BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Ce cumperi atunci când plăteşti aproape dublu pentru o cafea ecologică, pentru o jachetă produsă local sau pentru un SUV Tesla?

    Ce cumperi atunci când plăteşti aproape dublu pentru o ceaşcă de cafea ecologică, pentru o jachetă produsă local, în condiţii sustenabile, sau pentru un SUV electric Model X de la Tesla? În general, produsele de lux sunt rareori achiziţionate pentru utilitatea lor practică. Bineînţeles, clienţii caută un design bun, o manevrabilitate excelentă, ingrediente şi materiale de înaltă calitate, dar plătesc cu mult peste beneficiile oferite.

    Dacă de cele mai multe ori produsele premium au rolul de a reflecta statutul înalt al cumpărătorului, în ultima vreme ideologia gusturilor rafinate se traduce în limbajul consumerismului prin ”organic“, ”sustenabil“ sau ”etic“. Iar industra de lux pare să se fi adaptat rapid la această nouă realitate şi răspunde prin oferta variată de produse şi servicii adaptate la ceea ce sociologul Elizabeth Currid-Halkett a numit ”clasa aspiraţională – cei care mănâncă produse bio, se îmbracă eco, îşi cresc şi educă odraslele în acest spirit, îşi folosesc puterea financiară pentru a angaja bone şi îngrijitori din ţări sărace şi practică yoga sau Pilates“, după cum preciza ea în cartea sa ”The Sum of Small Things: A Theory of the Aspirational Class“. Sustenabilitatea reprezintă, aşadar, o prioritate pentru categoria respectivă de clienţi şi, prin urmare, un imperativ urgent pentru brandurile de lux.

    Tendinţa pare să se accentueze din moment ce majoritatea clienţilor lor sunt tinerii crescuţi în această cultură ”aspiraţională“. Millennialii şi Generaţia Z reprezintă deja aproximativ 30% dintre cumpărătorii produselor de lux şi vor atinge o proporţie de 45% până în 2025. Iar susţinerea lor pentru sustenabilitate se reflectă în produsele şi serviciile pentru care aleg să-şi cheltuiască banii, căutând indicatori de conştientizare socială şi de mediu din partea companiilor pe care le susţin. Pentru mulţi dintre aceşti clienţi ”verzi“, votul cu portofelul reprezintă manifestarea conştiinţei lor, care devine un scop în sine. Iar majoritatea brandurilor de lux le răspund scoţând la rampă produse care să răspundă acestor cerinţe – organic, sutenabil, eco.

    Grupul Kering, care deţine, printre altele, branduri precum Gucci, Stella McCartney şi Saint Laurent, este lider la capitolul sustenabilitate în sectorul de lux, crescând ponderea materiilor prime regenerabile şi a programelor de finanţare pentru proiecte legate de mediu. ”Ambiţia noastră este de a redefini luxul şi de a conduce în această călătorie de schimbări pozitive“, spune Marie-Claire Daveu, director de sustenabilitate al Kerin, care precizează că politicile de mediu sunt benefice în afaceri şi fac parte din valorile fundamentale ale companiei. Daveu recunoaşte, de asemenea, rolul pe care îl joacă tinerii clienţi în avansul acestui trend, afirmând că millennialii au ridicat ştacheta cerând mai multă transparenţă şi responsabilitate corporaţiilor. ”Aceste solicitări, împreună cu recunoaşterea puterii lor de cumpărare, vor influenţa, fără îndoială, nu numai sectorul de lux, ci şi multe industrii în crearea unui viitor mai bun“, mai declara ea.

    Aşadar termeni precum ”organic“ şi ”sustenabil“ sunt din ce în ce mai folosiţi pentru a ilustra valori ale unui statut înalt, ”conştiinţa socială şi ecologică“ devenind noua valoare dezirabilă printre elite, conform lui Halkett. Pentru că majoritatea produselor de consum sunt acum disponibile la scară largă, ele şi-au pierdut valoarea de indicatori de clasă, iar în locul lor au dobândit importanţă produsele ce reflectă un nivel ridicat al educaţiei consumatorului şi o conştientizare socială ridicată. Iar dacă sustenabilitatea în industria bunurilor de lux a devenit un simbol al statutului înalt, stilul de viaţă şi filosofia care înconjoară un produs sunt adesea la fel de importante ca produsul în sine pentru noua generaţie de elite. ”Are loc o schimbare rapidă de mentalitate în rândul millennialilor, care se arată interesaţi de branduri asemănătoare nu doar cu pasiunile lor, ci şi cu valorile lor“, mai spune sociologul.

    Industria de wellness marchează şi ea plusuri importante mulţumită acestei tendinţe şi oferă studii de caz elocvente. Spre exemplu, în SUA a crescut numărul companiilor ce comercializează presupuse produse de sănătate, multe dintre ele nefiind atestate ştiinţific. Una dintre aceste firme ar fi Goop, care se bazează pe stilul de viaţă al actriţei Gwyneth Paltrow, iar marca Moon Juice se asociază cu imaginea Amandei Chantal Bacon. Ele promovează cremele scumpe şi suplimente alimentare realizate din ingrediente organice şi, în timp ce umplu un gol pentru femeile care simt că medicina modernă nu le-a oferit grija de care au nevoie, au devenit simboluri de statut pentru clientela bogată.

    Chiar dacă politicile implementate de companii precum Kering sau Goop sunt total diferite, bazele lor de clienţi se suprapun, după cum se poate observa prin intermediul retailerului de produse de lux Net-a-Porter, care vinde cremă organică de 150 de euro de la Goop, alături de genţi Gucci şi jachete Saint Laurent. Mai mult, în locaţii selecte din SUA s-au deschis ”magazine de sănătate“, care pun pe rafturi ”branduri de înfrumuseţare naturale şi organice, pentru a satisface stilul de viaţă sănătos şi activ al clienţilor“.

    Pe de altă parte, ascensiunea acestui trend poate reprezenta rezultatul eforturilor îndelungate ale organizaţiilor de protejare a mediului. Spre exemplu, în 2007 WWF din Marea Britanie a criticat agresiv brandurile de lux pentru lipsa de angajament faţă de dezvoltarea durabilă, iar rezultatele încep să se vadă zece ani mai târziu. De asemenea, în ultimii ani Greenpeace a susţinut că brandurile de lux cum ar fi LVMH, Giorgio Armani şi Hermès folosesc deseori substanţe chimice în realizarea produselor lor. Un exemplu concret în acest sens este o întâmplare care a avut loc în urmă cu doi ani, când PETA a făcut o solicitare oficială către Hermès, solicitându-i să nu mai folosească pielea de crocodil şi aligator, realizând concomitent un documentar care să ateste maltratarea acestor animale. În urma acestui episod, Hermès a promis că îşi va rectifica politicile de mediu. Criticile constante au cântărit mult de-a lungul timpului şi au afectat profitul şi reputaţia unor companii, pentru care lipsa unor politici sustenabile a reprezentat o pierdere din capitalul de imagine.

    Patrick Le Quément, fostul vicepreşedinte senior al departamentului de design corporativ al Renault, declara, de asemenea, că astfel de presiuni asupra companiilor nu sunt exagerate, iar ”dacă un brand de lux este un pionier în dezvoltarea durabilă, concurenţii săi vor fi obligaţi să se alinieze la acest trend“. Iar spusele sale par să se concretizeze treptat. După ce LVMH a pus bazele unui ”sistem integrat de aprovizionare ecologică“, concurenţii săi şi-au revizuit, de asemenea, lanţurile de aprovizionare.

    În 2010, trei operatori europeni de telecomunicaţii, Deutsche Telekom, Orange şi Telecom Italia, au creat o asociaţie care să verifice şi să îmbunătăţească standardele de mediu şi pe cele sociale din lanţul lor de aprovizionare. În prezent, reţeaua Joint Audit Cooperation cuprinde treisprezece operatori de telecomunicaţii. Un alt exemplu este Clarins, companie ce comercializează produse cosmetice de lux, ce contribuie la conservarea şi studierea a mii de specii de plante.

    Producătorul de cosmetice finanţează şi culturi de plante medicinale într-o grădină botanică din Peru, administrată de femeile din comunitatea locală. Nu în ultimul rând, gigantul suedez de retail Ikea a devenit, în urmă cu doi ani, primul mare comerciant cu amănuntul care foloseşte doar bumbac ”durabil“, chiar dacă marjele sale de profit sunt mult sub cele ale mărcilor de lux. În cazuri izolate, unele branduri dezvoltă şi materii prime ecologice, cum ar fi şampania Veuve Clicquot, care a creat primul ambalaj 100% biodegradabil şi izotermic, realizat dintr-un material derivat din amidonul din cartofi. Inovaţia în domeniul protejării mediului poate veni şi prin lansarea a noi linii de produse, aşa cum a făcut BMW cu maşinile sale electrice BMWi.

    Însă scena în care se dau cele mai aprige lupte în acest sens este industria modei de lux; chiar dacă se consideră dezirabilă o tranziţie de la materialele provenite de la animale la cele sintetice, pentru a reduce daunele aduse mediului, unii designeri afirmă răspicat că materialele sintetice nu sunt la fel de interesante şi frumoase ca acelea naturale, iar ei nu vor să coboare ştacheta. În replică, unul dintre cei mai mari designeri contemporani, Karl Lagerfeld, a declarat: ”You cannot fake chic but you can be chic and fake fur“ (Nu poţi falsifica bunul gust, dar poţi fi şic purtând blană falsă).

    În ciuda progreselor înregistrate, grupurile de presiune şi unii clienţi spun că multe branduri de lux nu fac suficient pentru a încorpora sustenabilitatea ecologică în produsele şi serviciile lor, lucru care ar putea duce la un declin gradual sau chiar la dispariţia unor branduri. ”Dezvoltarea sustenabilă nu este o constrângere, poate fi o oportunitate dacă o integrezi în afacerea ta, iar în viitor luxul va fi echivalent cu politicile etice şi responsabile“, crede François-Henri Pinault, om de afaceri care activează în domeniul bunurilor de lux. Iar în contextul în care millennialii, cei ce au crescut în ”cultura aspiraţională“ a lui Halkett, au dobândit o putere financiară mare, viitorul luxului ar putea arăta astfel: oameni care beau smoothie organic, îmbrăcaţi în pantaloni de yoga şi jachetă statement, produsă în condiţii sustenabile.

  • MediHelp International lansează cardul oncologic Nesa în România

    „Anual, din aproximativ 80.000 de pacienţi diagnosticaţi cu o formă de cancer, 30.000 pierd lupta cu această boală, conform unor studii naţionale. Totodată, reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România atrag atenţia asupra faptului că numărul de 250-300 de medici oncologi la nivel naţional este insuficient pentru a trata toate cazurile. MediHelp a fost întotdeauna un partener medical de încredere pentru clienţii săi, mereu cu un pas înainte către inovaţie medicală şi către a face accesibile financiar servicii medicale de top. Parteneriatul cu NESA şi Lamp Insurance reprezintă încă o dovadă a angajamentului nostru pentru facilitarea accesului la sănătate”, declară  Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.

    Pentru o contribuţie anuală de 33€ clientul primeşte un card, NESACARD, cu un număr individual, care îi permite să beneficieze, în caz de nevoie, de o finanţare de 2.000 € cash, pentru a susţine costurile iniţiale de investigaţii şi diagnostic –  investigaţii precum CT, RMN, testare genetică, chimioterapie, consult homeopat, de Second opinion şi navigare medicală de la oncologii de top ai NESA şi de recomandări pentru cele mai potrivite instituţii medicale cu expertiză pentru un caz specific.

    “MediHelp este un nume de referinţă în domeniul asigurărilor medicale de sănătate, iar acest parteneriat reprezintă o mare onoare pentru noi, în special prin valorile comune pe care le împărtăşim: inovaţie şi calitate de top în servicii medicale. Le suntem alături pacienţilor români care au nevoie de noi, prin asigurarea unui tratament relevant şi prin susţinerea dreptului oricărui pacient de a alege furnizorul medical cel mai potrivit”, declară  Prof. Dr. Michael Stark, Preşedinte al NESA.

    Fondată în anul 2004, în Berlin, The New Europe Surgical Academy este recunoscută ca una dintre cele mai importante reţele chirurgicale internaţionale, care include lideri de opinie pan-europeni şi globali în oncologie şi chirurgie oncologică.  

  • Mesajul cutremurător al Papei Francisc: “Folosirea telefonului în timpul mesei reprezintă începutul războiului”

    În cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Roma, el a subliniat pericolul ce poate apărea ca urmare a dispariţiei conversaţiei.

    “Atunci când suntem la masă, atunci când vorbim cu alţii prin intermediul telefonului, acele momente marchează începutul războiului – pentru că nu există dialog”, a spus liderul bisericii catolice.

    Papa Francisc i-a mai criticat pe cei tineri şi pentru lipsa manierelor, subliniind faptul că a devenit oarecum uzual ca oamenii să îi insulte pe cei pe care nu îi cunosc. “Trebuie să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult”, a mai spus Francis. “Dialogul care apropie sufletele este un medicament împotriva violenţei.”

    Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de preietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.

  • Avertismentul înfiorător al lui Stephen Hawking: “Nu mai avem mult timp pentru a scăpa de pe Pământ”

    El a făcut declaraţia în timpul festivalului Starmus, desfăşurat în Trondheim, Norvegia.

    Deşi poate părea o perioadă îndelungată, intervalul cuprins între 200 şi 500 de ani, anunţat de Hawking, reprezintă unul extrem de mic.

    Hawking l-a criticat de asemenea pe Donald Trump, spunând că acesta a luat cea mai proastă decizie posibilă atunci când a negat consecinţele catastrofale ale încălzirii globale.

    Profesorul Stephen Hawking a spus că oamenii ar trebui să construiască o bază pe lună în maximum 30 de ani şi să trimită oameni pe Marte până în 2025. “Trimiterea mai multor echipaje în spaţiu va schimba în mod fundamental viitorul umanităţii. Pământul e ameninţat de atât de multe lucruri încât îmi e greu să rămân optimist.”

    La începutul acestui an, Stephen Hawking a declarat pentru emisiunea de televiziune Good Morning Britan că nu a visat niciodată că va putea pleca în spaţiu, dar Richard Branson i-a oferit un loc pe Virgin Galactic şi a spus da „imediat“, infromează The Independent. 
     
    Virgin Galactic, nava spaţială a lui Richard Branson, ar putea să ducă oameni în spaţiu în „misiuni comericale“. Branson a sugerat că acest plan ar fi putut fi încheiat în 2009, dar în final nu s-a putut îndeplini din cauza unor numeroase probleme.

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Ce se întâmplă cu cei care parchează pe locurile destinate persoanelor cu handicap (deşi nu sunt) în parcare unui supermarket din România

    Pe Facebook, Cristi F. Ştefan din Bucureşti a scris: „Lidl Romania a devenit de astăzi magazinul meu preferat, iată de ce.

    Toţi cei care parchează pe locurile destinate persoanelor cu handicap (deşi nu sunt), ori pe lângă locurile de parcare, primesc bonus pentru şmecherie o roată blocată.

    Treaba asta mi-a plăcut foarte mult şi cred că e singura soluţie pentru România.
    Taxa pe şmecherie.

    Dacă eşti şmecher, plăteşti. Simplu.
    Bravo!

    PS: Nu am fost plătit de LIDL să zic asta”.

  • Ce se întâmplă cu cei care parchează pe locurile destinate persoanelor cu handicap (deşi nu sunt) în parcare unui supermarket din România

    Pe Facebook, Cristi F. Ştefan din Bucureşti a scris: „Lidl Romania a devenit de astăzi magazinul meu preferat, iată de ce.

    Toţi cei care parchează pe locurile destinate persoanelor cu handicap (deşi nu sunt), ori pe lângă locurile de parcare, primesc bonus pentru şmecherie o roată blocată.

    Treaba asta mi-a plăcut foarte mult şi cred că e singura soluţie pentru România.
    Taxa pe şmecherie.

    Dacă eşti şmecher, plăteşti. Simplu.
    Bravo!

    PS: Nu am fost plătit de LIDL să zic asta”.

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Omul de afaceri Murad Al-Katib este EY World Entrepreneur Of The Year 2017

    Murad a fondat AGT Food and Ingredients în 2003, în Canada. Compania reprezintă acum cel mai mare lanţ de aprovizionare global pentru linte, năut şi mazăre. A devenit publică în urmă cu 10 ani, are o cifră de afaceri de 1.49 miliarde USD şi mai mult de 2000 de angajaţi, pe cinci continente. În ultimii cinci ani, veniturile companiei au crescut în medie cu 100 milioane USD pe an. AGT Food and Ingredients exportă aproximativ 23% din producţia mondială de linte, în mai mult de 120 de ţări.

    „Sunt profund emoţionat şi onorat de acest premiu. Scopul AGT este să construiască o afacere sustenabilă de succes. Datorită faptului că am riscat şi am regândit maniera de abordare a acestei industrii, am crescut o afacere care a transformat agricultura canadiană,” a declarat antreprenorul.

    Viziunea lui Murad este cea a unei lumi în care proteinele sustenabile, dar la un preţ rezonabil, pot fi accesibile tuturor. Şi-a început afacerea în urmă cu 14 ani, în preria canadiană, prin crearea unei conexiuni directe între producătorii agricoli şi piaţa globală. Astăzi, Canada este cel mai mare producător de linte, iar Murad conduce cea mai mare companie din acest sector. AGT s-a extins mizând pe o strategie de business care combină cultura organizată cu achiziţiile strategice. În şapte ani, a realizat 17 achiziţii pe cinci continente, multe dintre ele în pieţe emergente. Murad crede în „antreprenoriatul plin de compansiune” şi este preocupat de securitatea alimentară şi de ajutorul alimentar pentru refugiaţi.

    Ca şi Murad, Cristian Covaciu crede într-o lume care va fi mai sigură şi mai sănătoasă, graţie roboţilor care vor prelua munca grea, de rutină, a angajaţilor. Fabrica sa din Alba Iulia realizează 1% din producţia mondială de farfurii, cu ajutorul a 250 de roboţi. Visul său este ca, în câţiva ani, procesul de producţie să fie robotizat integral. „Pentru mine, participarea în finala World Entrepreneur Of The Year a fost încununarea a 27 de ani de antreprenoriat şi oportunitatea de a interacţiona cu antreprenori din 49 de ţări, din diverse industrii, cu poveşti de viaţă extraordinare,” a declarat Cristian Covaciu, Director General IPEC la Monte Carlo.

    România a participat în acest an pentru a treia oară în finala mondială a competiţiei. „Ţara noastră a devenit deja o prezenţă constantă la World Entrepreneur Of The Year. Prin acest program ne dorim să recunoaştem reuşita antreprenorilor români şi să îi inspirăm pe cei tineri să fie curajoşi, să aibă încredere că pot construi afaceri sustenabile şi de succes,” a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul din acest an a fost prezidat de Jim Nixon  (Nixon Energy Investments, SUA). Alături de el au fost: Rosario Bazán of DanPer (Peru), Judy Chan of Grace Vineyard (China – Hong Kong/Macao), Diane Foreman (Chelsea Group Ltd, Noua Zeelandă), Ilkka Paananen (Supercell, Finlanda), Rosemary Squire (Trafalgar Entertainment Group, UK) şi Manny Stul (Moose Enterprise Holdings & Controlled Entities, Australia).