BusinessMagazin

Tag: perioada

  • PIB a crescut în primul trimestru cu 5% faţă de perioada similară din 2018

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2019, faţă de varianta provizorie publicată în 6 iunie 2019.

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul IV 2018 şi cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,383 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai frumos drum din România se redeschide cu două zile mai DEVREME faţă de perioada normală

    Şoferii sunt sfătuiţi să adapteze viteza la condiţiile de trafic, mai ales având în vedere instabilitatea atmosferică ce duce la apatiţia de fenomene meteorologice spontane care afectează vizibilitatea.

    De asemenea, în ultima perioadă este semnalată prezenţa urşilor în apropierea părţii carosabile, astfel că trecătorii sunt sfătuiţi să nu se apropie de animale, să nu le hrănească şi să informeze imediat autorităţile de prezenţa acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89 readus la viaţă, după o pauză de peste trei decenii

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    Tot din pasiune pentru branduri româneşti, dar şi pentru schi, doi tineri din Cluj au reînviat şi brandul Reghin – de schiuri şi alte echipamente sportive. „Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Dacă mai adăugăm la mix două lucruri: faptul că am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru, şi suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself, lucrurile se leagă“, spunea anterior Sebastian Big, unul dintre antreprenori, despre cum a renăscut brandul Reghin. Practic, adaugă el, au vrut să îşi facă propriile schiuri şi totodată să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi au luat-o acum trei-patru ani.

    Tot cam atunci au reapărut pe piaţă şi ceasurile Optimef, un brand românesc lansat iniţial acum circa patru decenii şi readus la viaţă recent de Andrei Morariu (actor) şi Bogdan Costea (arhitect). „Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, am hotărât să relansăm Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool.“ Noile ceasuri au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong, conform celor mai recente date ale ZF. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor pe care cei doi antreprenori i-au realizat sub acelaşi brand. Ansamblarea lor se face în România, iar lentilele sunt produse la Timisoara de Interoptik.

    Deşi majoritatea acestor branduri româneşti sunt realizate peste graniţă, pe lista planurilor de viitor ale tinerilor antreprenori se numără producţia „made in Romania”.

    Maşina de teren ARO şi săpunul Cheia sunt alte două branduri româneşti cu istorie, iar o serie de antreprenori locali au declarat că au intenţia să le reproducă. Momentan, însă, planurile sunt doar pe hârtie.Rezistenţa unui brand local timp de zeci sau chiar sute de ani este o adevărată performanţă, într-o piaţă în care alte nume au dispărut. S-a întâmplat cu pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile Ci-Co, pasta de dinţi Cristal, maşinile de spălat Albalux, frigiderele Fram şi maşinile Aro, pentru a da doar câteva exemple.

    Specialiştii în branding explică aceste dispariţii printr-o strategie de brand şi de produs inadecvată, care poate duce o marcă spre faliment, când ar fi putut de fapt să concureze cu nume internaţionale. Cert este că societatea consumeristă are de ales din tot mai multe nume şi produse, româneşti şi internaţionale.

  • INTERVIU. Ce planuri are Serghei Bulgac, şeful Digi, ce investiţii pregăteşte compania cu venituri de 1 miliard de euro în 2018 şi la ce trebuie să se aştepte clienţii RCS&RDS

    Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    „An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.
    Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”
    Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business. 
    „Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
    În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
    „Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“
    Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“
    Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
    „Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
    Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.
    Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
    Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.
    Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.
    „Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“
    Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.
    În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.
    „Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.
    În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.
    Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?
    5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.
    Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”
    El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.
    „Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.
    Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.
    Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020. 

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • Care a fost primul job al lui Mark Hilton, consultant pentru Sphera Franchise Group – VIDEO

    Odată ce s-a încheiat perioada de internship, reprezentanţii hotelului, probabil impresionaţi de implicarea mea, mi-au oferit un job în perioada vacanţei de vară. Primul meu salariu a fost de 35 de lire sterline pe săptămână şi, ulterior, mi-am deschis un cont la bancă pentru a depune banii câştigaţi.

    Discut în permanenţă cu oamenii aflaţi la început de drum şi le transmit faptul că este important să încerce diferite oportunităţi, pentru a afla care este pasiunea lor şi ce îşi doresc să lucreze în viitor. Este foarte important să alegi ceea ce îţi place să faci, astfel încât să te poţi bucura de anii pe care decizi să îi investeşti în job şi, astfel, să reuşeşti să acumulezi experienţă prin dedicare.“

    În aprilie anul acesta, a anunţat plecarea de la conducerea Sphera Franchise Group şi, potrivit informaţiilor de pe reţeaua LinkedIn, deţine rolul de consultant strategic pentru companie.

  • Investiţii pentru viitor

    Matematica este regula de bază când vine vorba de realizarea unei investiţii, iar randamentul investiţional trebuie să fie unul peste medie pentru ca un dezvoltator să propună un proiect. Cu toate acestea, în ultimii ani, dincolo de „cuburile de birouri au apărut tot mai multe proiecte care pun accent pe arhitectură şi chiar pe reabilitarea unor zone care au stat (prea) mult timp abandonate vegetaţiei.

    În vara anului 2017 NEPI-Rockcastle a finalizat proiectul Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, din imediata vecinătate a Guvernului. Pe lângă clădirea de birouri, proiectul include şi Vila Oromolu, complet restaurată, alături de zona pietonală.

    „Proiectul Aviatorilor 8 nu s-a numărat printre cele mai profitabile dezvoltări, având un randament investiţional de circa 7%. Trebuia să facem o clădire mult mai înaltă pentru a ajunge la un randament de 12-13%. Spre exemplu, numai sticla curbată de la clădirea de birouri a reprezentat 10% din costul total de construcţie. Conceptul a fost gândit astfel încât faţada clădirii de birouri să reflecte vila din faţă. Contribuţia principală acolo a fost impactul asupra aspectului general al Pieţei Victoriei, care înainte găzduia o vilă degradată. Acum este un punct social cu un interes tot mai mare din partea publicului. În continuare vom dezvolta proiectul cu elemente de peisagistică, spaţiu verde şi copaci, explică Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.


    Un alt proiect similar care ar putea demara în perioada următoare este Dacia One de pe Calea Victoriei la intersecţia cu bdul Dacia, proiect aflat în portofoliul belgienilor de la Atenor, care include atât o componentă de birouri, cât şi una de reabilitare a fostului Casino Victoria, vila care în perioada interbelică era sediul legaţiei germane la Bucureşti.

    Un proiect de regenerare urbană, de transformare a unei clădiri vechi şi degradate într-un centru de interes, necesită o investiţie mai mare, însă şi beneficiul comunităţii este unul pe măsură. Prin urmare, pot fi convinşi investitorii să mizeze tot mai mult pe astfel de proiecte?

    „În România puterea de cumpărare este scăzută, iar chiriile sunt mici comparativ cu ţările vestice. În Vest avem o putere de cumpărare mai mare, iar chiriile şi costurile de construcţie sunt proporţionale. Orice investiţie este o funcţie a puterii de cumpărare dintr-o regiune economică. La astfel de proiecte, de regenerare urbană, pot contribui şi autorităţile, a spus Alex Morar. El a subliniat că autorităţile locale pot oferi anumite stimulente precum o perioadă de autorizare mai rapidă sau o reducere de taxe. În alte ţări se oferă chiar şi o reducere de 25% a taxelor la astfel de investiţii.

    „Orice construcţie cu cât este realizată mai repede cu atât generează venituri mai repede. Noi suntem foarte deschişi în a construi clădiri verzi, spre exemplu. 50% din portofoliu este reprezentat de proiecte astfel certificate şi vrem să avem o cotă şi mai mare în viitor, subliniază CEO-ul NEPI Rockcastle.

    Portofoliul imobiliar al NEPI în România este evaluat la 2,1 mili­­ar­de de euro în 2018. Astfel, la finalul anului trecut proiectele NEPI din România au ajuns să reprezinte numai 36% din valoarea portofoliului fondului, faţă de 42% la finalul anului 2017, în contextul în care fondul de investiţii a realizat achiziţii totale de aproape 600 milioane de euro anul trecut. Portofoliul fondului a ajuns la finalul anului trecut la 5,9 miliarde de euro.
    În 2018, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Sibiul este principalul oraş în vizorul celor de la NEPI, în condiţiile în care acolo vor dezvolta atât un nou mall de la zero, cum este Festival, cât şi o reconfigurare şi o extindere a centrului Shopping City Sibiu. În cazul Festival, viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull & Bear etc.) şi New Yorker. Proiectul este estimat a fi livrat până la finalul anului, în condiţiile în care construcţia a demarat la finalul lunii mai a anului trecut.

    „La Sibiu lucrăm cu tehnologia de prefabricate şi suntem în grafic cu lucrările deoarece componentele au fost comandate în avans şi sunt montate. Costurile sunt mai ridicate aşa, însă depinde mult de modul de analiză a randamentului. O mărire a costului investiţional poate fi de multe ori balansată de venit adiţional, datorită unei deschideri mai devreme sau obţinerii unei cote de piaţă mai bune, a explicat Alex Morar.
    Al doilea mall al NEPI Rockcastle ce va fi livrat în România anul acesta implică extinderea centrului Aurora Shopping Mall din Buzău, unde suprafaţa comercială va creşte cu 6.000 mp pentru a include un cinematograf Cinema City, un food court şi noi chiriaşi din zona de fashion.
    Târgu-Mureş va fi destinaţia celui mai nou proiect al NEPI, acesta fiind cel mai nou şantier anunţat de fondul de investiţii. Potrivit raportului financiar, compania este în curs de a obţine o autorizaţie de construire pentru dezvoltarea unui centru comercial de 41.300 mp în partea de sud-est a oraşului.

    „Târgu-Mureş Shopping City este în prezent închiriat în proporţie de 30% şi va avea ca ancoră un hipermarket Carrefour“, au spus într-un comunicat oficialii de la NEPI, subliniind că acesta va fi livrat cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2020, în funcţie de momentul în care vor primi autorizaţia de construire.

    Pe lângă proiectele din România NEPI va mai extinde Solaris Shopping Centre din Opole, Polonia, Arena Centar din Zabreb, Croaţia, şi Focus Mall Zielona Gora, Polonia. Astfel, singurele proiecte noi ce vor fi demarate, respectiv livrate în acest an de NEPI Rockcastle se află în România.

    În afară de acestea, oficialii de la NEPI subliniază faptul că fondul de investiţii are în proiect şi alte dezvoltări, însă acestea depind de autorizări şi condiţii de piaţă. Printre acestea s-ar putea număra şi demararea lucrărilor la extinderea mallului Promenada din nordul Capitalei. Fondul de investiţii a primit la începutul acestui an autorizaţia pentru a începe lucrările la subsolul viitoarei extensii a mallului Promenada din nordul Capitalei, potrivit datelor de la Urbanism. Acesta este primul pas spre obţinerea autorizaţiei de construire la suprafaţă, moment în care lucrările la extinderea centrului comercial şi construcţia viitoarei clădiri de birouri vor putea demara.

    Miza obţinerii autorizaţiei pentru subsol este una mare, în contextul în care viitorul centru multifuncţional va avea şapte subsoluri, fiind unul dintre cele mai adânci din Bucureşti. Potrivit documentaţiei, viitorul centru va avea în afara celor şapte subsoluri, parter şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.

    „În planul iniţial am prevăzut ca extinderea Promenada să aibă şapte niveluri subterane, astfel încât o parte să fie pentru retail, iar restul pentru clădirea de birouri, aşa cum avem şi acum, unde subsolurile -2 şi 3 sunt pentru mall. Extinderea va prelua o secţiune de retail, iar pentru zona de birouri este nevoie de suficient spaţiu de parcare astfel încât experienţa să fie una bună. Vom avea o rampă care va merge din stradă până la nivelul -4 pentru birouri. Va fi cea mai adâncă parcare din România, dar nu cea mai adâncă din Europa. Este o provocare tehnică, dar fezabilă cu resursele şi cunoştinţele pe care le avem, a explicat CEO-ul NEPI Rockcastle.

    El spune că aşteaptă în continuare Planul Urbanistic Zonal, iar în cazul în care lucrările ar demara în acest an, inaugurarea ar putea avea loc în 2021, an când mallul Promenada va avea şi un cinematograf. „Promenada este, din punctul meu de vedere, cel mai şic mall din ţară. Ai în apropiere şi o zonă rezidenţială atractivă şi un centru hotspot. Terasa este cheia în această ecuaţie, unde şi chiriaşii au făcut o treabă bună în a avea concepte atractive, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte extinderea în România, dincolo de proiectele în derulare, el a subliniat că analizează oraşele unde încă nu sunt prezenţi şi au inclusiv o achiziţie în derulare.

    „Nu ne uităm activ la terenuri în Bucureşti. Consider că avem suficientă expunere în Capitală şi avem un proiect semnificativ la Promenada. La nivel naţional ne uităm în oraşe unde nu suntem prezenţi. Avem unul în progres şi este singura achiziţie în derulare din România în acest moment. Vorbim de un oraş secundar, cu peste 100.000 de locuitori, a declarat CEO-ul NEPI.

    El a subliniat că deschiderea unui centru comercial are un impact direct asupra economiei locale şi implicit aduce creşterea veniturilor necesară funcţionării unui astfel de centru.

    „Spre exemplu, când am deschis la Târgu-Jiu un mall, am primit multe opinii care spuneau că nu este un proiect rentabil. S-au înşelat. Dacă deschizi un mall într-o zonă, acest lucru duce şi la o creştere economică în oraşul respectiv. Cu astfel de investiţii sperăm că vom da şi un impuls pozitiv în regiune. La Târgu-Mureş deja discutăm despre un centru comercial semnificativ, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte veniturile mallurilor din acest an, el estimează că acestea vor continua să crească şi în 2019. „Cifra de creştere organică, a venitului operaţional net, a fost de 4,9% (în 2018 vs. 2017), care se situează peste media ponderată a creşterii economice din ţările unde suntem prezenţi. Faptul că avem cele mai bune proprietăţi şi în cele mai bune zone duce la un randament mai bun decât media performanţei economice a ţărilor unde operăm. Anul acesta în România prognoza economică este mai scăzută şi mă aştept să văd asta în ritmul de creştere a vânzărilor. Anterior, ritmul de creştere din 2017 a fost peste cel din 2018, a declarat Alex Morar. În primele două luni din acest an am înregistrat o creştere în România. Centrele noastre au înregistrat performanţe peste aşteptări. Dar vom vedea ce se va întâmpla după sărbătorile pascale. Sunt multe puncte sensibile care afectează cifra de afaceri în centrele noastre. Noi monitorizăm acest aspect în mod constant, astfel încât la jumătatea anului ştim cum merge economia.

    NEPI Rockcastle au fost parte din cea mai mare tranzacţie cu birouri parafată în afara Bucureştiului, semnând în aprilie alături de Ovidiu Şandor vânzarea birourilor The Office din Cluj către Dedeman, într-un deal estimat la 130 milioane de euro, aceasta fiind valoarea din raportul NEPI. Este pentru a doua oară când fraţii Pavăl, care controlează imperiul Dedeman, sunt parte a unei tranzacţii record, după ce în vara anului trecut au cumpărat de la Forte Partners birourile The Bridge cu 200 mil. euro.

    „Eu cred că sunt câţiva investitori locali, cinci-şase, care au suficientă lichiditate pentru a realiza investiţii. Pentru un investitor român este confortabil şi mai motivant să investească în piaţa locală. Sunt câteva businessuri locale care au mers bine şi au generat cash. Pe mine mă încurajează acest lucru. Investitorii locali caută investiţii care au securitatea activelor sau care pot genera un cash-flow bun. O proprietate cum este The Office din Cluj este nouă, atractivă, într-un oraş dinamic şi care are chiriaşi de top, prin urmare şi calitatea venitului este una ridicată, a spus Alex Morar.

    În 2018, NEPI Rockcastle şi-a consolidat poziţia de cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est. Grupul şi-a extins acoperirea geografică, ajungând la un număr de nouă ţări, şi a beneficiat de performanţe solide. Compania şi-a adaptat constant strategia în sectorul de retail şi s-a concentrat pe stabilitatea şi creşterea veniturilor pe termen lung. Anul trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investiţi în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Portofoliul NEPI Rockcastle la 31 decembrie 2018 cuprinde achiziţii şi proiecte de dezvoltare. NEPI Rockcastle a finalizat achiziţii şi dezvoltări semnificative în 2018, portofoliul său ajungând la 5,9 miliarde euro. Principalele achiziţii au fost Aura Centrum – Olsztyn, Polonia; Ozas Shopping and Entertainment Centre – Vilnius, Lituania; Galeria Mlyny Shopping Centre – Nitra, Slovacia şi Mammut Shopping Centre – Budapesta, Ungaria. Principalele proiecte de extindere şi dezvoltare finalizate în 2018 au fost: Platan Shopping Centre (extindere) – Zabrze, Polonia; Promenada Novi Sad – Serbia; Shopping City Satu Mare – România; Solaris Shopping Centre (extindere) – Opole, Polonia.

  • Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk  este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.

    Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).

    Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.

    Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.

    Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente. 

  • Când rafturile magazinelor româneşti sunt pline de produse din străinătate, câţiva antreprenori români au făcut şi ei pasul peste graniţe

    Fie că e vorba despre materiale de construcţii, despre servicii financiare, cosmetice sau produse alimentare, antreprenorii români au căutat şi au găsit oportunităţi de creştere mai departe de frontierele României. Curajul lor a pus România pe harta investiţiilor străine.
    Chiar şi aşa însă, investiţiile directe realizate de companii româneşti în străinătate sunt sub nivelul de 750 milioane de euro (date din 2017), ceea ce plasează România pe ultimul loc în regiune, semn că potenţial de expansiune mai există. Doar Polonia, de pildă, a avut în 2017 investiţii de peste 25 miliarde de euro în străinătate.

    „Probabil că, în viitor, vor conta mai puţin resursele naturale, inclusiv dimensiunea forţei de muncă (care, la noi, regresează masiv, fiind campioni mondiali la depopulare), şi mai mult capacitatea de a atrage antreprenori capabili să inoveze, de a mobiliza capital şi de a orchestra ecosisteme care să încurajeze reinventarea permanentă a soluţiilor tehnologice şi a modelelor de business”, spune Alexandru Reff, country mananging partener pentru Deloitte România şi Moldova.

    Doar în ultimii doi ani, producătorul de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a deschis o fabrică în Serbia, prima investiţie directă în producţie a unei companii româneşti după 1990, iar FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de curierat, a deschis anul trecut un birou în Budapesta, de unde asigură servicii de curierat, după ce marcase deja expansiunea în străinătate printr-un birou în Bulgaria. Compania FAN Courier a fost fondată de Adrian Mihai împreună cu fratele său Neculai Mihai şi cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu în 1998. Pe lângă aceştia, reţeaua de restaurante Salad Box – fondată de Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş (care a decedat) – este un adevărat studiu de caz în ceea ce priveşte expansiunea peste graniţe. Brandul românesc – axat pe conceptul de salate cu o sumă de ingrediente la alegerea clientului – a ajuns pe trei continente, având în portofoliu restaurante în Germania, Ungaria, Algeria, Marea Britanie şi chiar Statele Unite ale Americii. Încercările tuturor sunt paşi ai României către internaţionalizare.

    „Deşi până de curând visul antreprenorilor români era să dezvolte un business, după care să-l vândă unei mari companii străine, unii dintre aceştia au decis să continue şi, în pofida concurenţei cu coloşii din lumea avansată şi fără prea mult ajutor de la statul român, să reziste, ba chiar să preia poziţii dominante în piaţa românească”, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

    Aşa face Farmec, producător de cosmetice cu şapte magazine în afara României şi cu planuri pentru o nouă fabrică în străinătate, aşa face Scandia, care a cumpărat o fabrică în Spania pentru creşterea portofoliului, şi aşa fac şi alte companii antreprenoriale. Planurile nu mai merg în principal către vânzare, ci către expansiune. Din generaţie în generaţie. „Sunt acum antreprenori români care au început să pună în practică principii de guvernanţă corporativă după toate standardele zilei sau pregătesc programe de succesiune în familie”, mai spune George Mucibabici.

    Firmele private româneşti numără peste 2,5 milioane de angajaţi, la o cifră de afaceri cumulată de 611 miliarde de lei în 2017.
    Companiile cu capital privat românesc au peste 75% din cifra de afaceri realizată în România în sectoarele de restaurante, învăţământ, construcţii, activităţi sportive, investigaţii şi protecţie, agricultură, peisagistică, hoteluri, construcţii de clădiri şi sănătate privată. Piaţa locală devine însă prea mică pentru ele, astfel că drumul expansiunii către străinătate este abia la început.

    Extindere la vecini

    Retailerul de bricolaj Arabesque, fondat de familia Rapotan din Galaţi, a trecut pentru prima dată graniţele ţării în 2005, când a intrat pe piaţa din Republica Moldova cu un centru în Chişinău. La scurt timp, a urmat extinderea în Ucraina, sub denumirea Budmax, ulterior reţeaua continuându-şi strategia de expansiune şi pe piaţa din Bulgaria. Astăzi, Arabesque deţine 38 de centre comerciale în România, Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Expansiunea s-a văzut şi în cifra de afaceri.
    În 2017, ultimul an pentru care există date publice, afacerile Arabesque au sărit de 370 de milioane de euro (1,7 mld. lei), după un avans de 5%. Numărul mediu de angajaţi este de aproape 3.200.

    Cele mai multe magazine ale companiei funcţionează ca centre de distribuţie de materiale de construcţii pentru companii şi sunt deschise sub numele Arabesque. Pe lângă acestea, mai există şi magazine destinate clienţilor persoane fizice, care, până anul trecut, au funcţionat sub numele Mr. Bricolage. În 2018 însă, Cezar Rapotan a finalizat procesul de rebranding al magazinelor sale, din Mr. Bricolage în MatHaus. Sub brandul Mr. Bricolage au existat în total trei magazine.

    Arabesque are în România magazine în mai multe oraşe, printre care Bucureşti, Cluj, Braşov, Iaşi, Craiova, Galaţi, Piatra Neamţ, Focşani, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.
    Printre retailerii cu care Arabesque intră în concurenţă pe segmentul de bricolaj din România, evaluat la aproximativ 3 miliarde de euro anual, se numără Dedeman, Leroy Merlin sau Brico Dépôt.


    Finanţări pentru creştere în străinătate

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor, a pariat pe Republica Moldova în vederea extinderii peste graniţe. Ca urmare, BT a cumpărat, la începutul anului 2018, Victoriabank, instituţie de credit de peste Prut, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova.

    Dincolo de propria extindere peste graniţe, Banca Transilvania reprezintă şi sursa de finanţare pentru mai multe businessuri locale care au decis să se dezvolte în alte ţări.

    „Se pune problema cum o să arate harta regională a Europei din punctul de vedere al penetrării capitalului românesc. Până acum am vorbit doar despre intrări de capital străin în România.

    Dar deja începem să avem multe companii care au trecut de bariera de un miliard de euro cifră de afaceri şi multe care se apropie de această barieră. Ar fi foarte interesant de văzut, peste trei sau cinci ani, cum va arăta harta dispersiei capitalului românesc în Europa”, a spus Cosmin Călin, director executiv large corporate la Banca Transilvania.
    Telecomul, IT-ul şi industria alimentară sunt doar câteva dintre domeniile economiei care au trezit interesul oamenilor de afaceri în vederea trecerii graniţelor cu finanţare de la Banca Transilvania.

