Tag: renuntare

  • Povestea tânărului care a renunţat la şcoală la 15 ani pentru a deveni antreprenor

    Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.

    Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.

    La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
    Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.

    În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.

    ”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.

    Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.

    David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.

  • Cât costă iPhone 7 în Europa şi cât de mult s-au ieftinit modelele mai vechi

    Odată cu lansarea noului iPhone 7, Apple a ajustat întreaga gamă de dispozitive cu iOS, renunţând la anumite modele şi îmbunătăţind alte modele mai vechi, modificând în acest proces şi preţul acestora.

    Singurul produs cu 16 GB spaţiu de stocare din ofertă rămâne micul iPhone SE, restul de smartphone-uri şi tablete pornind acum de la 32 GB în toate variantele, potrivit Go4it.

    Cum era de aşteptat, Apple vine cu preţuri considerabil mai mari decât în Statele Unite ale Americii, unde preţul unui iPhone SE de 16 GB porneşte de la 399 dolari americani. Ce-i drept, în SUA, preţurile sunt afişate fără TVA, fiecare stat în parte stabilind valoarea taxelor individual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă iPhone 7 în Europa şi cât de mult s-au ieftinit modelele mai vechi

    Odată cu lansarea noului iPhone 7, Apple a ajustat întreaga gamă de dispozitive cu iOS, renunţând la anumite modele şi îmbunătăţind alte modele mai vechi, modificând în acest proces şi preţul acestora.

    Singurul produs cu 16 GB spaţiu de stocare din ofertă rămâne micul iPhone SE, restul de smartphone-uri şi tablete pornind acum de la 32 GB în toate variantele, potrivit Go4it.

    Cum era de aşteptat, Apple vine cu preţuri considerabil mai mari decât în Statele Unite ale Americii, unde preţul unui iPhone SE de 16 GB porneşte de la 399 dolari americani. Ce-i drept, în SUA, preţurile sunt afişate fără TVA, fiecare stat în parte stabilind valoarea taxelor individual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţiştii francezi obligă femeile să renunţe la costumul burkini pe plajele din Nisa

    Autorităţile franceze au interzis purtarea costumelor de baie de tip burkini în 15 oraşe, evocând îngrijorările ulterioare atacurilor teroriste care au avut loc în ţară.

    Potrivit The Guardian, autorităţile din mai multe oraşe franceze au implementat legea conform căreia este interzisă purtarea acestui tip de îmbrăcăminte, care acoperă trupul şi capul, evocând preocupările în legătură cu hainele religioase în urma asasinatelor teroriste care au avut loc în Franţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING renunţă la parteneriatul cu Mastercard pe carduri de debit şi va emite doar VISA

    NG Bank, un jucător de top 10 din sistemul bancar, a renunţat la parteneriatul cu Mastercard şi va emite doar carduri de debit Visa, potrivit mai multor surse din piaţa financiară, informează Ziarul Financiar

    De altfel, şi pe site-ul băncii este disponibilă doar oferta pentru carduri de debit în lei VISA, iar la Mastercard este trecută opţiunea “Acest card nu mai este momentan disponibil in oferta noastra”.

    ING nu a răspuns până la redactarea acestei ştiri la solicitarea ZF.

  • Turcia ameninţă Uniunea Europeană. Vezi ce pretenţii are

    “Noi depunem eforturi pentru a îndeplni toate condiţiile pentru integrarea europeană. Dar din partea Uniunii Europene primim doar ameninţări, ofense şi o blocadă totală. Mă întreb ce am făcut. De ce există această ostilitate la adresa Turciei? Priviţi acordul privind imigranţii. Avem prevederi în care este scris clar că din octombrie cetăţenii turci vor beneficia de eliminarea vizelor de călătorie. Iar dacă facem referire la aceste prevederi, vom avea reacţii vehemente. Dar UE nu va putea primi ceea ce are nevoie doar din partea noastră, fără ca Turcia să primească nimic în schimb”, afirmă Cavusoglu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său. În primele şase luni ale acestui an a făcut afaceri de 2,5 milioane de euro

    Alin Stanciu spune că, după ce ani de zile şi-a construit cariera în Cluj-Napoca, s-a mutat la Bucureşti şi acum nu s-ar mai putea adapta la ritmul potolit de acolo. Capitala a ajuns să îi placă mult şi se gândeşte să se întoarcă să locuiască în Ardeal doar la pensie: „Tempoul de acolo nu-i de mine; am norocul că în Bucureşti găsesc provocări şi oameni de la care să înveţi tot timpul“. Provocarea sa actuală este FashionUP, operată de compania Fup Distribution, mallul de haine pe care l-a lansat în 2009. Cu afaceri de până în 2 milioane de euro anul trecut, cifra a crescut spectaculos anul acesta, ajungând în primele şase luni la 2,5 milioane de euro; pentru tot anul antreprenorul se aşteaptă la vânzări de 6-7 milioane de euro.

    Retailerul FashionUP se poziţionează în zona medium spre high; numărul de produse listate se ridică la circa 35.000 şi sunt încadrate atât în categoria celor mai ieftine, cât şi foarte scumpe. Valoarea medie a coşului de cumpărături a ajuns la 65 de euro în luna iunie a acestui an (pentru 1,8 produse), în contextul în care coşul mediu în online-ul de fashion în România este de 40 de euro, potrivit antreprenorului. Mai spune că în ultima lună au vândut 22-23.000 de produse, adică în jur de 1.000 în fiecare zi lucrătoare.

    A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în 1996, iar după câteva tentative în domeniul telecom şi-a dat seama că îşi doreşte să îşi dezvolte cariera în alt domeniu. La încheierea studiilor, a început să lucreze în regim de freelancing (termen care nu era popular la vremea respectivă) în proiecte de design pe calculator. „Am lucrat vreo trei săptămâni în Corel, programul de design folosit cu precădere atunci. După trei săptămâni în care am învăţat 12 ore pe zi, eram într-un final pregătit să fac design.“

    Vreme de un an a scris lucrări de diplomă, a făcut proiecte de desen tehnic pentru câteva fabrici din Cluj-Napoca, de pildă etichete de conserve şi de ape minerale, s-a înscris la un concurs de angajare pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca a Toshiba. Era vorba de un post de manager, iar el avea 26 de ani şi niciun fel de experienţă în domeniu. Într-un context de împrejurări favorabile, după ce unul din cei patru aleşi s-a retras din concursul ce urma să se desfăşoare pe parcursul a trei luni, a primit şansa de a se înscrie în competiţie, mai mult pentru a ţine locul alesului iniţial. Deşi conducerea Toshiba nu se aştepta, după câteva luni de competiţie el şi colega din echipa lui s-au detaşat net de restul colegilor în ce priveşte vânzările realizate. „Am sărit astfel la o poziţie de management, absolut conjunctural, moment în care mi-am lăsat barbă, fiindcă toată lumea era mai în vârstă decât mine“, spune el, mai în glumă, mai în serios.

    După un an şi jumătate, în 1998, s-a angajat ca branch manager în cadrul Telemobil (redenumit Santel, apoi Zapp, ulterior vândut lui Cosmote şi redenumit Telecom). De la Zapp a trecut, în 2000, la postul de director regional al Cosmorom (Cosmote), poziţie pe care a deţinut-o mai mult de cinci ani. A plecat când a observat cum compania ajunsese la un punct în care conducerea nu mai era interesată de expansiune, iar lupta se ducea între participaţiile în companie dintre grecii de la OTE şi Romtelecom. A făcut pasul spre antreprenoriat lansând împreună cu un prieten o agenţie de publicitate cu toate serviciile, care să includă şi o reţea de magazine de telefonie mobilă.

    Firma era dealer principal al Connex şi a deschis cinci magazine pe care, după aproximativ un an, le-a vândut către un jucător  naţional. „Bine am făcut, pentru că se terminase frenezia cu abonamentele şi magazinele vindeau mai mult accesorii.“ A rămas în zona de media şi advertising, unde a dezvoltat o serie de servicii în zona de creaţie pentru companii, după care au început să cumpere şi spaţiu media; a simţit astfel nevoia să facă propriul produs media, revista de fashion J’adore, pe care au lansat-o în 2003. Aceasta a devenit populară în Cluj-Napoca, iar ulterior au cumpărat şi participaţiile unui radio din Cluj-Napoca. Următorul pas a fost asocierea cu grupul Realitatea Caţavencu, prin care a lansat revista şi la nivel naţional.

    În 2006 a plecat din Cluj: „Toată lumea a tras de mine să vin la Bucureşti, în perioada în care lucram ca angajat, însă eu voiam să rămân la Cluj; am venit când am simţit că nu mai găsesc provocări acolo.“ În iunie 2009 a lansat businessul FashionUP Online Mall, gândit ca un centru comercial în mediul online. Investiţia iniţială s-a ridicat la 200.000 de euro, la care a participat şi antreprenorul Marius Ghenea (dar el a ieşit din companie în 2014); apoi Stanciu a mai investit 200.000 de euro. „I‑am dat drumul fix în criză şi a mers bine tot timpul, până în 2013.“

     

     

  • OMV Petrom renunţă la 250 de sonde şi 1200 de angajaţi

    OMV Petrom va renunţa în acest an la 250 de sonde ineficiente, din cele 7600 pe care le are şi renunţă la 1200 de angajaţi din sectorul upstream, scrie Ziarul Financiar.

    Anul trecut compania a oprit 350 de sonde, au anunţat oficialii grupului la conferinţa de presă de miercuri.

    Numărul angajaţilor este, la finele primului semestru, de 15.237 de persoane.

    Producţia de ţiţei şi gaze înregistrată la nivelul grupului a fost de 32,08 mil barili echivalent petrol (bep). În Romania, producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 30,5 milioane bep, în scădere cu 3% faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia de ţiţei din România a fost de 13,30 milioane barili, cu 4% mai mica fata de aceeaşi perioadă a anului trecut , în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor şi a impactului condiţiilor meteorologice. Producţia de gaze s-a redus cu 1%, până la 17,21 milioane barili echivalent petrol, din cauza declinului principalelor zăcăminte de gaze – Totea, Bulbuceni, Bustuchin, care nu a putut fi compensată de creşterea adusă de proiectul Lebăda Est din Marea Neagră.

  • ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”. Acum compania este răspândită în şase ţări şi are venituri de 300 de milioane de dolari

    Jessica Dilullo Herrin, CEO şi fondator al companiei de bijuterii Stella & Dot, consideră că şi-a atins toate obiectivele: are o carieră de succes, o familie, o viaţă echilibrată. Compania ei constă într-un portal online de bijuterii şi accesorii cu preţuri accesibile, dar şi un loc de muncă flexibil colaboratorilor săi, potrivit unui articol publicat de Entrepreneur.com. A ajuns astfel la venituri de milioane de dolari.

    Angajaţii ei acţionează ca proprii şefi şi vând produsele Stella & Dot prin mai multe canale – la petreceri, în mediul online, etc.

    ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”, descrie ea începuturile afacerii.

    Ambiţia de a crea o astfel de afacere a apărut după ce Herrin a renunţat la locul său de muncă pentru a-şi urma soţul, care începuse să lucreze în Texas. După mutare, a început să lucreze într-o poziţie de middle-management la Dell, în paralel cu conceperea unui model de business prin care femeile să aibă tot ce îşi doresc. Înainte de a lansa Stella&Dot, lansese o altă afacere care a avut succes, Weddingchannel.com. Scopul acestui website era să ofere într-un singur loc toate lucrurile de care avea nevoie o mireasă modernă. Odată ce acesta a avut succes, şi-a părăsit locul de muncă. Totodată, a renunţat la studiile de MBA în care era implicată în momentul în care a lansat site-ul dedicat nunţilor, decizie pe care nu o regretă, potrivit interviului acordat Entrepreneur.com.

    În prezent, Stella&Dot a ajuns la venituri de 300 de miloane de dolari şi la 60.000 de colaboratori răspândiţi în şase ţări.

