ „Nu există un sistem de programare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea“, spune Vasile Barbu, reprezentant al Asociaţiei de Pacienţi ♦ „Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului. De aici încolo aşa va arăta sănătatea. Nu am soluţii la ora aceasta“, spune Lelia Croitoru, director medical al Spitalului Judeţean Vaslui.

    Criza sanitară după răspân­direa coronavirusului a scos la iveală încă un aspect care nu funcţio­nează în sistemul de sănătate de stat – programările din spitale, care acum, în contextul riscului unor focare de virus în zonele aglomerate, ar putea reduce presiunea pe spitale şi medici.

    „Am avut sesizări pentru  Spitalele Floreasca şi Universitar în care cei care veneau erau programaţi dimineaţa la ora 8. Nu există acele programări. Ţine de managementul fiecărei unităţi care trebuie să facă programări. O să urmăresc zilele următoare ce se va întâmpla. Ţine de management. Soluţia e ca fiecare management al unităţii medicale să fie făcut de un manager adevărat. În măsura în care sunt în coordonarea Ministerului Sănătăţii putem lua aceste măsuri. Aştept o legislaţie în care putem modifica acest lucru“, a spus Nelu Tătaru pentru ZF.

    În mediul privat pacienţii nu merg fără programare, dar în sistemul de stat s-a continuat această practică, iar pacienţii continuă să aştepte să fie preluaţi de medici şi câteva ore.

    În acelaşi timp autorităţile, prin structurile de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, sfătuiesc cetăţenii să respecte regulile de distanţare socială când numărul de cazuri de coronavirus creşte, deşi în curtea proprie – în spitalele de stat, această posibilitate a distanţării nu există.

    Totodată, la terasele restaurantelor care primesc clienţi după măsurile de relaxare nu se poate merge decât cu rezervare făcută din timp, la fel cum se întâmplă şi la cabinetele de sto­matologie – o piaţă majoritar privată, la saloanele de înfrumuseţare.

    „Nu există un sistem de pro­gramare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea. Spitalele acum au nevoie de o altă structură, care face să diminueze numărul de paturi şi atunci trebuie să corelezi noua capacitate cu progra­mările, cu numărul de pacienţi pe zi. Sunt importante şi numărul de zile de spitalizare pentru fiecare pacient în parte care este în dinamică, mai ales după ce s-au acumulat foarte multe complicaţii ale bolilor după lunile de întârziere“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

    El a menţionat că pacienţii nu au avut unde să meargă pentru problemele lor, spitalele primind în perioada stării de urgenţă doar cazurile grave, iar timpul de aşteptare creşte.

    „Probabilitatea să vină la un spital un pacient contaminat este mult mai mare decât cea în care merge la restaurant, la o pensiune sau alte zone în care oamenii se aglo­merează“, a mai precizat Vasile Barbu.

     

    Fără nicio soluţie

    Jurnaliştii de la Adevărul au prezentat o imagine care arată zeci de pacienţi aflaţi ieri, 10 iunie, în curtea Spitalului Judeţean Vaslui, pentru inter­nare.

    Contactată de Ziarul Financiar, Lelia Croitoru, directorul medical al spitalului, a spus că există sistem de programare, însă pacienţii nu îl respectă.

    „Toţi pacienţii în această perioadă trebuie să treacă printr-un punct epidemiologic. Urgenţele trec printr-un punct, cei cu bilete de trimitere pentru că se fac şi internări în limita locurilor disponibile pentru pacienţii cronici prin alt loc. Noi gestionăm urgenţele din tot judeţul. Oamenii vin cu bilet de trimitere de la medical de familie, nu trec prin ambulatoriu. Mai mult decât să iau un registrator de la biroul de internări şi să-l duc în punctul epidemiologic, nu am avut altă soluţie. Aşa probabil că va fi şi de aici încolo. Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului“, a spus Lelia Croitoru.

    Ea a precizat că pacienţii vin din mediul rural, depind de mijloacele de transport în comun, iar acest lucru îi face să aglo­mereze curtea spita­lului încă de la primele ore ale dimineţii.

    „Acum e bine că nu plouă. Nu am soluţii la ora aceasta, altele decât le-am găsit până acum. Nu avem decât doi registratori la biroul de internări, alţi oameni să iau din serviciul de urgenţă să duc acolo nu am. Pe secţii de abia reuşim să acoperim graficele de lucru. Să vedem ce o să decidă guvernul mai departe. Ar fi de dorit ca medicul de familie să facă progra­marea pacientului în amb­ulatoriul de specialitate, să-i comunice pacientului când e programat, la ce oră“, a mai spus Lelia Croitoru.

  • Sistemele de sănătate din Europa în cifre. România are cel mai slab cotat sistem public de sănătate din Europa, depăşind doar Albania la indicatorii privind serviciile oferite

    Scorul României la studiul realizat de Health Consumer Powerhouse privind eficienţa sistemelor publice de sănătate din Europa este de 549 de puncte din 1.000, luând în calcul şase indicatori, de la prevenţie la venituri şi accesibilitate. Doar Albania stă mai rău, cu 544 de puncte, în timp ce Elveţia conduce clasamentul cu 893 de puncte.