    „În momentul în care ai un business de succes în România şi acel business poate să fie replicat într-o altă ţară, dacă poţi să te susţii din afacerea din România până când businessul nou începe să se sedimenteze, noi putem asigura finanţare. Am avut cereri din partea unor companii din industria alimentară, din telecom şi din IT”, a mai spus Cosmin Călin.
    Pe plan local, banca înfiinţată de Horia Ciorcilă avea la finalul anului 2018 peste 3,7 milioane de carduri în portofoliu, ceea ce înseamnă că instituţia controlează mai mult de o cincime din numărul total de carduri emise de bănci la nivel local. Numărul de carduri emise de Banca Transilvania a crescut cu 24% în 2018, depăşind obiectivul stabilit la începutul anului de creştere cu 16%. BT este liderul pieţei locale de carduri.
    Banca Transilvania, care a devenit anul trecut cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere faţă de 2017. Rezultatul a fost influenţat de majorarea veniturilor – în condiţiile dublării ritmului de creştere a creditării – şi de ajustarea costurilor. La nivel de bancă profitul a depăşit cu 2,8% nivelul din 2017, în timp ce la nivel de grup avansul a fost de circa 1,2%, câştigul băncii (1,22 miliarde de lei) fiind comparabil cu cel raportat pentru întregul grup (circa 1,26 miliarde de lei).


    Către noi orizonturi

    Operatorul aerian Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc şi al doilea transportator ca trafic din România, s-a ancorat cu baze în Italia, Cipru şi Marea Britanie, ca parte a procesului de expansiune dincolo de graniţe. Contextul tulburat al Brexitului însă ar urma să scoată Regatul de pe harta Blue Air, compania luând decizia de a închide baza de la Liverpool, în condiţiile incerte care ar urma după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    „Brexitul este o problemă care afectează aviaţia, un domeniu de altfel foarte sensibil la orice schimbare economică, politică sau meteorologică”, a spus recent Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte strategy & international affairs la Blue Air, invitat la conferinţa ZF „Liderii economiei locale. Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului”. În contextul Brexitului, Blue Air va închide baza pe care o are în Liverpool, Anglia, urmând să opereze în continuare zboruri către şi din această ţară, dar folosindu-se de alte baze. În total, Blue Air are opt baze – în Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie) şi Torino (Italia).
    „Ne-am diversificat bazele de operare, ca să nu fim blocaţi într-o singură zonă dacă vor apărea anumite şocuri.”

    Blue Air este cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc şi al doilea transportator ca trafic din România, după Wizz Air. Potrivit estimărilor lui Gheorghe Răcaru, în 2018 Blue Air a ajuns la afaceri de 460 de milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Numărul de pasageri transportaţi a ajuns la 5,2 milioane anul trecut.
    În 2017, tot ca parte a procesului de expansiune internaţională, Blue Air a semnat un acord de codeshare cu compania italienească Alitalia, ceea ce înseamnă că transportatorul naţional din Italia are propriile numere de zbor pe toate rutele operate de Blue Air din Italia către România şi către baza sa de la Liverpool. Concret, zborurile pe rutele respective pot fi operate de oricare dintre cei doi transportatori aerieni, în funcţie de înţelegerile dintre ei. Din 2018, Blue Air a preluat operarea tuturor zborurilor Alitalia de pe aeroporturile Roma Fiumicino şi Milano Linate, ceea ce înseamnă că acestea sunt operate doar cu aeronavele companiei româneşti.
    Recent, Blue Air a atras în acţionariat grupul german Zeitfracht, la finalul unor negocieri demarate la sfârşitul anului 2018. Aceasta a fost a doua schimbare importantă din acţionariatul companiei, după ce Luciana Păunescu şi Tudor Constantinescu au vândut acţiunile către Marius Puiu şi Teodor Cristian Rada, conform datelor din Monitorul Oficial.

    Farmec, ingredient în ritualul de frumuseţe din China

    Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare jucător local de pe această piaţă, a bifat în 2018 o creştere cu aproape 50% a vânzărilor la export comparativ cu anul anterior. Cea mai nouă piaţă din portofoliul Farmec este China, o ţară pe care compania clujeană a pătruns anul trecut şi care deja, după primul an, a generat o pondere importantă din cifra de afaceri totală a grupului.
    „Brandurile noastre au fost totdeauna prezente la export, atât înainte, cât şi după Revoluţie. Produsele sub mărcile Farmec se vând în peste 40 de ţări şi deschidem permanent noi pieţe. Nu doar ne menţinem, dar căutăm ţări noi în care putem ajunge. Anul trecut, China ne-a ajutat foarte mult să creştem”, a spus recent Mircea Turdean, directorul general al Farmec.
    În prezent, Farmec are 24 de magazine de brand, dintre care opt sub numele Farmec şi 16 centre Gerovital, fiind astfel singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand. Mai mult, Farmec este prezent în Europa cu şapte magazine – trei în Spania, două în Italia şi câte unul în Grecia şi Ungaria. Fabricarea are loc însă doar pe plan local, la Cluj.
    „Deocamdată, producem doar în România, însă pe viitor, dacă vom avea o oportunitate de acest tip, cu siguranţă vom deschide unităţi de producţie şi în alte ţări. Cel mai probabil va apărea la un moment dat necesitatea de a deschide fabrici şi dincolo de graniţe, poate chiar în China. Ei deja ne solicită acest lucru şi vom ţine cont de asta. O astfel de investiţie în afară nu este însă un lucru bun pentru România, deoarece toate taxele şi impozitele vor ajunge în ţara respectivă”, a mai spus Mircea Turdean.
    Produsele sub brandul Gerovital sunt exportate în Europa, Asia şi America de Nord. Cea mai mare preponderenţă la export o au brandurile Gerovital şi Aslavital, cele mai solicitate produse fiind cele antirid, antiacneice şi tratamentele de îngrijire pentru păr.
    În România, afacerile Farmec Cluj-Napoca au ajuns anul trecut la 237 de milioane de lei (51 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Oficialii companiei preconizează un avans de 15% pentru 2019.

    Constructori fără frontiere

    Hidroconstrucţia, companie aflată în top zece constructori de pe piaţa locală după cifra de afaceri, derulează lucrări în mai multe ţări în afară de România, printre acestea regăsindu-se Germania sau Iordania. Astfel, pe lângă cele peste 70 de contracte în derulare în ţară, având ca obiect amenajări hidrotehnice complexe, lucrări de gospodărire comunală, construcţii destinate protecţiei mediului, reabilitări de infrastructură rutieră, inclusiv poduri şi pasaje, afacerile Hidroconstrucţia sunt impulsionate şi de proiectele din străinătate.
    „În afara ţării – Belgia, Germania, Bulgaria, Iordania – suntem angajaţi în zece contracte de execuţie pentru lucrări civile, reabilitări de drumuri, lucrări hidrotehnice, reabilitări de diguri şi baraje”, spuneau oficialii de la Hidroconstrucţia la începutul acestui an.
    De altfel, pentru 2019, Hidroconstrucţia şi-a propus să-şi majoreze cota de piaţă în domeniul construcţiilor din România, dar şi să crească cifra de afaceri pe care o realizează în afara ţării. În plus, planurile prevăd şi penetrarea unor noi pieţe, prin deschiderea de sucursale noi în afara României, în ţări precum Belgia, Germania, Irak, Iordania, Kazahstan.
    Hidroconstrucţia şi-a redus în 2018 afacerile cu aproape 25% faţă de anul anterior, pe fondul scăderii investiţiilor statului. Astfel, businessul a ajuns la o valoare de 250 de milioane de lei pe primele 11 luni ale anului trecut.
    Hidroconstrucţia, colos ce îşi are originile în Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice, companie de stat înfiinţată în 1961, este cunoscută în special pentru lucrările pe care le-a realizat pe partea de amenajări hidrotehnice în România, printre care hidrocentralele de la Viştea, Avrig sau Arpaşu, însă a construit şi şosele. Compania este controlată de salariaţi.


    În bucătăriile ungurilor

    KitchenShop, un retailer de echipamente de bucătărie deţinut de antreprenorul român Laurenţiu Ilie, a mers în Ungaria cu primul său magazin în afara ţării. În total, sub acest brand există 17 maga­zine în ţară şi unul în Budapesta, iar Laurenţiu Ilie estimează că, într-un an, maximum doi, această unitate va înregistra afaceri de 3-4 milioane de euro. În total, reţeaua generează afaceri de 10 milioane de euro.
    Retailerul lansat pe piaţă în 2009 vinde atât veselă, cât şi electrocasnice mici şi alte echipamente folosite în bucătărie, după cum spune şi numele businessului. Pe această piaţă, compania este de departe cel mai important jucător, produse de bucătărie fiind disponibile şi în hipermarketuri, în magazine de electro-IT sau de bricolaj, însă de regulă nu sunt toate într-un singur loc.
    În acest moment, la 10 ani de la lansare, reţeaua KitchenShop numără 18 unităţi fizice: 17 magazine operate în cele mai mari oraşe din România, toate localizate în malluri şi centre comerciale, plus magazinul din Mammut Mall din Budapesta.
    În 2019 retailerul Kitchen Shop continuă planul de extindere a reţelei de magazine, fiind interesat să deschidă al doilea magazin în Budapesta, dar şi trei unităţi în ţară – un magazin în Craiova, al doilea magazin în Timişoara şi al doilea magazin în Cluj-Napoca.
    Kitchen Shop mai gestionează şi două site-uri prin care comercializează echipamente de bucătărie – unul în România şi unul în Ungaria – şi are în plan pentru anul acesta să lanseze site-ul şi pe piaţa din Bulgaria.


    Construcţii Made In Serbia

    Grupul producător de materiale de construcţii TeraPlast, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a ales Serbia pentru o primă expansiune cu producţia în afara graniţelor României. Astfel, la sfârşitul anului 2017, compania – originară din Bistriţa – a deschis fabrica de panouri termoizolante din localitatea Leskovac, la aproximativ trei ore de mers cu maşina de Belgrad.
    TeraPlast cumpărase în iunie 2017 unitatea de producţie Interlemind din Serbia, aceasta aflându-se în faliment la acea vreme. După deschiderea unei licitaţii pentru vânzare, TeraPlast a decis să plătească 4,3 mili­oane de euro pentru fabrică, fiind de altfel singurul ofertant înscris în cursă. În dotarea unităţii de producţie până la inaugurare, TeraPlast a investit 11 milioane de euro. „Am ales să producem în Serbia pentru că era o piaţă apropiată de România din punct de vedere geografic. Transportul din România către această ţară nu ar fi fost rentabil. Decizia noastră a presupus mult curaj şi multă ambiţie. Mediul de afaceri din Serbia este însă mai prietenos, deşi vorbim despre o ţară care pare că se situează mai jos decât România”, spunea recent Alexandru Stânean, CEO al grupului TeraPlast.
    Principalele pieţe pe care le acoperă TeraPlast, prin livrarea de produse din Serbia, sunt ţările din fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, Ungaria, sudul României şi nordul Greciei. În halele din Serbia lucrează peste 40 de angajaţi, iar aprovizionarea cu materii prime pentru producţia de panouri sandwich (termoizolante) se face de la Bistriţa, sediul central al TeraPlast, unde se află celelalte unităţi de producţie. Divizia TeraSteel – formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi producătorul de învelitori metalice Depaco – a avut contribuţia principală la evoluţia rezultatelor grupului. Veniturile totale ale grupului TeraPlast au fost în 2018 de 805 milioane de lei, aproape duble faţă de anul anterior, potrivit rezultatelor financiare anuale publicate de grupul listat la Bursa de Valori de la Bucureşti. Dacă în 2018 fabrica din Serbia a generat vânzări de circa 15 mil. euro, pentru 2019 TeraPlast estimează vânzări de 25 mil. euro, iar anul 2020 ar putea duce la atingerea pragului de 35 mil. euro. 

    Decoraţiuni interioare pentru străinătate

    Retailerul online home & deco Vivre a început în 2013 extinderea pe pieţele din Bulgaria şi Ungaria, iar mai târziu a intrat în majoritatea ţărilor importante din regiune. Astfel, vânzările online transfrontaliere Vivre în Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Cehia şi Grecia au ajuns să reprezinte jumătate din volumul total de afaceri al companiei.
    Extinderii vânzărilor în zona centrală şi de est a Europei din ultimii ani i-a urmat deschiderea unui nou centru de procesare de comenzi, cel de-al doilea din Europa, după Bucureşti, şi anume în Slovacia, la Bratislava. Ambele centre funcţionează la capacitate maximă, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de companie. Vivre Deco, firma care operează businessul local, a fost fondată în aprilie 2012 şi este o asociere între Advisory Delta, Andras Nagy Vajda şi Neogen, companie care deţine şi site-ul de recrutare Bestjobs, conform datelor de la Registrul Comerţului. Grupul Neogen este controlat de antreprenorul Călin Fusu. Retailerul online vinde anual peste 3,5 milioane de produse către clienţii din cele nouă ţări în care operează, pe o piaţă a produselor home & deco ce înregistrează o creştere accelerată de la un an la altul.

    Ferestre şi uşi pentru Belgia şi Elveţia

    Belgia şi Elveţia sunt primele ţări pe care le-a ales Adrian Gârmacea în vederea extinderii dincolo de frontierele României a businessului său, Electric Plus din Bacău, producător de tâmplărie PVC, rulouri şi uşi de garaj. Primele magazine sub brandul Barrier – din portofoliul Electric Plus – vor fi deschise în 2019.
    „Vom continua planul de investiţii în noile facilităţi de producţie şi vom extinde reţeaua de parteneri francizaţi, fiind bugetate zece noi magazine de tip franciză în România, unul în Elveţia şi unul în Belgia. Sunt primele magazine sub brandul nostru – Barrier – pe care le deschidem în afara ţării”, spune Adrian Gârmacea, proprietarul Electric Plus.
    Produsele companiei din Bacău se vând şi în prezent în magazine în afara ţării, firma având mai mulţi parteneri distribuitori, care comercializează şi produse Barrier, la Torino, Milano, Roma, Bruxelles. Magazine sub acest brand însă nu există în acest moment în străinătate. Pe plan local, există peste 30 de magazine Barrier, toate în sistem de franciză.
    Pentru magazinul din Elveţia a fost găsită deja o asociere de parteneri francizaţi formată dintr-un italian, un elveţian, un român şi holdingul înfiinţat de Electric Plus în această ţară, unitatea fiind în curs de amenajare. În Belgia însă, compania încă analizează dacă magazinul va fi operat împreună cu un asociat sau dacă îl va administra direct.
    „Magazinul din Elveţia va avea peste 200 de metri pătraţi, iar investiţia de 30.000-50.000 de euro va fi făcută de noi, francizorul urmând să se ocupe doar de amenajare. În Belgia, pe lângă magazin va fi construit şi un depozit”, spune Adrian Gârmacea. Dacă în Elveţia magazinul se va deschide până cel târziu în luna iunie, în Belgia unitatea Barrier va fi inaugurată până la sfârşitul acestui an. Elveţia este una dintre cele mai importante pieţe pentru Electric Plus şi la export, antreprenorul băcăuan justificând acest lucru prin faptul că produsele cerute pe această piaţă sunt foarte similare cu cele vândute în România, astfel că nu sunt necesare game speciale pentru clienţii elveţieni. În prezent, producătorul din Bacău distribuie ferestre şi uşi PVC şi în Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria şi Italia, dar şi în Asia şi Africa, în special în nordul Africii şi Orientul Mijlociu. În 2018, exporturile au reprezentat circa 20% din întregul business, similar cu 2017.
    Vânzările Electric Plus în 2018 au fost cu 11% mai mari faţă de 2017 şi s-au situat astfel la 130 de milioane de lei (circa 28 de milioane de euro), anul trecut fiind cel mai bun din istoria companiei. Electric Plus numără 500 de angajaţi. Pentru 2019, compania prognozează vânzări de 30 de milioane de euro, cu 10% mai mult faţă de 2018.
    Electric Plus din Bacău a fost fondată în anul 1995 de Adrian Gârmacea.

    Antreprenorii  români intră în cursa pentru primul miliard de euro investit în străinătate

    România se află pe ultimul loc între statele din regiune raportat la soldul investiţiilor directe în străinătate, după ce, în 2017, investiţiile româneşti din afara graniţelor au ajuns la 737 milioane de euro, cu mult sub cele ale companiilor din Bulgaria sau Croaţia. Polonia, Ungaria sau Cehia sunt mult mai departe.

