„Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu Mureş, apoi trei sectoare din Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş-Turda, vom finaliza şi Bucureşti-Ploieşti, Lugoj-Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, a spus Felix Stroe, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului Ministerului Transporturilor (MT) pe 2018.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o Justiţie independentă şi pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele şi tarele cu care se confruntă Justiţia şi în urma ascultării tuturor celor interesaţi să putem decide. Vreau să reamintesc celor care erau acum 13 ani în Parlament că modificările la cele trei legi s-au făcut prin asumarea răspunderii unui guvern în care ministrul Justiţiei era Monica Macovei. Fără o dezbatere reală şi prin asumarea răspunderii celor trei legi au fost modificate la acel moment. Ce ne dorim noi? şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”, a spus deputatul PSD Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală a Justiţiei Legii 304 privind organizarea judiciară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o Justiţie independentă şi pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele şi tarele cu care se confruntă Justiţia şi în urma ascultării tuturor celor interesaţi să putem decide. Vreau să reamintesc celor care erau acum 13 ani în Parlament că modificările la cele trei legi s-au făcut prin asumarea răspunderii unui guvern în care ministrul Justiţiei era Monica Macovei. Fără o dezbatere reală şi prin asumarea răspunderii celor trei legi au fost modificate la acel moment. Ce ne dorim noi? şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”, a spus deputatul PSD Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală a Justiţiei Legii 304 privind organizarea judiciară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Îi voi informa pe preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei Europene că modificările PSD-ALDE la regulamentul Camerei reprezintă o acţiune banditească şi totalitară prin care majoritatea pune lacătul pe Parlament şi amputează capacitatea de acţiune a Opoziţiei. Profitând de momentul plângerii morţii Regelui Mihai I, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a acţionat brutal împotriva regulilor democratice”, transmite Cristian Buşoi, preşedintele PNL Bucureşti.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Îi voi informa pe preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei Europene că modificările PSD-ALDE la regulamentul Camerei reprezintă o acţiune banditească şi totalitară prin care majoritatea pune lacătul pe Parlament şi amputează capacitatea de acţiune a Opoziţiei. Profitând de momentul plângerii morţii Regelui Mihai I, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a acţionat brutal împotriva regulilor democratice”, transmite Cristian Buşoi, preşedintele PNL Bucureşti.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Plenul Curţii Constituţionale a luat miercuri în dezbatere sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, formulate de USR şi PNL, pe care le-a conexat.
CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale este constituţională în raport cu criticile formulate, se menţionează în comunicat remis miercuri MEDIAFAX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.
Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.
Un român în capul mesei bogaţilor
Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.
Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.
„Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”
A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.
Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.
Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?
„Bugetul Adminstraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) va fi aprobat undeva în martie – aprilie, anul viitor. Sper ca, până atunci, să avem o înlocuire a timbrului de mediu, conform directivelor europene. Vrem ca poluarea să fie diminuată. Nu ştiu cum va ieşi forma finală a acestei penalităţi pentru maşinile care vor polua şi sper ca în martie anul viitor, înainte ca bugetul de venituri şi cheltuieli al AFM să fie aprobat, să avem şi o formă finală. Principiul va fi acelaşi, adică <<Poluatorul plăteşte!>>. Amprenta trebuie să fie neapărat carbonul ca emisie. De asemenea, sperăm ca săptămâna viitoare să avem Hotărârea de Guvern de adoptare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi, în felul acesta, procedura de infringement şi o condiţionalitate ex-ante pentru România să fie bifată, să notificăm Comisia Europeană”, a susţinut Gavrilescu, în şedinţa din Comisiile de mediu ale Parlamentului pentru aprobarea bugetului pe anul 2018 pentru Ministerul Mediului.
Parlamentarii din Comisiile de Mediu au dat un aviz favorabil bugetului pe 2018 pentru Ministerul Mediului, cu 16 voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi o abţinere.