    Studiul Euro Health Consumer Index plasează România pe penultimul loc în Europa la calitatea sistemului public de sănătate, cu un scor de doar 549 de puncte din maximumul de 1.000 posibile, datele fiind aferente anului 2018.

    Health Consumer Powerhouse (HCP) este o organizaţie de cercetare care publică începând din 2004 studii comparative despre performanţa sistemelor naţionale de sănătate din Uniunea Europeană şi din alte ţări.

    Studiile se bazează pe sondaje proprii realizate de organizaţie pentru a vedea perspectiva consumatorului, dar şi date furnizate de autorităţile din Sănătate din fiecare ţară în parte.

    „România are probleme severe cu ma­nagementul întregului sector public. Albania, România şi Bulgaria sunt afectate de structuri vechi ale sistemului de sănătate, care implică şi costuri mari în îngrijirea pacien­ţilor“, se arată în studiul Euro Health Consu­mer.

    Indicatorii luaţi în calcul de HCP sunt drepturile pacienţilor, accesibilitatea siste­mului de sănătate, veniturile, gama de servicii, prevenţia şi medicamentele folosite.

    România nu reuşeşte să atingă valoarea maximă stabilită de cercetători la niciunul dintre cei şase indicatori. Nicio ţară însă nu atinge maximumul de puncte la toate cele şase criterii de comparaţie. Cel mai mare nivel atins de sistemul public românesc a fost la accesibilitatea sistemului, unde a înregistrat 175 de puncte din 225 maximum.

    La polul opus, cel mai slab nivel a fost la medicamente, doar 33 de puncte din 100. În ultimii ani, România s-a confruntat cu crize de medicamente, în special ale celor de care pacienţii sunt dependenţi.

    De exemplu, pacienţii cu cancer s-au plâns de lipsa sau accesul dificil la medica­mente pentru tratament, iar periodic apar diverse crize care afectează pacienţii, cum a fost în 2018 criza imunoglobulinei, o subs­tanţă folosită pentru afecţiunile imune. Şi în plină pandemie, în 2020, Euthyrox, un medi­cament folosit în afecţiunile tiroidei, încă nu este de găsit în unele farmacii, care au început să pună afişe privind lipsa acestui medica­ment pe uşi astfel încât pacienţii să ştie că nu pot găsi în farmacia respectivă medicamentul căutat.

    România stă prost şi în ceea ce priveşte veniturile alocate sistemului de sănătate, cu un punctaj de 133 din 300, specialiştii din sănătate plângându-se fie de lipsa banilor pentru investiţii, fie de folosirea acestora în mod ineficient. Cel mai bine cotat sistem de sănătate este cel elveţian, cu un scor de 893 de puncte, urmat de cel olandez şi norvegian. De altfel, ţările nordice sunt printre cel mai bine cotate sisteme de sănătate, în vreme ce statele din Europa Centrală şi de Est sunt pe ultimele poziţii în clasament. Italia şi Spania, două dintre cele mai afectate ţări europene de criza coronavirusului, se plasează în partea de jos a topului, fără să depăşească 700 de puncte.

    Doar 11,4 mld. lei au fost bugetaţi pentru Ministerului Sănătă?ii în 2020, o scădere de 23% fa?ă de anul trecut. Banii de la minister merg în general în investi?ii în spitale, în aparatură, în plă?ile salariilor medicilor reziden?i. Pentru Casa de Asigurări de Sănătate au fost bugetaţi 41 mld. lei în 2020,  bani care merg în decontările serviciilor medicale pentru pacienţii asiguraţi şi în salariile personalului medical din sisemul public. Sănătatea nu a reuşit nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toţi actorii din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. în comparaţie cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9% din PIB.

     

  • „Virusul nu mai există din punct de vedere clinic”: Experţii în sănătate nu pot ajunge la un consens în ceea ce priveşte starea actuală a coronavirusului

    Dr. Alberto Zangrillo, şeful unităţii de terapie intensivă din cadrul spitalului San Raffaele din Milano, Lombardia (epicentrul epidemiei de coronavirus în Italia) a stârnit un val de controverse după ce a declarat zilele trecute că virusul începe să îşi piardă din efecte, potrivit CNBC.

    Zangrillo, cunoscut drept doctorul personal al fostului prim-ministrului Silvio Berlusconi, a declarat că virusul începe să slăbească şi „în realitate, din punct de vedere clinic, virusul nu mai există”.

    „Mostrele prelevate în ultimele 10 zile arată o încărcătură virală care, în termeni cantitativi, era absolut infinitezimală prin comparaţie cu cele prelevate în urmă cu o lună sau două”, a spus Zangrillo.

    Declaraţiile au fost aspru comentate de Franco Locatelli, şeful Consiliului pentru Sănătate din Italia.

    „Nu pot exprima decât surprindere şi o absolută nedumerire vis-a-vis de afirmaţiile făcute de profesorul Zangrillo. Nu trebuie decât să ne uităm la numărul de infecţii zilnice care oferă dovezi cu privire la circulaţia virusului în Italia”, a declarat Locatelli.

    Controversele vin într-un moment delicat pentru Italia, primul epicentru al epidemiei în Europa. Până acum, ţara a raportat 233.197 de cazuri cu coronavirus şi 33.475 de decese. La nivel global, au murit peste 375.000 de oameni din cauza COVID-19, raportându-se aproximativ 6,2 milioane de infecţii.

    Experţi vs. experţi

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat luni că virusul nu a devenit brusc mai puţin letal. „Virusul încă este mortal”, a declarat Michael Ryan, directorul executiv al programului pentru situaţii de urgenţă din cadrul OMS.

    „Trebuie să fim extrem de precauţi şi să nu creăm ideea că, deodată, virusul a decis din proprie iniţiativă să fie mai puţin patogen.”

    Totuşi, Zangrillo nu este singurul doctor care crede că efectele virusului încep să slăbească.

    Matteo Bassetti, directorul clinicii de boli infecţioase din cadrul spitalului San Martino din Genova împărtăşeşte o opinie similară: „Virusul poate fi diferit în prezent. Puterea pe care a avut-o în urmă cu două luni nu mai este astăzi aceeaşi”.

    „Momentan, coronavirusul circulă mai puţin ca înainte, ceea ce înseamnă că încărcătura virală care circulă de-a lungul populaţiei a scăzut, acesta fiind efectul restricţiilor impuse de carantină şi măsurilor actuale, precum purtarea măştilor şi distanţarea socială.”

  • Cine finanţează Orgnizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai populară instituţie a crizei COVID-19

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii are mai mulţi bani decât Crucea Roşie şi Medici Fără Frontiere la un loc şi a avut un rol-cheie în comunicarea legată de COVID-19, dar ar putea rămâne fără banii din partea SUA. În topul finanţatorilor OMS sunt SUA, Marea Britanie şi Fundaţia Bill & Melinda Gates

    OMS are un buget de 4,4 miliarde de dolari pe an, cu 60% mai mare decât al Crucii Roşii şi de trei ori mai mult decât bugetul Medici Fără Frontiere.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai populară instituţie din criza COVID-19, a fost ameninaţată de preşedintele american Donald Trump că va rămâne fără finanţare din partea Statelor Unite.

    Trump a acuzat OMS că este subordonată Chinei şi că nu a fost suficient de fermă şi de transparentă în perioada pandemiei de COVID-19.

    Mai mult, o anchetă a jurnaliştilor de la Associated Press arată că oficialii chinezi au ascuns date importante OMS la începutul pandemiei şi că oficialii OMS ştiau asta, dar au preferat să mulţumească public Chinei pentru colaborare.

    Cine este totuşi OMS, cine o finanţează şi ce face cu banii?

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii are o istorie de 72 de ani şi funcţionează ca o agenţie specială în cadrul Naţiunilor Unite. Cu sediul central în Geneva, are peste 7.000 de angajaţi. Banii organizaţiei se consumă pe programe de acces la servicii medicale, dar şi pe proiecte în cazurile de urgenţă medicală.

    OMS, în cifre
    – Fondată pe 7 aprilie 1948;
    – Venituri de 4,4 miliarde de dolari în 2019;
    – Peste 7.000 de angajaţi din 150 de ţări;
    – Are sediul central în Geneva;
    – Director general este Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, fost ministru de externe şi al sănătăţii în Etiopia;
    – Cei mai mari finanţatori ai organizaţiei sunt Statele Unite, Marea Britanie şi fundaţia finanţată de fondatorul gigantului IT Microsoft, Bill Gates, şi a soţiei sale, Melinda.

    Alexandru Rafila a explicat pentru MEDIAFAX care sunt sursele de finanţare pentru cea mai mare organizaţie mondială a sănătăţii, parte a ONU.

    „Funcţionarea OMS se bazează pe două surse majore de venit. Una este reprezentată de contribuţiile pe care le depun în fiecare an cele 194 de state membre, şi alte contribuţii din donaţii şi sponsorizări care vin către Organizaţie. Partea SUA este cea mai mare contribuţie la bugetul Organizaţiei, valoarea depinde de la an la an, este între 200 şi 450 de milioane de dolari anual, este de departe cea mai mare contribuţie, mult mai mare decât a Chinei care este undeva în jur de 40 de milioane de dolari. Contribuţia României la bugetul organizaţiei este de câteva sute de mii de dolari pe an. În topul marilor finanţatori ai OMS se mai află GAVI Alliance, o organizaţie care sprijină vaccinarea copiilor din statele sărace, Germania, Japonia şi Comisia Europeană”, a spus reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila.