Tag: pacienti

  • România este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB. Cum pot ajuta asigurările private de sănătate la îmbunătăţirea sistemului sanitar

    Restul serviciilor medicale vor fi acoperite de asigurările complementare, dar şi de cele suplimentare, în funcţie de serviciile medicale de care are nevoie sau pe care le doreşte pacientul.

    Între cele două tipuri de asigurări de sănătate există o linie foarte fină, explică Theodor Alexandrescu, preşedinte Metropolitan Life. „În momentul de faţă, practic, toate afecţiunile sunt acoperite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin contractul cadru.

    În viitor, prin introducerea noului pachet de bază numărul serviciilor medicale la care are acces toată lumea va fi restrâns. De exemplu, pachetul de bază poate fi restrâns la 30% din numărul total de servicii medicale. Restul de 70% poate fi inclus în pachetul complementar.

    Ce este în plus, printre care se numără operaţiile estetice de înfrumuseţare, poate fi cuprins într-o asigurare privată suplimentară”, a explicat Theodor Alexandrescu.

     

    omânia este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB, acestea ajungând – de la 5,6% din PIB în 2009, faţă de media UE de 9,9% – la doar 3,7% în 2011, finanţarea fiind la două treimi din minimul necesar, potrivit unui studiu dat publicităţii joi.
    Studiul realizat de ExpertForum (EFOR), împreună cu Local American Working Group (LAWG), arată că, în lipsa unor resurse suplimentare, sistemul de sănătate românesc nu poate oferi pacienţilor calitate şi acces mai bun la servicii.

    În România, din totalul resurselor alocate Sănătăţii, 80% sunt publice, iar 20%, private. În privinţa celor publice, cele mai multe (85%) sunt administrate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În 2011, acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde lei, se mai precizează în cercetare.

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten”, susţinută de Metropolitan Life.

    Urmăreşte campania şi pe Facebook.

  • Primul dicţionar pentru pacienţii cu limfom

    Lucrarea – realizată sub auspiciile dnei. Prof. Dr. Anca Lupu, Preşedintele Societăţii Române de Hematologie şi dr. Radu Niculescu, Preşedintele Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame – îşi propune să devină un mijloc important de informare în lupta cu această boală dificilă, pentru pacienţii cu limfom, rudele şi prietenii lor. De asemenea, Dicţionarul de limfom este şi o sursă de informare pentru marele public, în încercarea de a detalia implicaţiile acestei forme de cancer, extrem de puţin cunoscută, dar foarte agresivă.

    “Ca în fiecare an, în luna septembrie ne concentrăm pe informarea populaţiei asupra importanţei detectării precoce a limfomului. În orice societate modernă, accesul la informaţie este esenţial, devenind cu atât mai important în cazul acestei boli, care este pe cât de agresivă, pe atât de puţin cunoscută. De aceea suntem extrem de bucuroşi de apariţia acestei lucrări şi suntem mândri să o putem distribui gratuit către public, prin intermediul unui cotidian de mare tiraj.”, a menţionat dr. Radu Niculescu, Preşedintele Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame.

    Limfomul Non – Hodgkin ucide în fiecare an mai mulţi oameni decât calamităţile naturale. Conform unui raport publicat în anul 2009, în perioada 1990-2008 şi-au pierdut viaţa datorită inundaţiilor, furtunilor, alunecărilor de teren, temperaturilor extreme şi incendiilor de pădure aproximativ 34,000 de persoane. Din păcate, limfomul non – Hodgkin a ucis numai în anul 2008, peste 100,000 de persoane.

  • Roche lansează noi teste pentru monitorizarea tratamentului imunosupresor la pacienţii cu transplant

    Noile teste Elecsys pun la dispoziţia personalului medical, rezultate mult mai corecte şi mai precise. Aceste noi teste funcţionează pe platforma cobas e (imunologie) de analizoare modulare, dezvoltată de asemenea de compania Roche, care susţine fluxurile de lucru şi eficienţa in laboratoarele clinice.

    Testul va fi disponibil începând cu ultimul trimestru al acesui an şi în România, în laboratoarele care au în dotare platforma cobas e.

    “Monitorizarea tratamentului cu medicamente imunosupresoare este o componentă cheie a transplantului, fiind esenţială pentru supravieţuirea pe termen lung a pacienţilor care au beneficiat de transplant de organ.” a declarat cu prilejul lansării Roland Diggelmann, Head of Roche Diagnostics. “Aceste teste de mare sensibilitate oferă personalului medical rezultate precise şi consistente cu privire la eficienţa regimului terapeutic al pacienţilor cu transplant”.

    Pentru a preveni rejetul organului transplantat, pacienţii trebuie să urmeze continuu un tratament imunosupresor, după intervenţia chirurgicală. Având în vedere că aceste medicamente nu au efect dacă sunt administrate în doze prea mici, iar supradozajul poate provoca, pe de altă parte, efecte adverse severe, este foarte importantă monitorizarea cu precizie a concentraţiei lor în sângele pacienţilor.

    Transplantul de organe este o practică medicală curentă. Totuşi, faptul că există riscul ca sistemul imunitar al pacientului să respingă grefa, face ca transplantul să fie una dintre cele mai complexe arii ale medicinei. Ca urmare, medicaţia imunosupresoare este folosită pe scară largă pentru a preveni rejetul de organ.

  • Solidaritatea Sanitară: România riscă să piardă şi pacienţii, nu doar medicii

    “Medici care pleacă pentru salarii mai mari; asistenţi care părăsesc ţara pentru condiţii de lucru mai bune; pacienţi care vor pleca pentru un tratament mai bun în alte ţări, tratamentul fiindu-le plătit de statul român, deteriorarea inevitabilă a capacităţii de tratament din România – este un şir de evenimente la care riscăm să asistăm din luna octombrie a acestui an, odată cu intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 24/2011”, spune organizaţia pe baza studiului “Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România” (Editura Sodalitas, 2013).

    Potrivit federaţiei, mii de români se tratează deja în spitalele din Szeged, Gyula şi Debrecen, preferând să îşi achite costul unor servicii medicale de calitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU:Virusul gripei aviare H7N9 a demonstrat rezistenţă la antivirale. “Situaţia este îngrijorătoare”

     Într-un studiu publicat marţi în revista medicală The Lancet, Dr. Yang Zhenghong (Shanghai Medical College din partea Universităţii din Fudan, China) şi colegii acestuia descriu trei cazuri de rezistenţă la antivirale, la pacienţii infectaţi de virusul H7N9, în China.

    Echipa a studiat cazul a 14 pacienţi spitalizaţi la Shanghai în aprilie, cu o infecţie confirmată cu virusul H7N9.

    În cazul a trei pacienţi afectaţi grav de virus, tratamentul antiviral nu a redus nivelul încărcăturii virale, virologii suspectând o rezistenţă. Aceasta a fost confirmată de analiza genetică a virusului, virologii identificând o mutaţie caracteristică rezistenţei la antivirale (oseltamivir sau Tamiflu şi peramivir).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful SJU Constanţa: Cei care consumă alcool şi ajung la Urgenţă trebuie să-şi plătească tratamentul

     Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că legea privind reforma în domeniul sănătăţii ar putea fi modificată, la secţiunea privind acordarea asistenţei medicale de urgenţă, astfel încât tratamentul să nu mai fie decontat de stat în cazul pacienţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise care ajung la unităţile de primire urgenţe.

    “S-ar putea face o amendare a Legii 95. Deci, o propunere legislativă prin care să se modifice Legea 95 în secţiunea care priveşte acordarea asistenţei de urgenţă în care să se specifice că aceia care vin în Unitatea de Primiri Urgenţe sub influenţa băuturilor alcoolice, ceea ce înseamnă acordarea de ajutor medical ca urmare a consumului de băuturi alcoolice, plătesc din buzunarul propriu. (…)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COPAC cere cele 14 drepturi fundamentale din Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor în legislaţia naţională

     COPAC atrage atenţia, cu ocazia Zilei Europene a Drepturilor Pacienţilor (18 aprilie), că în România sunt încălcate frecvent drepturilor pacienţilor.

    În prezent, susţine COPAC, aceste încălcări nu sunt pedepsite pentru că legislaţia este stufoasă în unele cazuri, iar în altele nu prevede pedepse.

    În plus, actuala legislaţie românească nu cuprinde toate drepturile fundamentale ale pacienţilor recunoscute în Europa, potrivit unui comunicat remis de COPAC, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Roche România urmăreşte să ţintească online pacienţii cronici

    Website-ul conţine informaţii detaliate despre hepatita virală C, metodele de diagnosticare şi tratament, însă urmează a fi actualizat în curând şi cu detalii similare privind hepatita virală B. Pe www.desprehepatita.ro, pacienţii şi rudele acestora pot afla care sunt căile de transmitere şi simptomele hepatitei virale C, cum poate fi diagnosticată această boală, ce analize trebuie efectuate şi care sunt tratamentele disponibile în prezent în ţara noastră.

    Hepatita virală C este o inflamaţie a ficatului datorată infectiei cu virusul hepatitei C, o afecţiune cu transmitere prin contactul sângelui unei persoane neinfectate cu sânge infectat. Boala poate fi acută sau cronică.

    Hepatita virala C este o boală transmisibilă. Toate persoanele infectate au potenţialul de a transmite virusul altor persoane, însă numai prin contact sanguin – al sângelui persoanei infectate cu sângele unei persoane neinfectate – dar cu măsurile corecte de prevenţie, această transmitere poate fi evitată.

    România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii1, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44.5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori.2 La noi în ţară se află aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune că sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.

  • Medicii dentişti, fără bani de la CNAS în aprilie. Toţi pacienţii plătesc asistenţa stomatologică

     Potrivit unui anunţ postat pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a alocat fonduri în aprilie pentru asistenţa stomatologică, nu vor fi încheiate acte adiţionale pentru această perioadă şi nici pentru restul anului.

    “Având în vedere faptul că, prin adresa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 29 martie, nu s-au alocat fonduri aferente lunii aprilie 2013 pentru «Asistenţa medicală stomatologică – activitate curentă», vă comunicăm imposibilitatea de a încheia acte adiţionale pentru luna aprilie 2013 la acest tip de asistenţă. Totodată, vom suspenda procesul de contractare pentru aceast tip de asistenţă pentru anul 2013, până la primirea unor precizări suplimentare din partea CNAS”, se arată în anunţul postat de CASMB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coplata a intrat în vigoare. Ministrul Sănătăţii anunţă că managerii de spital care nu au aflat asta vor pleca acasă

    Pacienţii internaţi din 1 aprilie vor plăti la externare, indiferent de durata petrecută în spital, o sumă între 5 şi 10 lei, a spus ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu, precizând că introducerea acesteia este cuprinsă în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului.

    „Coplata a fost instituită prin lege de guvernul Boc. Din cauza ordonanţei guvernului Boc, coplata este condiţionalitate în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului. Guvernul USL a reuşit să păstreze suma modică între cinci şi zece lei“, a declarat Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a precizat că despre introducerea sistemului de coplată în noul contract-cadru pentru 2013-2014 se vorbeşte încă din ianuarie.

    Nicolăescu a mai spus că hotărârile de guvern şi ordinele de ministru legate de Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, normele de aplicare a acestora, hotărârea de guvern privind programele naţionale de sănătate şi normele de aplicare a acestora au fost publicate în Monitorul Oficial din 27 martie până în 29 martie, iar managerii care nu au aflat încă de aceste documente „ar putea pleca acasă“.

    Unii manageri consideră că aceste sume sunt mici şi vor fi cheltuite la achiziţia chitanţierelor, necesare pentru ca pacienţii să aibă dovada plăţii făcute. Alţii susţin că din banii adunaţi vor plăti utilităţile sau vor face alte achiziţii, cum ar fi materiale consumabile de tipul mănuşi, halate sau botoşi de unică folosinţă.  

    Toate stirile sunt pe zf.ro