BusinessMagazin

Tag: raport

  • Care sunt pericolele dezordinii digitale şi cum pot fi acestea oprite

    Studiul relevă faptul că, în mod tipic, utilizatorii instalează 12 aplicaţii Android în fiecare lună, dar şterg doar 10 dintre ele, prin urmare adaugă lunar două aplicaţii pe dispozitivul lor. Cu cât mai multe aplicaţii sunt instalate, cu atât organizarea lor este mai importantă pentru a preveni dezordinea digitală. Kaspersky Lab a descoperit, însă, că doar în jumătate dintre cazuri (55%), utilizatorii revizuiesc conţinutul dispozitivelor şi şterg documentele şi aplicaţiile inutile.

    Descoperirile sunt parte dintr-un nou raport alcătuit de Kaspersky Lab si denumit ”Dezordinea digitală şi pericolele sale”. Studiul este bazat pe informaţiile dintr-un sondaj online realizat în 17 ţări, o analiză statistică din Kaspersky Security Network (KSN) şi un experiment despre performanţele aplicaţiilor, realizat de Kaspersky Lab prin testări interne.

    Dezordinea digitală creată înseamnă că actualizarea şi trierea aplicaţiilor sunt mai importante ca oricând, pentru a combate programele malware care folosesc vulnerabilităţile aplicaţiilor ca să pătrundă în dispozitive. Dar studiul a arătat că, într-un sfert dintre cazuri (28%), utilizatorii îşi actualizează aplicaţiile de pe dispozitivele lor doar atunci când sunt forţaţi să o facă, iar în 10% dintre cazuri, ei încearcă să evite total acest lucru.

    Unul dintre principalele pericole este acela că aplicaţiile însele pot pune informaţiile utilizatorului şi dispozitivele în pericol din cauza activităţii de zi cu zi. Datele tehnice ale Kaspersky Lab arată că, din 100 de aplicaţii Android pe care utilizatorii le pot administra (de exemplu, instala şi şterge), 83 au acces la date sensibile despre utilizator, cum ar fi contactele din agendă, mesaje, informaţii şi pot chiar realiza apeluri şi trimite SMS-uri.

    Alte descoperiri din cadrul KSN arată cum aplicaţiile pot să opereze fără permisiunea utilizatorului. În medie, utilizatorii au 66 de aplicaţii pe dispozitivele Android. Atunci când a fost testat un eşantion reprezentativ dintre 66 cele mai populare aplicaţii Android, 54 au fost lansate în background fără ca utilizatorii să le fi atins măcar, consumând, în medie, 22 Mb trafic pe zi fară nicio interacţiune cu utilizatorul.

    ”Utilizatorii îşi expun dispozitivele şi datele personale la ameninţări de securitate pentru că nu iau câteva măsuri simple, dar esenţiale pentru dispozitivul lor, care presupun să curăţe şi să actualizeze software-ul şi aplicaţiile, să regleze setările şi să dezinstaleze aplicaţiile care nu mai sunt folosite”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “Dezordinea digitală de pe dispozitivele noastre este un semn că nu ne ocupăm deloc de aceste aplicaţii. Riscul este însă să ne confruntăm cu erori ale dispozitivelor, probleme privind durata de viaţă a bateriilor sau infectarea cu malware. Aplicaţiile au acces la cele mai sensibile şi personale date de pe dispozitivele noastre, iar utilizatorii adesea nu sunt conştienţi de faptul că aceste informaţii sunt împărtăşite cu terţi. Le recomandăm utilizatorilor să facă ordine în ”casele” lor digitale. La fel cum o cameră curată şi ordonată aduce o nouă energie în casă, în acelaşi fel, un computer sau un smartphone ordonat este folosit cu mai multă plăcere şi, cel mai important, în siguranţă. ”

    Pentru a combate dezordinea şi a proteja datele personale, utilizatorii ar trebui să respecte câteva măsuri:

    • Înţelegeţi ce şi unde este stocat – faceţi-vă timp să vă monitorizaţi dispozitivele şi să revizuiţi ce informaţii sunt stocate, în ce aplicaţii şi fişiere;
    • Faceţi o ”curăţenie de primăvară” a dispozitivului – rezervaţi-vă timp pentru a face ordine în ”casa” digitală şi a elibera informaţiile păstrate pe dispozitive;
    • Actualizaţi software-ul aplicaţiilor – actualizările trebuie să fie făcute imediat ce sunt lansate noile versiuni;
    • Folosiţi software specializat

     

     

  • Numărul pensionarilor a scăzut în ultimul trimestru din 2016 cu 6.000 faţă de trimestrul precedent

    Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în teritoriu, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (750 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1.183 lei în Municipiul Bucureşti).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Eurostat: PIB-ul României a înregistrat cea mai mare creştere din UE în trimestrul patru din 2016

    Volumul PIB-ului din România a crescut cu 1,3% în trimestrul al patrulea din 2016, comparativ cu trimestrul anterior, înregistrând a doua creştere din statele Uniunii Europene, după Polonia, care a raportat un plus de 1,7%.

    Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în statele membre UE, în al patrulea trimestru din 2016 comparativ cu trimestru precedent, potrivit Eurostat. În al treilea trimestru din 2016, PIB-ul a crescut cu 0,4% în ambele zone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: PIB-ul României a înregistrat cea mai mare creştere din UE în trimestrul patru din 2016

    Volumul PIB-ului din România a crescut cu 1,3% în trimestrul al patrulea din 2016, comparativ cu trimestrul anterior, înregistrând a doua creştere din statele Uniunii Europene, după Polonia, care a raportat un plus de 1,7%.

    Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în statele membre UE, în al patrulea trimestru din 2016 comparativ cu trimestru precedent, potrivit Eurostat. În al treilea trimestru din 2016, PIB-ul a crescut cu 0,4% în ambele zone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobarometru: Încrederea românilor în Uniunea Europeană, peste media comunitară

    Potrivit studiului, românii îşi păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă şi aceasta a înregistrat o scădere faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69% – media europeană).

    Încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european acest indicator a scăzut de la 41% la 31%, în aceeaşi perioadă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telekom România a raportat venituri în uşoară creştere în 2016, de 985 de milioane de euro

    Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) al Telekom România a fost de 175 de milioane de euro, în scădere cu 14,6% faţă de anul precedent, când a raportat un profit EBITDA de 205 milioane de euro.

    Veniturile la 12 luni ale Telekom Romania Communications au fost de 602,5 milioane de euro, mai mari cu 0,14% faţă de anul 2015. La nivel de trimestru, veniturile au înregistrat o creştere de 4,89%, comparativ cu trimestrul patru din 2015, la 166,8 milioane de euro, şi cea mai importantă evoluţie faţă de celelalte trimestre, potrivit datelor transmise de compania din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OUG 14/2017 va fi votată în plenul Camerei Deputaţilor/ Proiectul de respingere a OUG 13, avizat favorabil în Comisia juridică

    Raportul a fost adoptat de 21 de voturi „pentru” şi 3 abţineri.

    În aceste condiţii, proiectele de lege privind OUG 13 şi OUG 14 vor intra pe ordinea de zi a şedinţei de vot final a plenului Camerei Deputaţilor de marţi.

    Camera Deputaţilor este for decizional în ambele cazuri.

    OUG 14 a fost adoptată, în 13 februarie, cu scandal în Comisia juridică din Senat. Liberalii au cerut discutarea “la pachet” a celor două ordonanţe. Două amendamente au fost admise şi două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană estimează o creştere economică de 4,4% a României în 2017

    „Creşterea reală a PIB este aşteptată să rămână solidă în viitorul apropiat, sprijinită de o relaxare financiară şi de creşterea salariilor. Şomajul a scăzut semnificativ în 2016 şi este aşteptat să rămână stabil la un nivel scăzut. Deficitul general guvernamental este prevăzut să se mărească din cauza tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielor publice”, potrivit raportului CE.

    PIB-ul real este aşteptat să crească cu 4,4% în 2017 şi cu 3,7% în 2018. Creşterea exporturilor este, de asemenea, prognozată să accelereze în condiţiile în care cererea externă se va consolida. Totuşi, în condiţiile creşterii importurilor generate de o cerere internă puternică, deficitul de cont curent este aşteptat să ajungă la 2,9% din PIB în 2017 şi la 3,1% din PIB în 2018.

    Comisia Europeană avertizează că preţurile de consum vor creşte treptat în 2017 şi mult mai alert în 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro