BusinessMagazin

Tag: probleme

  • FSLI ameninţă cu proteste din 2 octombrie dacă Guvernul nu rezolvă problemele salariale

    “Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, întrunit în şedinţă în data de 4.09.2017, a decis să înceapă protestele din 2 octombrie, în cazul în care Guvernul nu acceptă încheierea unui acord scris, prin care se angajează să soluţioneze mai multe probleme cu care se confruntă salariaţii din învăţământ.(…) Membrii de sindicat reclamă faptul că sporurile salariale se calculează prin raportare la salariile de bază de anul trecut, ceea ce conduce la obţinerea unor venituri salariale mai mici decât ar trebui de fapt. Concret, angajaţii din învăţământ pierd, în medie, peste 3 la sută din venitul brut, iar procentul poate fi mai mare, dacă au mai multe sporuri”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

    Sindicaliştii explică faptul că Guvernul a inclus în legea bugetului şi banii pe care angajaţii din educaţie ar trebui să îi primească în urma sentinţelor judecăreşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţia de avere a unui terorist de la ISIS: câţi bani primesc jihadiştii pentru fiecare nevastă, copil sau sclav

    Un grup de analiză din Washington a analizat mai multe documente interne ale ISIS, realizând un raport ce arată problemele cu care se confruntă gruparea teroristă.
     
    Cele mai mari dificultăţi par a proveni din lipsa de fonduri – banii fiind necesari pentru a cumpăra sclavi sexuale. Măsurile luate par a fi extreme: unii lideri au cerut ca militanţii să reducă consumul de electricitate şi să nu mai conducă maşini oficiale în scop personal. Pe de altă parte, luptătorii par a fi deprimaţi, autorii raportului prezentând exemple de jihadişti care au au adus scutiri medicale pentru a nu mai fi trimişi pe front, relatează CNN.
     
    Generalul Peter E. Gersten, membru al grupului de analiză, a explicat că atacurile asupra ISIS au avut ca efect reducerea numărului de luptători străini de la 2.000 pe lună în 2015 la doar 200 pe lună astăzi.”Vedem o creştere a numărului dezertorilor”, a spus Gersten. “Vedem scăderea moralului. Vedem imposibilitatea de a-şi plăti oamenii. Vedem jihadişti care vor să renunţe.”
     
    Începând cu luna octombrie a anului trecut, coaliţia anti-ISIS s-a concentrat pe distrugerea sistematică a infrastructurii folosite de ISIS, astfel încât gruparea teroristă a pierdut în ultimele luni aproape 800 de milioane de dolari.
     
    Cele mai importante lucruri dezvăluite fac însă referire la modul în care militanţii ISIS sunt plătiţi; documentele arată că un luptător primeşte 50 de dolari pe zi, la care se adaugă următoarele: 50 de dolari lunar pentru fiecare nevastă, 35 de dolari pentru fiecare copil şi 50 de dolari pentru fiecare părinte care nu are altă sursă de venit. 
     
    Jihadiştii primesc bani şi pentru sclavii sexuali aflaţi în îngrijirea lor, între 35 şi 50 de dolari pe lună.
     
    Un membru a grupului de analiză a spus că datele prezentate au fost confirmate şi de către mai mulţi simpatizanţi ISIS, în timpul unei vizite în Siria.

  • Opinie Anca Zegrean, senior associate în cadrul firmei de avocatură Biriş Goran: Probleme vechi, circumstanţe noi

    În anul 2000, Consiliul European făcea publice rezultatele unui studiu asupra amplitudinii fenomenelor de bullying şi de mobbing la locul de muncă, pe teritoriul comunitar. Cifrele erau îngrijorătoare: peste 9% dintre europeni fuseseră victimele unor acţiuni de bullying sau de mobbing în ultimele 12 luni, iar pierderile generate de consecinţele acestora erau estimate în zona a 20 miliarde de euro.

    Deşi în majoritatea statelor membre legislaţia muncii, coroborată cu prevederile constituţionale asupra drepturilor individuale, precum şi cu ceva mai recent introdusa legislaţie care combate hărţuirea sau discriminarea, ar trebui să acopere şi problematica bullyingului sau a mobbingului, din anul 2000 a început să se contureze ideea clară a necesităţii unei definiri şi individualizări a acestui tip de problematică.

