BusinessMagazin

Tag: publicare

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verificaţi dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2019, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2019 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2019. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Totinetele electrice, reglementate juridic. Conducătorii trebuie să aibă macar 14 ani – proiect MAI

    Trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista pentru biciclete, de către pesoane care au minimum 14 ani şi care poartă obligatoriu cască de protecţie dacă nu au împlinit 16 ani, arată un proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Pentru creşterea siguranţei rutiere, MAI propune reglementarea juridică a circulaţiei trotinetelor electrice. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă a Guvernului care va modifica şi completa Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin introducerea unor prevederi referitoare la utilizarea trotinetelor electrice pe drumurile publice.

    Prin proiect se propune ca trotineta electrică să fie definită că fiind vehiculul utilizat pentru transportul unei singure persoane, cu două sau trei roţi, articulat cu o bară în partea din faţă folosită ca dispozitiv de direcţie, a cărui viteză maximă prin construcţie este mai mare de 6 km/h, dar nu depăşeşte 25 km/h şi care este echipat cu un motor electric.

    „Trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa acestei piste, vor putea circula doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h. Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani. Transportul pasagerilor este interzis”, se menţionează în proiect.

    Conform documentului citat, trotineta electrică oprită sau staţionată pe partea carosabilă trebuie aşezată lângă şi în paralel cu marginea acesteia. Trotinetele electrice pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.

    Echiparea trotinetelor electrice care circulă pe drumurile publice cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente este obligatorie, fiind interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare, conform propunerii.

    „Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete şi trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani”, precizează MAI.

    Nerespectarea normelor privind circulaţia trotinetelor electrice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni, respectiv de la 6 la 8 puncte-amendă.

    Textul proiectului de act normativ poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, la secţiunea Transparenţă decizională. Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate pot fi transmise pe adresa: dgj_transparenta@mai.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice calculat de la data publicării anunţului pe site.

    În procesul de elaborare al acestui proiect a fost consultată şi legislaţia altor ţări referitoare la trotinetele electrice. Circulaţia trotinetelor electrice nu este reglementată unitar la nivel european fiind permisă în ţări precum Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Franţa şi Olanda, dar interzisă în alte state printre care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

    În România, în perioada 2016 – 2019, au fost înregistrate 192 de accidente rutiere cu implicarea conducătorilor de trotinete electrice, soldate cu un deces, 37 răniţi grav şi 156 răniţi uşor.

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Este oficial: Primăria Municipiului Bucureşti a comunicat cine sunt oamenii care trebuie sa platească o NOUĂ TAXĂ

    Recent, a fost publicat pe site-ul PMB (Primăria Municipiului Bucureşti ) regulemntul pentru afferent programului Oxigen, care va intra în vigoare din luna martie a acestui an, conform documentului oficial.

    Conform dispoziţiei nr. 2289 din 19/12/2019, din luna martie a acestui an, maşinile sub Euro 4 vor plăti vinieta Oxigen, iar maşinile sub Euro 3 nu vor mai avea acces în centrul oraşului. Autoturismele Euro 4 vor plăti vinieta din 2021.

    Accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizata mai mică de 5 tone pe arterele din Bucureşti este restricţionat zilnic, de luni pană vineri, cu exceptia sărbatorilor legale, în intervalul 07:00-22:00, după cum urmează:

    – pentru cele cu norma de poluare non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, accesul este interzis în Zona de Actiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen

    – pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4, accesul este pemis pe toate strazile municipiului Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen; Restricţia pentru Euro 4 se aplica din 2021.

    – masinile electrice, hibride sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, au acces fără restrictii pe toate arterele;

    Pentru maşinile sub Euro 3 vinieta va fi de 15 lei pe zi, iar pentru cele Euro 3 şi 4 – 5 lei pe zi.

    Şoferii care circula fara vinieta corespunzătoare vor fi sancţionaţi cu amenzi de la 1.500 la 2.000 de lei.

    Cadrul legal pentru vinieta oxigen este dat de Hotărârea CGMB nr. 539/2019.

    Citiţi regulamentul pentru aplicarea tarifului de acces şi circulaţie în Municipiul Bucureşti AICI

     

  • Veşti proaste pentru mulţi şoferi: ce se va întâmpla cu maşinile care nu sunt folosite în mod constant

    Propunerea legislativă, nr. B595/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, depusă la Senat în 23 decembrie 2019, propune reducerea perioadei în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice la 6 luni, conform documentului oficial.

    Astfel, dacă propunerea legislativă intră în vigoare, perioada în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice va fi redusă de la 1 an, cât este în prezent, la 6 luni.

    De asemenea, iniţiativa prevede includerea autoturismelor înmatriculate în străinătate în categoria „vehicule fără stăpân”. „Vehicul fără stăpân” va fi definit astfel: „vehiculul de orice categorie, fără plăcuţă de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, ori înmatriculat în străinătate, staţionat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut”, conform proiectului de lege.

    Vehicul abandonat va fi definit: „vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu corespunde circulaţiei pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege”.

    De asemenea, proiectul introduce obligaţia de a prezenta dovada achitării taxelor auto, a amenzilor şi dovada efectuării Inspecţiei Tehnice Periodice (ITP) de către proprietar sau deţinătorul legal în termen de cinci zile de la primirea somaţiei.

    Proiectul de lege mai prevede amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru proprietarii maşinilor care primesc somaţie şi care în maxim cinci zile nu ridică vehiculul de pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ teritoriale.

    Iniţiativa legislativă este semnată de şapte parlamentari USR, fiind depusă la Senat, în procedură de urgenţă, iar decizională este Camera Deputaţilor.

     

     

  • Veşti proaste pentru mulţi şoferi: ce se va întâmpla cu maşinile care nu sunt folosite în mod constant

    Propunerea legislativă, nr. B595/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, depusă la Senat în 23 decembrie 2019, propune reducerea perioadei în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice la 6 luni, conform documentului oficial.

    Astfel, dacă propunerea legislativă intră în vigoare, perioada în care vehiculele abandonate pot sta în parcările publice va fi redusă de la 1 an, cât este în prezent, la 6 luni.

    De asemenea, iniţiativa prevede includerea autoturismelor înmatriculate în străinătate în categoria „vehicule fără stăpân”. „Vehicul fără stăpân” va fi definit astfel: „vehiculul de orice categorie, fără plăcuţă de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, ori înmatriculat în străinătate, staţionat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut”, conform proiectului de lege.

    Vehicul abandonat va fi definit: „vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu corespunde circulaţiei pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege”.

    De asemenea, proiectul introduce obligaţia de a prezenta dovada achitării taxelor auto, a amenzilor şi dovada efectuării Inspecţiei Tehnice Periodice (ITP) de către proprietar sau deţinătorul legal în termen de cinci zile de la primirea somaţiei.

    Proiectul de lege mai prevede amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru proprietarii maşinilor care primesc somaţie şi care în maxim cinci zile nu ridică vehiculul de pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ teritoriale.

    Iniţiativa legislativă este semnată de şapte parlamentari USR, fiind depusă la Senat, în procedură de urgenţă, iar decizională este Camera Deputaţilor.

     

     

  • Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York

    În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei.  „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.

    Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.

    Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.
    „Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.
    Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.”

  • Compania care te plăteşte cu 100.000 de dolari pentru a renunţa la jobul pe care îl deteşti ca să faci tot ce îţi doreşti un an întreg

    „Renunţă la munca ta de zi cu zi, începe să călătoreşti în jurul lumii şi fii plătit pentru asta. Eşti suficient de curajos ca să renunţi la jobul tău şi să îţi urmezi pasiunea?” – sună un anunţ publicat recent pentru ceea ce se vrea a fi un job de vis, potrivit unui articol publicat de publicaţia internaţională Forbes.

    Potrivit studiilor recente, din ce în ce mai mulţi mileniali renunţă la orarul de muncă clasic, de la 9 la 5, pentru cariere mai flexibile, care să le permită să lucreze în regim remote şi să călătorească în acelaşi timp. Nu e de mirare că există deja numeroase concursuri inspirate de această tendinţă, sub titulatura de „Cel mai bun job de pe planetă” şi care variază de la a fi plătit pentru a bea vin rose în Franţa, până la explorarea întregului glob ca fotograf.

    Oraşe precum Tulsa şi state precum Vermont au trecut chiar la acţiune, plătindu-i pe oameni să se mute acolo. Dar majoritatea „joburilor de vis” de acest tip îşi plătesc în general aplicanţii cu sume modeste de bani. Se pare că acest lucru este diferit în situaţia companiei de îmbrăcăminte sustenabilă Prana, care a lansat concursul „Jobul la care să visezi”, care îi va plăti unui câştigător un salariu anual de 100.000 de dolari. Dar există o condiţie: candidatul trebuie să fie suficient de curajos pentru a-şi urma pasiunea.

    Prana spune că cei 100.000 de dolari vor ajuta la dezvoltarea carierei, la împlinirea viselor de carieră şi la îmbunătăţirea filosofiei companiei de a se axa pe haine pentru „o schimbare pozitivă”, care implică o transformare sustenabilă a modului în care industria fashionului funcţionează în prezent.

    Pentru a aplica, candidaţii trebuie să înregistreze un videoclip în care să prezente studii de caz referitoare atât la ocupaţia lor actuală, cât şi la jobul lor de vis.

    Candidaturile vor fi analizate de un juriu care va alege finalistul pe baza „pasiunii, îndrăznelii şi originalităţii” proiectului înscris.

    Pe parcursul acestui proiect, care se derulează pe un an, câştigătorul va trebui să realizeze o serie de videoclipuri care să arate cum munceşte în direcţia îndeplinirii visului său.

    Câştigătorul va primi 100.000 de dolari care vor fi distribuiţi în plăţi trimestriale în valoare de 25.000 de dolari. Deadline-ul pentru aplicaţii este 16 septembrie 2019; din păcate însă, sunt eligibile doar candidaturile celor care locuiesc în Statele Unite.

     

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii câştigă echivalentul unui concediu şi jumătate

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Cambogia este ţara cu cele mai multe sărbători legale din lume, respectiv 28; urmează Sri Lanka (25), India şi Kazahstan (21). Iată lista ţărilor cu peste 10 sărbători legale pe an:

    28 Cambogia
    25 Sri Lanka
    21 India, Kazahstan
    18 Columbia, Filipine, Trinidad şi Tobago
    17 China, Hong Kong
    16 Thailanda, Turcia, Pakistan
    15 Japonia, Malaezia, Argentina, Lituania, Suedia
    14 Indonezia, Chile, Slovacia
    13 Coreea de Sud, Austria, Belgia, Norvegia, Taiwan, Nepal
    12 Finlanda, Rusia
    11 Singapore, Italia, Danemarca, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Republica Cehă, Luxemburg
    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Turcia, cu 16, urmată de Suedia (15) şi Slovacia (14).

    Potrivit Codului Muncii, românii vor avea, în 2020, 15 zile libere – sărbători legale în care nu se lucrează. Patru dintre ele sunt însă în weekend, iar restul de 11 în timpul săptămânii.

    Zilele libere în România în 2020:

    1 ianuarie – Anul Nou – miercuri
    2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – joi
    24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – vineri
    17 aprilie – Vinerea mare – vineri
    19 aprilie – Paştele Ortodox – duminică
    20 aprilie – A doua zi de Paşte – luni
    1 mai – Ziua Muncii – vineri
    1 iunie – Ziua Copilului – luni
    7 iunie – Rusalii – duminică
    8 iunie – A doua zi de Rusalii – luni
    15 august – Adormirea Maicii Domnului – sâmbătă
    30 noiembrie – Sfântul Andrei – luni
    1 decembrie – Ziua Naţională a României – marţi
    25 decembrie – Crăciunul – vineri
    26 decembrie – A doua zi de Crăciun – sâmbătă

  • Topul celor mai căutate destinaţii turistice din 2019

    Google a publicat săptămâna aceasta lista celor mai căutate destinaţii tursitice din 2019 în Statele Unite. Lista nu include cele mai populare destinaţii, ci doar mai degrabă care au fost tendinţele anului, conform CNBC.

    Prima destinaţie din clasament sunt Insulele Maldive. Cea mai mică ţară din Asia este alcătuită dintr-o serie de atoli şi este faimoasă pentru resorturi, apele turcoaz complet transparente şi recifurile impecabile de corali.

    O noapte într-un dormitor subacvatic poate costa aproximativ 34.000 de euro, ceea ce poate face preţurile de 9000 de euro din extrasezon în care micul dejun este inclus să pară o adevărată afacere.

    Japonia prezintă o reală fascinaţie pentru întreaga planetă, iar americanii nu fac excepţie. Organizaţia Mondială a Turismului raporta în septembrie că Japonia înregistrează a doua cea mai mare creştere a numărului de turişti pe plan global, după Australia. Pe lângă templele din perioada feudală şi faimoasele onsenuri, arhipelagul nipon este o locaţie perfectă pentru schiat şi pentru city break-uri.

    Bora Bora a revenit în ultimii ani în trendurile turstice. Deşi atolul din Polinezia Franceză este un loc ideal pentru a înnota cu rechini, calcani şi chiar balene, diving-ul este principala activitate căutată de turişti, de vreme ce insula s-a format deasupra unui vulcan inactiv. O noapte la un hotel de lux poate costa 1000 de dolari, însă se pot găsi alternative şi de 300 de dolari.

    Pe locul al patrulea este Las Vegas, cel mai mare oraş al statului american Nevada, fiind prima destinaţie la nivel mondial în ceea ce priveşte jocurile de noroc. Americanii aleg Vegasul datorită petrecerilor de burlaci, cluburilor de noapte şi numărului infinit de cazinouri. Oraşul a fost imortalizat în ultimele decenii în filmele cu gangsteri regizate de Martin Scorsese şi, mai recent, în comedii care au devenit clasice.

    Chiar dacă este pe locul cinci în clasamentul Google, Mexicul rămâne principala destinaţie de concediu a americanilor, datorită proximităţii geografice, climei calde şi preţurilor accesibile. Nu numai că americanii îşi petrec vacanţele în Mexic, dar se şi stabilesc acolo. Ambasada Statelor Unite în Ciudad de México estimează ca circa 1,5 milioane de americani locuiesc în Mexic, de şapte ori mai mult decât în 1990.

    A doua jumătate a listei este dominată de state americane – Alaska, New Orleans, California şi New York, în această ordine – cu o singură excepţie, Costa Rica, ce ocupă locul al zecelea. Însă cum numărul americanilor cu paşapoarte este acum la 42% – faţă de 4% în 1990 –, un număr mult mai mare de oameni îşi îndreaptă atenţia asupra unor destinaţii cu totul diferite de ce le poate oferi continentul american.