Tag: posibilitate

  • Kulturhaus Bucureşti se redeschide pe 15 septembrie

    Kulturhaus Bucureşti, unul dintre cele mai populare cluburi din Capitală, îşi va redeschide integral porţile pe 15 septembrie 2016, atât subsolul, parterul cât şi etajul, au anunţat reprezentanţii clubului. Kulturhaus a fost închis din noiembrie 2015, la doar câteva zile după tragedia de la clubul Colectiv, în care peste 60 de tineri şi-au pierdut viaţa, informează Ziarul Financiar.

    “Lunile acestea am făcut expertize, evaluări, scenarii de risc, proiecte tehnice şi o grămadă de alte acte. Şantierim de zor să schimbăm tot ce trebuie schimbat şi să ne echipăm cu toate sistemele tehnice posibile pentru a fi conformi cu noile normative în vigoare. Plus toate autorizaţiile necesare”, au scris reprezentanţii clubului pe pagina de Facebook.

  • Cum să scapi de o rezervare la hotel

    Planurile de călătorie pot fi date peste cap de evenimente neprevăzute, iar cei cărora li se întâmplă acest lucru se văd nevoiţi să renunţe la rezervările hoteliere făcute. Cum anulatul unei rezervări poate însă fi dificil sau costisitor în funcţie de momentul la care se face, cei aflaţi în această situaţie au posibilitatea de a găsi pe cineva care să o preia, scrie New York Times. Până nu demult, singura soluţie o reprezenta site-ul eBay.

    Între timp însă au apărut companii online specializate, ca RoomerTravel, care are birouri la New York şi Tel Aviv, şi Cancelon, care are sediul la Boston. Acestea creează o piaţă secundară pentru rezervările hoteliere, unde vânzătorii au posibilitatea de a solicita ce preţ doresc, nefiind însă garantată vânzarea. Cei care apelează la aceste site-uri sunt încurajaţi să ofere reduceri, ca să atragă cumpărători, iar în cazul Cancelon potenţialul cumpărător poate face o ofertă mai mică de preţ vânzătorului.

    Rezervările hoteliere nerambursabile scoase la vânzare pe RoomerTravel şi Cancelon devin vizibile şi pe anumite site-uri de turism, unde pot fi găsite de către cei care caută oferte pentru călătorii. Experţii din domeniul turismului îi avertizează însă pe cei care au de gând să cumpere o rezervare în acest mod să se asigure că s-au operat modificările necesare transferului, ca să nu apară probleme.

  • Misterul Atlantidei ar putea fi ELUCIDAT. Descoperirile fascinante ale arheologilor egipteni – FOTO

    Este posibil ca Atlantida să nu fi fost un oraş care a existat numai în legende.

    Cu toţii cunoaştem legenda oraşului scufundat Atlantida. În urmă cu circa 2400 de ani, Herodot menţiona pentru prima dată numele acestei aşezări, spunând că aici a vizitat-o celebra Elena din Troia. Nimeni nu cunoaşte cu exactitate locaţia exactă a cetăţii mitice, însă o descoperire făcută în secolul al XIX-lea, în largul coastei Egiptului, pare să fie cea mai apropiată dovadă în acest sens. 
     
    În anul 2000, în Marea Mediterană erau descoperite ruinele oraşului Heracleion, a cărui denumire a fost dată de întemeietorii săi după Hercules, cel care a adus faima urbei în Antichitate. Ruinele oraşului dispărut au fost găsite în urma unui sondaj făcut de scafandri egipteni pe malul mării. După ce au studiat ruinele şi artefactele descoperite la faţa locului, arheologii au speculat că Heracleion a fost cel mai important centru comercial din zona de coastă a Egiptului.
     
  • Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 21 de investigaţii, amenzile totalizând 54 milioane de euro

    În acelaşi timp, Consiliul a iniţiat investigaţii asupra unor forme grave de fapte anticoncurenţiale, 62% dintre noile proceduri declanşate vizând posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă. Pe această zonă, odată cu finalizarea celor 21 de cazuri, durata medie a investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă, aflate în curs la sfârşitul anului 2015, a scăzut cu 6 luni faţă de sfârşitul anului precedent, potrivit raportului de activitate prezentat luni de Bogdan Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 21 de ani renunţa la facultate şi era PLIN DE DATORII. Acum îi învaţă pe alţii cum să devină MILIONARI

    “La 21 de ani, am renunţat la colegiu, eram falit şi plin de datorii, iar până am împlinit 30 de ani, am ajuns milionar în dolari”, îşi descrie Grant Cardone, expert în vânzări şi autorul a patru cărţi, traseul prin care a ieşit din sărăcie. Să te îmbogăţeşti până la vârsta de 30 de ani pare o fantezie. Cardone este unul dintre exemplele care arată că acest lucru este totuşi posibil şi oferă 10 sfaturi legate de paşii pe care el i-a urmat:
     
    1. “Follow the money” (urmăreşte banii): Primul pas în mediul economic actal este să vă concentraţi  pe creşterea veniturilor în trepte şi pe repetarea etapelor profitabile. “La început, câştigam 3.000 de dolari pe lună, iar nouă ani mai târziu, câştigam 20.000 de dolari lunar.”

    2. Nu vă afişaţi bogăţia: “Nu mi-am cumpărat primul ceas  sau maşină de lux până când afacerile şi investiţiile mele aduceau venituri sigure. Conduceam o Toyota Camry când am devenit milionar. Fii cunoscut pentru etica ta în muncă şi nu prin lucrurile pe care le cumperi”.

    3. Economiseşte pentru a investi, nu  economisi doar de dragul de a economisi: Singurul motiv pentru a strânge bani este pentru a-i investi.  Plasaţi-vă banii în conturi securizate, de care să nu vă atingeţi. Nu folosiţi aceste conturi pentru nimic altceva în afară de investiţii. Până în prezent, am ajuns falit de cel puţin două ori pe an din cauza unor acţiuni pe care nu le pot vinde.

    4. Evitaţi datoriile care nu vă avantajează: Este bine să faceţi o regulă prin care să nu împrumutaţi bani care să nu vă aducă ulterior bani în plus. “Am împrumutat bani pentru o maşină doar pentru că ştiam că îmi va aduce venituri suplimentare”. Oamenii bogaţi folosesc datoriile pentru investiţii pârghie şi pentru a-şi creşte fluxrul de numerar. Oamenii săraci folosesc datoriile pentru a-şi  cumpăra lucruri care îi îmbogăţesc pe oamenii bogaţi.

    5. Trataţi banii asemeni unui iubit gelos: Milioane de oameni visează la libertatea financiară, dar doar cei care o transformă în prioritate o dobândesc. Dacă ignoraţi banii, aceştia vă vor « ignora » la rândul lor  sau vă vor părăsi pentru cei care îi vor transforma în prioritate.

    6. Banii nu dorm: Banii nu ţin cont de ceas, programe sau sărbători şi nici voi nu ar trebui să faceţi acest lucru. “Când aveam 26 de ani, lucram în retail şi magazinul în care lucram se închidea la 7 p.m. De cele mai multe ori, eu eram acolo până la 11 p.m.

    încercând să fac vânzări suplimentare. Nu încerca să fii cea mai deşteaptă sau cea mai norocoasă persoană – asigură-te în schimb că munceşti mai mult decât ceilalţi.”

    7. Sărăcia nu are nicicun sens: Eliminaţi orice idee care sugerează că este ok să fii sărac.Biil Gates spunea “dacă te-ai născut sărac, nu este vina ta. Dacă mori sărac, este greşeala ta.”

    8. Găsiţi un mentor milionar: Este bine să găsiţi un milionar şi să studiaţi etapele prin care a trecut pentru a ajunge acolo. Majoritatea oamenilor bogaţi sunt generoşi în ce priveşte împărtăşirea cunoştinţelor dobândite.

    9. Lăsaţi banii să facă greul: Investiţiile reprezintă un Holy Grail al transformării în milionari şi ar trebui să ajungeţi în punctul în care să faceţi mulţi bani din investiţii decât din munca propriu-zisă. “Am început a doua companie în urma unei investiţii de 50.000 de dolari. Compania respectivă mi-a adus apoi 50.000 de dolari în fiecare lună în ultimii zece ani. Am lansat apoi o a treia investiţie, în domeniul imobiliarelor, care a totalizat 350.000 de dolari, o mare parte din averea mea de atunci.”