    Investiţiile directe realizate de companii româ­neşti în străinătate sunt de numai 737 milioane de euro, rezultat cu care România se află pe ultimul loc în regiune, arată o analiză a BNR pe baza unui raport al Naţiunilor Unite. Spre comparaţie, polonezii au plasat peste 25 de miliarde de euro în afaceri din afara graniţelor, iar Ungaria şi Cehia au investiţii directe în străinătate de 23,8 mld. euro, respectiv 19,7 miliarde de euro, arată BNR, care citează informaţii din raportul menţionat. „Pieţele externe reprezintă un motor de creştere pentru orice companie, inclusiv pentru cele antreprenoriale. Din păcate, din zece ţări pe care le-am inclus recent într-o analiză, România este pe ultimul loc, cu investiţii străine directe în străinătate de numai 737 mil. euro, în condiţiile în care următoarea clasată, Letonia, are 1,5 mld. euro, deci suntem departe”, spunea Dumitru Pîrvu, şef serviciu la Direcţia Statistică din BNR. 
    Cehii au pompat doar în România peste 1,3 mld. euro în companii, iar investitorii înregistraţi în Ungaria sunt la un pas de 1 mld. euro pe piaţa locală. Nume precum CEZ (Cehia), OTP (Ungaria) sau MOL (Ungaria) se regăsesc pe lista celor mai mari jucători pe pieţele pe care activează.
    De partea cealaltă, antreprenorii români par abia acum să capete încredere şi să iasă cu investiţii în afara ţării, după ce mai mulţi ani economia locală a avut doar câteva nume de calibru cu afaceri în străinătate.
    Distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque, controlat de Cezar Rapotan, constructorul cu capital privat românesc Hidroconstrucţia sau compania de transport Blue Air, deţinută de doi antreprenori români, sunt trei dintre afacerile antreprenoriale locale care au avut curaj să iasă peste graniţe, pornind business în afara ţării. Cele trei companii se află în top 20 cele mai mari afaceri antreprenoriale din România.
    Dacă Hidroconstrucţia are din 1992 filială în Germania, Arabesque şi Blue Air au pariat mult mai târziu pe extinderea în regiune, dar ponderea vânzărilor externe se simte deja în business.
    „În evidenţele noastre sunt, pentru anul 2017, aproximativ 260 societăţi cu capital autohton şi aproximativ 170 societăţi cu investiţie străină directă (un total de 430 de companii – n. red.) care au investiţie directă în străinătate”, a mai spus Dumitru Pîrvu. Numărul companiilor locale care investesc în afara graniţelor a crescut în ultimii ani, iar ambiţiile regionale intră şi pe agenda de lucru a antreprenorilor locali. Producătorul de materiale de construcţii Teraplast a cumpărat o fabrică în faliment din Serbia, iar Dorel Goia, cel care a construit afacerea Teraplast, speră să ajungă la vânzări de 2 mil. euro lunar cu unitatea din ţara vecină. Investiţia totală din Serbia a fost de 11 mil. euro, din care achiziţia propriu-zisă s-a ridicat la 4,5 mil. euro.
    Şi FAN Courier, liderul pieţei de curierat, controlat de Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu, a deschis un birou la Budapesta pentru a asigura expediţii şi în ţara vecină, iar oficialii de la Cris-Tim, afacerea dezvoltată de la zero de Radu şi Cristina Timiş, se gândesc să construiască o fabrică de mezeluri în străinătate. Tot în Spania a fost şi prima achiziţie de peste graniţe realizată de producătorul local Scandia Sibiu.
    „La un nivel de 80.000 de companii româneşti viabile, acest număr de 430 de companii care au ieşit în străinătate este extrem de redus, iar acest lucru face să fim încă sub un miliard de euro ISD-uri”, a mai spus reprezentantul BNR. El arată că aici este şi un potenţial uriaş de creştere pentru businessul antreprenorial. „Suntem şi într-o regiune, a Balcanilor de Vest, care are mare nevoie de investiţii. Eu cred că aici putem creşte extraordinar de mult.”

    Programaţi să depăşească graniţele

    Afacerile din IT au premisele să depăşească graniţele încă de la înfiinţare

    Dacă în alte industrii trecerea de la local la global se face cu dificultate, antreprenorii fiind nevoiţi să facă faţă provocărilor diverse – de la mentalitate la sisteme economice variate – există un domeniu care este deschis din start oportunităţilor de expansiune peste graniţe. Piaţa informaţiilor şi a comunicaţiilor – protagonista celei mai alerte ascensiuni din ultimii ani – porneşte în galopul internaţionalizării, iar un sector în IT închis doar între graniţele ţărilor în care se nasc companiile e greu de imaginat.
    A dovedit-o, mai recent, UiPath, o companie fondată în Bucureşti în 2015 de antreprenorii Daniel Dines şi Marius Tîrcă. După mai multe serii de finanţări pe care le-a primit din partea investitorilor, UiPath a fost declarată în 2018 primul unicorn din domeniul IT din România, semn că internaţionalizarea este o condiţie obligatorie pentru succesul businessurilor de acest tip. Prima finanţare, în valoare de 30 de milioane de dolari, pe care UiPath a primit-o în mai 2018, era, la acel moment, cea mai mare finanţare obţinută de o companie de tehnologie lansată în România. UiPath, specializată în dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii, a mai primit ulterior şi alte tranşe de finanţări, compania fiind evaluată în prezent la 3 miliarde de dolari (surse din presa internaţională vorbesc despre o finanţare ce ar evalua compania la 7 miliarde de dolari).
    UiPath nu este însă singura companie din IT care a mizat pe internaţionalizare: alte exemple sunt Bitdefender, deţinută de familia Talpeş (care şi-a stabilit prezenţa locală în SUA, Franţa, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia şi Canada) şi Digi, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea (cu operaţiuni atât în România, cât şi în Ungaria, Spania şi Italia).
    Nici Iulian Stanciu, fondatorul grupului eMAG, companie înfiinţată în urmă cu 18 ani, nu a ocolit extinderea peste hotare. Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiţii cumulate de peste 150 milioane de dolari, este principalul activ cu care gigantul Naspers şi antreprenorul Iulian Stanciu participă la fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacţiei să devină un business de un miliard de euro în şase ani. Potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, tranzacţia vizează formarea unui jucător care să aibă şi o dimensiune şi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi preţuri competitive şi a ţine piept concurenţei regionale şi globale. Tranzacţia cu Extreme Digital permite grupului eMAG să intre şi pe alte cinci pieţe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operaţiuni în aceste ţări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent şi pe piaţa din Bulgaria şi Polonia.
    Expansiunea sectorului IT este ilustrată şi de achiziţia, în 2017, a start-up-ului producător de ceasuri inteligente Vector Watch de către americanii de la FitBit. Vector Watch a fost fondat în 2014 de antreprenorul Andrei Pitiş, iar ceasurile companiei au fost lansate în România în octombrie 2015. Smartwatch-urile au fost dezvoltate de la zero în România, de la proiectare şi design la platforma software sau hardware.
    Cu o pondere de peste 5% în PIB-ul României, industria IT&C a furnizat cele mai mari salarii anul trecut, transformând astfel în magnet o piaţă a noilor generaţii.

  • Chimcomplex a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc în T1

    Câştigurile companiei înainte de dobânzi, impozite, deprecieri şi amortizări (Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization – EBITDA) s-au tripat în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 51,6 milioane de lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, a declarat Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro