BusinessMagazin

Tag: risc

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Încă o dezamăgire de la Metrorex. Anunţul făcut astăzi. Sute de mii de români vor fi afectaţi, iar România riscă să piardă Euro 2020

    Construcţia unei linii de metrou către aeroportul Otopeni, de care se vorbeşte de mai mulţi ani, se mai lasă aşteptată. Metrorex, compania care gestionează metroul bucureştean, spune că mai are nevoie de 500 mil. euro. Deşi „posibilităţile de finanţare sunt multe”, compania încă nu ştie de unde va face rost de această sumă.

     

     
     

  • Liderii Uniunii Europene trag un semnal dur de ALARMĂ: “UE riscă să se destrame!”

    Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au tras un semnal dur de alarmă pentru statele UE.

    Hollande şi Merkel au declarat că UE este în pericol să se destrame.

    Liderii Uniunii Europene trag un semnal dur de ALARMĂ: “UE riscă să se destrame!”

  • Cei mai mulţi dintre directorii generali ai companiilor de asigurări nu se tem de riscuri

    Peste 70 procente din randul directorilor executivi sunt multumiti de brandul si reputatia companiilor, in ciuda faptului ca acestea reprezinta riscuri majore, reiese din raportul Aon Underrated Threats (riscuri subestimate) ce prezinta opiniile directorilor executivi ai societatilor captive de asigurare din 60 tari.

    Potrivit cercetării, doar 44 la suta din directori executivi si non-executivi intervievati consideră că deteriorarea reputaţiei reprezintă un risc semnificativ de afaceri. Incluzand riscul de deteriorare a reputatiei si a brandului, raportul se concentreaza asupra cinci teme adiacente:

    • Interconectivitatea riscurilor – viteza cu care tehnologiile mobile se dezvolta determina o extindere a mijloacelor de interconectivitatate dintre indivizi, grupuri de indivizi si companii. Cu toate acestea, peste 80% dintre respondenţi considera ca interconectivitatea riscurilor inca nu este pe constientizata la nivel larg
    • Riscul cibernetic – noua din zece respondenţi arată că riscul cibernetic nu este inca inteles pe deplin. 78% au indicat ca nivelul de producere al riscurilor cibernetice a fost, sau ar putea fi, mult supraestimat.
    • Riscul politic a fost, de asemenea, considerat o amenintare importanta. 63% dintre respondenti au considerat ca riscul politic a fost considerabil subestimat. Nesiguranta continua din Zona Euro si diversele conflicte geopolitice au constituit un motiv serios de ingrijorare, in special pentru respondentii EMEA.
    • Aportul consiliului de directori: 70% dintre directorii executivi ai filialelor care au luat parte la studiu au fost de acord cu rezultatele evaluării noastre – este imperativ ca directorii executivi şi consiliile de administraţie să comunice cu managerii de risc şi să îşi asume un rol activ în evaluarea şi acoperirea riscurilor de expunere ale societăţii. 
    • Deteriorarea reputatiei si a brandului:  In ciuda crizelor semnificative care au afectat brandul si reputatia, doar 54% dintre participantii din EMEA au afirmat ca deterioararea si reputatia brandului ar trebui sa se afle in centrul atentiei. Dintre respondentii americani, doar 35% au fost de acord cu acest lucru.

    “In vremurile de azi riscurile sunt previzibil de imprevizibile.  Datorita interconectivitatii dintre riscurile traditionale si cele noi aparute urmare dezvoltarii tehnologice, organizatiile nu mai pot evalua riscurile individuale in mod izolat, ci trebuie sa abordeze toate riscurile importante ce privesc afarcerea si oamenii intr-o maniera holistica. Rolul Aon, in calitatea sa de consultant de risc, este de a explora, evalua si exprima un punct de vedere permanent asupra impactului acestor forte si asupra a ceea ce se poate ascunde dincolo de orizonturile zilei de maine”, potrivit lui Stephen Cross, Chief Innovation Officer al Aon Risk Solutions.