    De unde această necesitate? După părerea mea, problematica hărţuirii psihologice (care subsumează bullyingul şi mobbingul) este nuanţată şi nu poate fi identificată, prevenită şi combătută prin aceleaşi mijloace ca şi celelalte tipuri de hărţuire sau discriminare.

    Şi asta ne duce la însăşi definirea bullyingului, aşa cum apare în majoritatea documentelor Comisiei Europene: ”un comportament repetitiv şi nerezonabil îndreptat împotriva unui angajat sau unui grup de angajaţi, cu efectul de a crea un risc la adresa sănătăţii şi siguranţei acestuia/acestora“. Comportamentul nerezonabil are ca scop umilirea, victimizarea, subminarea demnităţii şi autorităţii personale şi profesionale şi poate merge până la a deveni ameninţător la adresa individului. Riscurile pe care le creează acest tip de comportament nu se referă numai la sănătatea fizică a persoanei – de unde şi denumirea alternativă de hărţuire psihologică – ci includ sănătatea mentală şi psihologică a individului supus unui astfel de tratament.

    La rândul său, mobbingul este definit că acea situaţie în care un grup de salariaţi se coalizează împotriva unui individ din colectivul de salariaţi, pe care îl izolează şi pe care în mod constat îl umilesc, ridiculizează, critică. Se poate defini şi drept activitatea de bullying exercitată de un grup de salariaţi asupra unui coleg. Mobbingul ca formă a hărţuirii este favorizat în primul rând de atitudinea pasivă a conducerii şi de o politică de personal ineficientă. Din nefericire, în foarte multe cazuri pe care le-am instrumentat, chiar personalul implicat în management este fie iniţiatorul (prin incitarea subalternilor), fie unul dintre participanţii direcţi şi activi la activităţile de mobbing.

    Angajatorii nu sunt responsabili doar pentru aspectul fizic al condiţiilor de muncă pe care le oferă angajaţilor, ci şi pentru sănătatea mentală şi demnitatea acestora din urmă. Modul în care angajaţii interacţionează între ei, dar şi cu managementul companiei, ca de altfel şi atmosfera în genere de la locul de muncă, sunt la fel de importante ca şi asigurarea bazei tehnico-materiale şi a cadrului ocupaţional sănătos şi sigur impuse deja prin legile existente.

    Un alt motiv pentru care există necesitatea unei reglementări individualizate a fenomenelor de bullying şi de mobbing este acela că, după identificarea comportamentelor respective, legea ar trebui să ofere:

    • O definire cât mai aproape de exhaustiv a fenomenelor de bullying şi mobbing;

    • Obligativitatea angajatorului de a preveni, media şi pedepsi actele de bullying şi mobbing – de la introducerea politicilor interne în acest sens la adoptarea de clauze în contractul colectiv de muncă sau cel puţin în regulamentul intern, care să reflecte alinierea la principiile antihărţuire şi nediscriminării, sesiuni de informare în beneficiul angajaţilor, dedicarea unei structuri sau a unei persoane responsabile cu aplicarea politicilor interne adoptate în acest sens.

    • Stabilirea căilor de urmat în justiţie atunci când conflictul nu îşi găseşte o soluţie satisfăcătoare pe calea discuţiilor directe purtate între angajator şi angajat.

  • La 20 de ani era dependentă de droguri, iar la 30 conduce una dintre cele mai puternice companii din lume

    “Am avut o problemă cu drogurile. Am fost la dezintoxicare. De 10 ani nu am mai consumat droguri.  Eram într-o perioadă neagră a vieţii mele. Nu-mi plăcea cine ajunsesem”, a spus ea. Are doar 30 de ani, însă deja viaţa lui Austin Geidt dată drept exemplu. În 2010 a văzut pe Twitter că un startup caută un intern şi a aplicat. Acel start up era Uber, iar Geidt avea să devină angajatul cu numărul 4, potrivit Business Insider.

    În calitate de intern făcea de toate, de tot ce era nevoie, iar acum conduce echipa responsabilă pentru extinderea Uber pieţele internaţionale. Zilele trecute, compania a mai strâns finanţare în valoare de 2.1 miliarde de dolari, astfel valoarea Uber ajungând la 62.5 de miliarde de dolari.

    A mers la dezintoxicare, a renunţat la studii, însă s-a întors şi a absolvit facultatea la 25 de ani. “Nu eram deloc sigură pe mine, aveam impresia că rămăsesem în urmă”, a mai spus ea. Însă experienţa de la dezintoxicare a ajutat-o în carieră, a ţinut-o cu picioarele pe pământ şi a făcut-o să fie onestă şi directă.

    “Trăiesc şi respir Uber, dar nu este lucrul de care sunt cea mai mândră. Sunt mândră de faptul că am reuşit să scap de dependenţa de droguri”, a spus Austin Geidt.

  • O nouă speranţă pentru cei cu credite la bănci. Cinci bănci mari din România s-au aliat pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme ale clienţilor

    „Băncile semnatare – Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank – şi-au propus ca prin lansarea codului, după o perioadă de discuţii publice intense şi uneori controversate privind situaţiile debitorilor consumatori aflaţi în situaţii dificile, să evidenţieze măsurile pe care deja le adoptă şi pe care le au în vedere şi în viitor, precum şi angajamentul asumat de a trata cu toată seriozitatea clienţii aflaţi în reală dificultate”, se arată în declaraţia oficială.

    „De-a lungul timpului, instituţiile de credit au dezvoltat şi propus soluţii debitorilor consumatori aflaţi în astfel de situaţii dificile. Unele dintre aceste soluţii sunt cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute. Tocmai de aceea, semnatarii Codului de bune practici consideră că este benefic pentru relaţiile dintre consumatori şi instituţii de credit să existe o comunicare proactivă asupra existenţei unor astfel de posibile soluţii în cazul apariţiei unor situaţii dificile”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă speranţă pentru cei cu credite la bănci. Cinci bănci mari din România s-au aliat pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme ale clienţilor

    „Băncile semnatare – Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank – şi-au propus ca prin lansarea codului, după o perioadă de discuţii publice intense şi uneori controversate privind situaţiile debitorilor consumatori aflaţi în situaţii dificile, să evidenţieze măsurile pe care deja le adoptă şi pe care le au în vedere şi în viitor, precum şi angajamentul asumat de a trata cu toată seriozitatea clienţii aflaţi în reală dificultate”, se arată în declaraţia oficială.

    „De-a lungul timpului, instituţiile de credit au dezvoltat şi propus soluţii debitorilor consumatori aflaţi în astfel de situaţii dificile. Unele dintre aceste soluţii sunt cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute. Tocmai de aceea, semnatarii Codului de bune practici consideră că este benefic pentru relaţiile dintre consumatori şi instituţii de credit să existe o comunicare proactivă asupra existenţei unor astfel de posibile soluţii în cazul apariţiei unor situaţii dificile”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată fata de 23 de ani a lui Jeremy Clarkson – GALERIE FOTO

    Cu toate acestea, adolescenţa ei nu a fost una lipsită de probleme, după cum povesteşte în cartea “Can i speak to anyone in charge”, publicată recent.

    Ea a dezvăluit că a avut mari probleme cu greutatea, considerând că a moştenit genele tatălui său. “Am un tată uriaş, iar asta nu a ajutat”, a scris fiica lui Clarkson.

    După ce a fost concediat de BBC, Clarkson a semnat cu Amazon pentru realizarea show-ului The Grand Tour. Acesta îi are ca personaje principale de Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May – adică echipa din spatele Top Gear.

    The Grand Tour este, aşa cum bine scria cineva pe Facebook, un „Top Gear pe steroizi”; bugetul uriaş pe care cei de la Amazon l-au pregătit celor 36 de episoade (un contract destul de bun, aş zice), de peste 190 de milioane de euro, arată încrederea pe care Jeff Bezos şi-o pune în cei trei britanici. The Grand Tour nu este doar cea mai costisitoare producţie din istoria Amazon, este una dintre cele mai scumpe emisiuni britanice din istorie.

    În primă fază, pariul pare să fi fost unul câştigător: în ziua în care a fost lansat, primul episod al The Grand Tour a atras de trei ori mai mulţi telespectatori decât The Man in The High Castle, serialul produs de Amazon care deţinea anterior recordul.