    Credit foto: Stella & Dot

  • Este mai avantajos ca oamenii, atunci când pornesc o afacere, să-şi păstreze joburile curente sau să renunţe la ele?

    Doi cercetători în domeniul managementului, Joseph Raffiee şi Jie Feng, şi-au pus această întrebare şi între 1994 şi 2008 au urmărit un de peste 5000 de americani (20-50+ de ani) care au devenit antreprenori.

    Poate vă gândiţi că antreprenorii atunci când pornesc o afacere trebuie să o facă cu o convingere deplină, foarte încrezători în afacere şi să-şi asume toate riscurile pentru ca aceasta să fie un succes. Studiul celor doi a arătat că cei care şi-au păstrat serviciul au avut şanse de eşec cu 33% mai mici decât aceia care au demisionat.

    Câteva exemple de antreprenori care după ce şi-au lansat afacerea au continuat cu jobul (studiile) curent susţine teoria studiului celor doi cercetători. După ce a inventat primul computer Apple I, Steve Wozniak a continuat să lucreze cu normă întreagă ca inginer la Hewlett-Packard. Nici Larry Page şi Sergey Brin nu au renunţat la doctoratele pe care le făceau la Stanford. Ba, mai mult, în 1997 cei doi, îngrijoraţi că motorul de căutare le ocupă prea mult timp, au încercat să vândă Google pentru mai puţin de 2 milioane de dolari. Din fericire pentru ei, potenţialul cumpărător le-a refuzat oferta. Alte exemple sunt şi Brian May, chitaristul Queen, care-şi făcea doctoratul în astrofizică când a început să cânte la chitară, dar nu a renunţat decât peste câţiva ani la studii. Stephen King a lucrat ca profesor, om de serviciu şi a fost angajat la o benzinărie timp de şapte ani după ce a scris prima sa nuvelă, renunţând la slujbă abia la un an după ce i s-a publicat primul roman, Carrie.

    De ce toţi întreprinzători nu au renunţat la slujbele lor încă de la început? Adam Grant răspunde prin cartea sa “Originalii. Nonconformiştii care fac lumea să progreseze”, făcând analogie cu investiţiile la bursă. Dacă intenţionezi să faci o investiţie riscantă, te protejezi făcând alte investiţii sigure. Aşadar oamenii de succes aplică acest principiu şi în viaţa de zi cu zi, acest lucru oferindu-le un sentiment de siguranţă într-un domeniu şi le dăruieşte libertatea de a risca, de a fi originali în alt domniu (afacerea).

    Când Pierre Omidyar a lansat eBay, a fost doar un hobby. A continuat să lucreze ca programator în următoarele nouă luni, renunţând la slujbă numai când magazinul său online a început să-i aducă mai mulţi bani decât salariul. Sara Blakely, creatoarea Spanx, a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Ca să-şi echilibreze portofoliul de risc, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul. După ce a lansat Spanx, a devenit cea mai tânără miliardară din lume care şi-a făcut averea prin forţe proprii.

    Henry Ford a lucrat pentru Thomas Edison în timp ce dezvolta invenţia sa, Bill Gates şi-a suspendat studiile (nu le-a întrerupt) şi şi-a convins părinţii să-l susţină financiar pentru a porni Microsoft.

    Aşadar, potrivit mai multor studii, antreprenorii de succes îşi i-au riscuri calculate, minore şi nu se aruncă cu capul înainte în viitoare lor afacere. “Însă originalii de cel mai remarcabil succes nu sunt cutezătorii care sar de pe o stâncă fără să se uite. Ei sunt aceea care se apropie cu prudenţă, mergând pe vârfuri, de buza prăpastiei, îţi verifică de trei ori paraşuta şi îşi şi montează o plasă de siguranţă, pentru orice eventualitate”, spune Adam Grant în cartea sa.

    O să închei acest articol cu un alt citat, de data aceasta Malcom Gladwell în New Yorker care spune “mulţi întreprinzători îşi asumă o mulţime de riscuri-dar aceia sunt întreprinzătorii care dau greş, nu cei din poveştile de succes”