    Raportul Underrated Threats 2015  a rezultat dintr-un studiu desfasurat in mediul online, inaintat directorilor executivi si non-executivi ai societatilor de asigurare captive, in vederea obtinerii parerii acestora cu privire la riscurile cheie identificate si corelarare acestora cu rezultatele publicate in Studiul Aon privind managementul riscului la nivel mondial lansat anul acesta (Aon Global Risk Management Survey 2015).

     

  • S-A TERMINAT! Vestea proastă pe care Corneliu Vadim Tudor tocmai a primit-o. „Am făcut asta cu orice preţ şi orice risc”

    Fostul preşedinte al PRM, Corneliu Vadim Tudor, a primit astăzi o veste nu tocmai bună.

    S-A TERMINAT! Vestea proastă pe care Corneliu Vadim Tudor tocmai a primit-o. „Am făcut asta cu orice preţ şi orice risc”

  • Pe acest tronson de autostradă, este “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti. Un fost ministru al Transporturilor trage semnalul de alarmă

    Autostrăzile din România costă mult şi se construiesc greu aşa cum a arătat-o experienţa ultimilor ani. Iar atunci când se construiesc se deteriorează la scurt timp de la inaugurare. Acum situaţia este însă mult mai gravă: un tronson de autostradă din România prezintă “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti.

    Semnalul de alarmă a fost tras de un fost ministrul al Transporturilor şi de reprezentanţii unui ONG care cer Guvernului luarea unor măsuri imediate pentru a evita o tragedie. Cei doi atrag atenţia faptului că autostrada s-a deplasat în patru locuri, iar 300 de rapoarte ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) “indică nereguli sesizate pe acest tronson”.

    Pe acest tronson de autostradă, este “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti. Un fost ministru al Transporturilor trage semnalul de alarmă

  • STUDIU: Hipertensiunea, un factor de risc la fel de periculos pentru persoanele slabe şi cele obeze

    “Anumite studii efectuate în ultimii 30 de ani sugerează faptul că, în ceea ce priveşte efectele adverse asociate cu hipertensiunea – precum infarct şi accident vascular cerebral -, persoanele slabe sau cu o greutate normală şi care suferă de hipertensiune ar prezenta un pronostic medical mai prost decât persoanele obeze cu hipertensiune”, a declarat Laura A. Colangelo, cercetătoare la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonator principal al studiului.

    “O astfel de concluzie ar putea să îi facă pe oameni să creadă în mod eronat că hipertensiunea nu este importantă pentru oamenii supraponderali sau obezi, dar este importantă pentru oamenii slabi sau cu o greutate normală. Noi spunem însă că hipertensiunea este la fel de importantă pentru toţi oamenii, indiferent de greutatea lor corporală”, a adăugat cercetătoarea americană.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3.657 de persoane, nefumătoare şi fără boli cardiace, diabet şi cancer. Oamenii de ştiinţă au analizat apoi şi datele medicale colectate de la participanţii la un studiu de lungă durată, realizat pe un eşantion de două ori mai mare şi care a început în anul 2000.

    Spre deosebire de numeroase studii care grupează voluntarii doar în funcţie de greutate sau de indicele de masă corporală (IMC), noua cercetare ştiinţifică a ţinut seama şi de circumferinţa taliei. Talia indică nivelul acumulărilor de grăsime în jurul trunchiului, un parametru asociat cu riscul de maladii cardiace.

    Cercetătorii americani i-au împărţit pe voluntari în şapte grupe în funcţie de IMC şi de circumferinţa taliei, folosind o serie de parametri etnici specifici în ambele cazuri.

    De exemplu, o circumferinţă a taliei sănătoasă şi “optimală” este mai mică de 102 centimetri la bărbaţi şi mai mică de 88 centimetri la femei pentru persoanele caucaziene, de culoare şi hispanice, în timp ce la persoanele de origine chineză, aceste valori sunt mai mici de 90 centimetri la bărbaţi şi mai mici de 80 centimetri la femei.

    Medicii americani au notat înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi tensiunea fiecărui voluntar la începutul studiului şi au ţinut legătura cu aceste persoane, notând orice internare într-o clinică medicală, intervenţie chirurgicală, diagnosticare cardiovasculară şi decese ale acestora, în medie, la fiecare 9-12 luni, pentru o perioadă de 10 ani, în cazul fiecărui participant.

    La începutul studiului, 1.054 de persoane aveau un IMC normal, 1.568 erau supraponderale şi 1.172 erau obeze.

    Cei mai mulţi voluntari cu o greutate normală aveau şi o circumferinţă a taliei care se încadra în valorile optimale, iar aproape toate persoanele obeze aveau circumferinţe ale taliei non-optimale.

    Aproape 350 dintre voluntarii cu o greutate sănătoasă sufereau însă de hipertensiune, în timp ce numărul hipertensivilor era de 550 în rândul persoanelor obeze.

    În total, s-au produs 273 de incidente medicale asociate bolilor cardiovasculare pe durata studiului şi, pentru fiecare categorie de greutate, persoanele cu hipertensiune au prezentat un risc mai mare de a suferi o astfel de afecţiune.

    Voluntarii cu greutate normală şi fără hipertensiune au prezentat cel mai mic risc de a suferi un incident cardiovascular, precum infarct şi accident vascular cerebral. Voluntarii obezi fără hipertensiune au prezentat cel mai mare risc, în timp ce persoanele cu greutate normală şi cele obeze care fuseseră diagnosticate cu hipertensiune au prezentat riscuri egale.

    Cercetările precedente, care au descoperit un risc medical mai mare pentru persoanele slabe cu hipertensiune, au inclus însă şi voluntari fumători, persoane cu diabet şi cu cancer.

    Fumătorii tind să fie mai slabi, dar se confruntă cu un număr mai mare de incidente cardiovasculare, iar acest aspect ar fi putut să influenţeze rezultatele acelor studii din trecut.

    Studiul cercetătorilor americani a fost publicat în revista Hypertension.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Importul şarlatanilor „Tsipras” trebuie blocat. Dăunează grav României

    Guvernul Alexis Tsipras trebuie să plătească pensii şi salarii, spitalele de stat trebuie să cumpere medicamente şi, deocamdată, toate aceste obligaţii sunt achitate pentru că Banca Central Europeană pompează zilnic bani către Grecia. Ce se va întâmpla dacă guvernatorul BCE, Mario Draghi, închide robinetul? Guvernul Tsipras va emite probabil nişte hârtii cu o valoare incertă – aşa-numitele I.O.U („I owe you”) sau drahme – dar grecii tot de euro se vor folosi.

    Referendumul nu face nici un bine Greciei, întrucât datoriile nu pot fi şterse sau restructurate pur şi simplu pentru că aşa au decis debitorii, unilateral. Sunt mulţi cei care compară situaţia din Grecia cu cea din Puerto Rico, o insulă din Caraibe care este oficial parte a Statelor Unite. Şi Puerto Rico este înglodată în datorii (care depăşesc de 4,5 ori veniturile guvernamentale), dar urmează programul de ajustare fiscală şi reforme structurale stabilit de un expert al Băncii Mondiale, pentru că altfel riscă să intre în insolvenţă şi ar urma să accepte pur şi simplu tutela unui judecător sindic (bankruptcy court).

    Grecia (unde datoria depăşeşte de 3,8 veniturile la bugetul statului) încearcă, în schimb, să creeze o presiune politică pe guvernele din zona euro, pentru a ocoli din nou necesarele reforme. Nici măcar promisele măsuri anti-corupţie nu au evoluat prea mult în guvernarea Tsipras.

    Nu ştiu, şi cred că în acest moment nu ştie nimeni, ce se va întâmpla cu Grecia, dar este evident că, din păcate, referendumul va avea consecinţe negative pentru România şi pentru regiunea înconjurătoare. În primul rând, domnul Putin capătă un important respiro şi îşi poate relua manevrele din Ucraina, în timp ce liderii UE îşi bat capul cu Grecia. Cum va folosi Rusia această oportunitate, rămâne de văzut, ceea ce vedem este că Rusia Today jubila la momentul anunţării rezultatului referendumului. Luni, Putin l-a sunat pe Tsipras şi i-a oferit sprijinul său.

    În al doilea rând, vor fi afectate investiţiile greceşti în zona extinsă a Balcanilor, inclusiv din România. Balcanii erau principalul teren al investiţiilor din această ţară, fiind o regiune familiară grecilor. Acum, companiile cu capital grecesc vor începe probabil să trimită lichidităţi către patrie, pentru a-şi sprijini firmele-mamă, şi vor investi mai puţin.

    Cele şapte bănci cu capital grecesc din România detin aproximativ 30% din capitalul sistemului bancar, deci au o influenţă semnificativă. În paranteză, anunţul lui Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Ponta, că el şi prietenii săi şi-au retras banii din băncile cu capital grecesc dovedeşte o iresponsabilitate crasă. Un astfel de semnal din partea unui oficial guvernamental poate declanşa oricând panica între deponenţi, consecinţele la nivelul întregului sistem bancar fiind greu de anticipat. Mă întreb dacă Frunda nu a făcut intenţionat o astfel de declaraţie, pentru că nu îl suspectez de lipsă de inteligenţă.

    Dar cel mai tare mă îngrijorează riscul contaminării României de populismul anti-capitalist şi etnocentric din Grecia. Am avut deja câteva experimente şi am scăpat uşor. PRM a obţinut, în 2000, aproape 2,3 milioane de voturi, adică peste 21%, iar Corneliu Vadim Tudor a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale. În 2012, partidul lui Dan Diaconescu a fost votat de peste un milion de alegători, adică aproape 15%. Acum, unul din ei este la pensie, iar altul la puşcărie, dar şarlatani care să ofere soluţii miraculoase, amestecate cu lozinci patriotarde, se vor găsi mereu. Nu putem exclude – deşi pare o teorie un pic conspiraţionistă – ca Rusia să finanţeze pe viitor mişcări tip Syriza, care să distrugă unitatea Uniunii Europene.

    Deja există un nucleu de stângişti romantici şi naivi, susţinuţi de fosile ale regimului comunist, inclusiv câţiva foşti turnători ai securităţii, care bat toba revoluţiei anticapitaliste şi cheamă la luptă împotriva oligarhiei financiar-bancare. Mai rău, am văzut câteva semnale în această direcţie venind din partea unui premier Ponta disperat. Celor care li se pare că asta este soluţia pentru România – separare de valorile şi politicile economice ale Uniunii Europene – le fac o invitaţie: să viziteze Chişinăul. Sau, mai bine, Kievul. Sau cel mai bine să facă o vizită la Minsk, să vadă cum se trăieşte în republica „independentă” condusă de Alexandru Lukaşenko. Eu personal sunt convins că între „independenţa” girată de Moscova şi integrarea în Uniunea Europeană, românii vor alege calea spre Vest.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Tineri manageri de top: Rareş Marinescu, Grupul BRD Cluj

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai şi tot aici s-a specializat în „Strategii financiare în afaceri“ cu disertaţia „Eficienţa sectorului bancar românesc“.

    În ianuarie 2002 a ocupat funcţia de administrator de produse şi servicii bancare la BRD Târgu-Mureş, unde a realizat mai multe programe informatice ce au uşurat munca colegilor.

    Pe rând, a fost consilier IMM, perioadă în care a crescut portofoliul de clienţi cu 40%, şi consilier corporate la sucursala Târgu-Mureş. În decembrie 2005 este numit director comercial adjunct al BRD Grup Mureş, iar în 2010 devine director comercial, funcţie pe care o ocupă timp de patru ani.

    În septembrie 2014 preia conducerea executivă a BRD Grup Cluj. Este pasionat de tenisul de câmp şi de drumeţiile montane.