  • Doctorul care poate fi mereu la dispoziţia ta prin atingerea unui buton

    Totul prin Facebook Messenger. Bun venit în epoca îngrijirii medicale digitale, unde proprietarii de telefoane inteligente au acces la medicii şi la terapeuţi prin simpla atingere a unui buton!”, spune un jurnalist BBC, care prezintă cea mai nouă aplicaţie medicală. 

    Joy a fost fondată de Danny Freed după ce unul dintre cei mai buni prieteni s-a sinucis. „M-am gândit că trebuie să existe o modalitate prin care tehnologia poate ajuta oamenii ce se luptă cu sănătatea lor mintală”, a declarat acesta.

    Tânărul ţine să precizeze că Joy încurajează oamenii să „se deschidă” în ceea ce priveşte sentimentele şi problemele lor psihice, sentimentale etc. şi oferă în schimb sfaturi, tehnici şi exerciţii relevante. Dar cum ştim dacă funcţionează? În acest sens Freed nu îi aduce prea multe laude. „Joy nu este un instrument de diagnostic, ci mai mult un prieten sau un psiholog”, spune acesta. Însă, recent, Freed a recrutat un doctorand specialist în psihologia consilierii, „un expert în tulburările de dispoziţie, cu o pregătire clinică în furnizarea de terapii cu adolescenţii şi adulţii tineri”. 

    Facebook a deschis platforma Messenger pentru dezvoltatori în 2016, iar de atunci au fost construite peste 100.000 de bots (programe care efectuează o activitate automată) pe platformă, multe concentrate pe sănătate şi bunăstare mentală. Woebot, de exemplu, ajută utilizatorii să-şi urmărească starea de spirit şi, în cele din urmă, să atenueze şi să elimine primele etape ale depresiei.Creat de Alison Darcy, psiholog clinic la Universitatea Stanford, Woebot foloseşte tehnici comportamentale cognitive.

    Pe măsură ce aflaţi mai multe despre dvs., puteţi observa comportamentele repetitive şi vă sugerează modalităţi de a vă atenua starea de spirit proastă sau gândirea negativă. În timp ce Joy este gratuit, Woebot costă 39 dolari pe lună, după 14 sesiuni gratuite. Având în vedere că sesiunile de consiliere sau psihoterapie cu un psiholog real pot costa în mod obişnuit între 30 şi 200 de lire sterline pe oră, este uşor de înţeles succesul unor astfel de ajutoare digitale.

    Dr. Ali Parsa, fondatorul şi directorul executiv al aplicaţiei digitale de sănătate Babylon, consideră că această tendinţă de digitalizare a medicinei reprezintă un lucru bun, cu o forţă incontestabilă. „Este timpul să facem cu serviciile de asistenţă medicală ceea ce Google a făcut cu informaţia – să folosim puterea tehnologiei pentru a oferi accesul tuturor şi fiecare individ, indiferent de naţie sau venit, să aibă propriul medic personal „în buzunar”. 

  • DECIZIE FERMĂ anunţată de UE. Sute de mii de ROMÂNI sunt vizaţi de MĂSURA NENEGOCIABILĂ care dă peste cap toate calculele de până acum

    14 dintre aceste teme de discuţie se lovesc de o neînţelegere totală între cele două tabere, părerile lor fiind total opuse în ceea ce priveşte respectivele probleme. Opt dintre teme necesită clarificări suplimentare şi arată că s-ar putea bucura de un consens.

    Totuşi, cele 14 teme de discuţie la care tabăra UE şi tabăra Brexit nu s-au înţeles sunt probleme destul de importante şi care necesită rezolvare pentru a se putea ajunge la o despărţire paşnică. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • DECIZIE FERMĂ anunţată de UE. Sute de mii de ROMÂNI sunt vizaţi de MĂSURA NENEGOCIABILĂ care dă peste cap toate calculele de până acum

    14 dintre aceste teme de discuţie se lovesc de o neînţelegere totală între cele două tabere, părerile lor fiind total opuse în ceea ce priveşte respectivele probleme. Opt dintre teme necesită clarificări suplimentare şi arată că s-ar putea bucura de un consens.

    Totuşi, cele 14 teme de discuţie la care tabăra UE şi tabăra Brexit nu s-au înţeles sunt probleme destul de importante şi care necesită rezolvare pentru a se putea ajunge la o despărţire paşnică. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info