    10. Ţintiţi pentru 10 milioane de dolari, nu pentru un milion: Singura greşeală mare pe care am făcut-o a fost să nu gândesc în termeni suficient de mari. Vă încurajez să ţintiţi spre mai mult de un milion de dolari. Nu există un deficit de bani în lume, ci un deficit de oameni care să gândească “big” .

    Sursa: Entrepreneur.com

     

  • Gândirea de tip cutie neagră

    Iată o carte din care românii ar avea ceva de învăţat: cum să relaţioneze, mai bine şi mai productiv, cu eşecul! Sigur, se pare că mai toată lumea, indiferent de aşezarea geografică, are o problemă cu eşecul, percepându-l, mai ales în zona de afaceri, ca pe ceva definitv şi definitoriu, stigmatizant.

    Cultura locală amplifică toate acestea, iar o cât de mică greşeală ajunge să şteargă, să facă să dispară, ca prin minune, zeci de reuşite; exemple sunt nenumărate, de la sportivi la oameni de afaceri sau antreprenori care s-au aflat, într-un moment sau altul, într-o perioadă nefastă. Matthew Syed, fost sportiv de performanţă, jucător de tenis de masă, scriitor şi om de televiziune, vorbeşte despre relaţia omului cu eşecul şi despre modul în care putem învăţa din greşelile pe care le facem.

    Titlul se referă la cunoscuta cutie neagră a avioanelor, martorul care reţine toate aspectele unui accident aviatic şi care face posibilă identificarea unei erori şi care elimină ulterior posibilitatea repetării acidentului. Povestea unui avion care s-a prăbuşit pentru că echipajul a fost aşa de ocupat să respecte procedurile încât nu a băgat de seamă că rămâne fără combustibil, poveste care a dus la schimbarea protocoalelor şi a metodelor de antrenament al piloţilor, este definitorie pentru carte.

    Şi nu este singura poveste, pentru că nu este companie, mare sau mică, sau persoană, care să nu greşească: inventatorul James Dyson, creatorul aspiratorului fără sac, a trebuit să dea greş de peste 5.000 de ori până să ajungă la modelul actual, iar în spitalele din Marea Britanie unul din zece pacienţi se stinge din cauza greşelilor medicilor sau din procedurile instituţionale. Scrisă modern şi înţesată de exemple, date şi idei, cartea lui Syed este un bun duş cu apă rece, menită să ne uşureze opăreala eşecului.

  • Oraşul în care cerşetorii câştigă în jur de 2500 de dolari pe zi

    Nu mai puţin de 59 de cerşetori au fost prinşi în urma acţiunilor poliţiei din Dubai, potrivit lui Faisal Al Badiawi, reprezentant al municipalităţii. Au fost descoperite lucruri interesante. De exemplu, s-a descoperit că un cerşetor câştiga pe lună nu mai puţin de 28.000 de dolari, informează Gulf News.

    „Unii dintre cerşetori aveau paşapoarte cu vize de turist sau pentru afaceri. Am descoperit că majoritatea cerşetorilor au intrat legal în ţară cu o viză de 3 luni şi au încercat să strângă cât mai mulţi bani posibil. Unul dintre ei a făcut 28.000 de dolari într-o lună”, a mai spus Badiawi.

    Potrivit calculelor autorităţilor, un cerşetor căştiga în jur de 2500 de dolari pe zi, dar se poate câştiga şi mai mult, în special în zilele de vineri în faţa moscheilor.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

     


     

  • Dolarul a scăzut la minimul ultimelor 11 luni

    Dolarul a scăzut în raport cu toate valutele importante, după ce perspectivele de creştere ale Statelor Unite se anunţă mai slabe, iar posibilitatea pentru creşterea dobânzii de către FED este diminuată, scrie Bloomberg. 

    Acţiunile asiatice au scăzut, iar petrolul s-a tranzacţionat aproape de 46 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.