BusinessMagazin

Tag: oprire

  • Ford România opreşte şi în noiembrie producţia de maşini dar şi de motoare

    Pe fondul pieţei europene în scădere, americanii de la Ford au decis ca producţia uzinei de la Craiova să fie oprită şi în noiembrie, pentru 13 zile în cazul maşinilor şi 8 zile în cazul motoarelor.

    „Ca răspuns la situaţia precară a pieţei europene, Ford România continuă să-şi ajusteze volumele de producţie la uzina de la Craiova în luna noiembrie. Suspendarea timp de 8 zile a producţiei de motoare este cauzată de cererea redusă de vehicule şi se suprapune cu perioada de suspendare a producţiei de vehicule”, au spus oficialii Ford. Compania a mai oprit producţia de maşini pentru 7 zile în septembrie şi 13 zile în octombrie. În total, în trimestrul patru al acestui an este oprită producţia pentru 26 de zile, iar cel mai probabil o oprire similară va avea loc şi în decembrie, în condiţiile în care oricum în ultima lună din an producţia este influenţată de sărbătorile de iarnă. În total, Ford va opri producţia pentru 33 de zile lucrătoare, adică pentru aproape şapte săptămâni.

    Conform Contractului Colectiv de Muncă în timpul zilelor de întrerupere a producţiei, angajaţii se vor afla în şomaj  tehnic, aceştia fiind plătiţi cu 80% din salariul de bază. Având în vedere salariul mediu de circa 2.000 de lei din uzina de vehicule, acesta se va micşora la aproape 1.700  de  lei. În căzul opririi producţiei de maşini  sunt afectaţi direct cei 2.500 de salariaţi din uzina auto, în timp ce în cazul opririi producţiei de motoare sunt afectaţi cei aproape 1.400 din uzina motoare.

    „Ford România va continua să îşi alinieze producţia la cererea efectivă a pieţei şi datorită flexibilităţii sistemelor de lucru putem reacţiona în timp real la schimbările pieţei, inclusiv prin creşteri de producţie”, au spus reprezentanţii companiei.

    Din cele aproape 200.000 de motoare produse de Ford la Craiova, aproape 70% reprezintă motorul EcoBoost de 1,5 litri şi 180 CP cu nume de cod Sigma, produs integral pentru export, acesta echipând auto­mobilele Ford Mon­deo produse în China şi Fusion din Mexic şi America de Nord, iar 30% reprezintă motorul EcoBoost de 1,0 litri în trei cilindri de 100, respectiv 125 CP, cu nume de cod Fox. Cel de 1,0 litri echipează atât modelul B-Max produs la Craiova, cât şi modelele Focus şi C-Max asamblate la Saarlouis în Germania, dar şi Fiesta produsă la Koln.

    „Uzina Saarlouis a anunţat deja 19 zile fără producţie în 2013, dintre care 15 deja s-au scurs. Celelalte patru nu au fost încă planificate, iar în funcţie de cererea de piaţă Ford le va anunţa sau nu”, au spus oficialii companiei americane.

  • Nuclearelectrica a deconectat de la reţea şi Unitatea 1, după ce reactorul 2 a fost oprit câteva zile

     “Au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru ca durata de remediere să fie cât mai scurtă şi în condiţii de siguranţă”, potrivit unui comunicat al companiei de stat.

    Rectorul 1 a fost oprit duminică, la ora 16:20.

    Reactorul 2, oprit timp de mai multe zile în cursul săptămânii trecute, a fost conectat sâmbătă la reţeaua electrică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a ajuns la Bruxelles, pentru reuniunea liderilor socialişti europeni

     Şeful Guvernului a anunţat anterior că, după vizita din Statele Unite, care a fost organizată între 21-23 octombrie, se va opri şi la Bruxelles pentru a participa la reuniunea liderilor socialişti europeni, înainte de a reveni în România.

    El a arătat totodată că i-a cerut mandat preşedintelui Traian Băsescu pentru a participa la Consiliul European, unde una dintre temele principale va fi agenda digitală europeană, dar că nu a primit un răspuns.

    După ce Preşedinţia a anunţat oficial că Băsescu va reprezenta România la reniunea CE, Ponta a afirmat că orgoliul şi frustrarea personală de a reprezenta României la Consiliul European într-un domeniu în care Guvernul este cel care are competenţe creează deservicii ţării şi împiedică reprezentarea corectă a intereselor industriei româneşti de IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 11 spoturi de promovare a proiectului Roşia Montană, oprite de la difuzarea pe TV de CNA

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a monitorizat, în perioada 1 septembrie – 11 octombrie, modul în care principalele televiziuni naţionale au difuzat emisiuni de ştiri şi dezbatere pe subiectul Roşia Montană. De asemenea, CNA a monitorizat 11 spoturi de promovare a proiectului minier de la Roşia Montantă, difuzate în perioada 1 septembrie – 6 octombrie.

    Subiectul Roşia Montană a fost analizat în şedinţa de marţi a CNA în absenţa membrilor Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Valentin Jucan. La dezbaterea pe această temă au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, Viorel-Vasile Buda, vicepreşedintele CNA, şi membrii Consiliului Lorand Turos, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mănescu îi convoacă la minister pe consultanţi pentru a decide soluţia juridică în cazul CFR Marfă

     El a precizat că iniţierea acestor discuţii a fost decisă la întâlnirea pe care a avut-o, joi, cu ministrul Transporturilor.

    “Am stabilit că doamna Mănescu merge din nou la Ministerul Transporturilor, cheamă consultanţii, îi cheamă pe cei din minister care au lucrat şi urmează să anunţe soluţia juridică, şi anume se opreşte contractul, se continuă…e ceva ce nu se decide politic, ci se decide în baza prevederilor legale şi a ofertei iniţiale”, a spus Ponta.

    În luna iunie, GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cineva să-i mai oprească pe experţi!

    O poveste despre experţi: în vara anului 1998, John Meriwether, o legendă a Wall Streetului, s-a asociat cu doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru economie, Myron Scholes şi Robert Merton, au angajat un număr de tineri extrem de bine cotaţi pe acelaşi Wall Street, toţi genii în matematică, şi au înfiinţat fondul de investiţii Long-Term Capital Management, formând ceea ce un analist numea Proiectul Manhattan al investiţiilor. Şi, pentru că lumea era convinsă că o asemenea echipă nu poate da greş, a fost o îmbulzeală grozavă pentru intrarea în fond, chiar dacă doritorii trebuia să vină cu cel puţin 10 milioane de dolari, iar un sfert din câştiguri mergeau la managerii fondului.

    Nu multe luni mai târziu a izbucnit criza economică din Rusia, care aproape a îngenuncheat ţara vecină şi prietenă; ceva mai înainte şi Asia trecuse printr-un şoc major. Aşa că investitorii s-au isterizat şi au început să se ferească de instrumente financiare de risc. LTCM s-a trezit cu sacul plin de acţiuni care nu mai interesau pe nimeni, iar preţurile se prăbuşeau văzând cu ochii. În numai două luni fondul a pierdut 4,5 miliarde de dolari, bani serioşi în urmă cu un deceniu şi jumătate, iar încercările de a-l redresa şi de a mai recupera câte ceva din pierderi au dus la noi scăderi de preţuri şi la pagube considerabile pentru toate instituţiile financiare de pe Wall Street.

    De atunci au apărut o sumedenie de articole şi cărţi care explică unde au greşit starurile în investiţii şi laureaţii cu Nobel în economie. Fundamental, toate mişcările pe care le-au făcut au fost corecte şi au ales acţiuni cât se poate de sigure – erau, de exemplu, obligaţiuni ipotecare daneze.

    Dar, dacă matematic erau acoperiţi, specialiştii în cauză au greşit în privinţa reacţiilor oamenilor: credeau că preţurile vor reveni la valorile mari anterioare, că alţi investitori se vor dovedi în continuare interesaţi de acţiuni şi că aceştia îşi vor asuma riscuri în orice condiţii ale pieţei. Dar investitorii, mai inteligenţi sau mai puţin inteligenţi, au reacţionat cu toţii la fel, iar diferenţele de inteligenţă nu au mai contat deloc, pentru că erau prea asemănători ca să mai fie inteligenţi.

    Ce vreau să spun este că, pentru a fi inteligent, pentru a judeca şi pentru a decide, trebuie să ai în faţă toate datele problemei, să ştii, în cazul LTCM, nu numai matematică şi economie, ci şi psihologie, sociologie, istorie sau geografie. Altfel, poţi înghiţi pe nemestecate tot soiul de baliverne, spuse pe un ton academic. Sau superior. Un alt exemplu, criza dotcom. A fost o perioadă când traficul creştea cu 1.000% pe an, iar mantra era „Investeşte, investeşte, investeşte, oriunde, oricum!„.

    Când creşterea s-a mai temperat, oamenii au refuzat să vadă asta, pentru că li se repeta 1.000%, investeşte, investeşte.
    Dacă cineva nu-i opreşte pe experţi, atunci măcar încercaţi, din când în când, să evaluaţi situaţia la rece.
    Avem o dantelăreasă pictată de olandezul Caspar Netscher, o reprezentare delicată a ideii de muncă, expertiză şi cunoaştere, bazată pe nişte principii burgheze ce astăzi par puţin perimate. Pentru că o spun experţii.

  • Noua scurgere de apă radioactivă de la Fukushima a fost oprită. Este posibil ca apa contaminată să fi ajuns în Oceanul Pacific

     Tepco a declarat anterior că a descoperit miercuri picături pe partea superioară a unui rezervor de 450 de metri cubi.

    Conform agenţiei de presă Jiji, un oficial al companiei a explicat că această scurgere a fost oprită după ce o tonă de apă contaminată a fost transferată din rezervor.

    În total, aproximativ 430 de litri de lichid toxic s-au scurs din rezervor din cauza ploilor puternice cauzate de taifunuri, a declarat un alt purtător de cuvânt al Tepco, recunoscând că “apa contaminată ar fi putut ajunge în mare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circulaţie feroviară închisă între Timişu de Sus şi Predeal, şase trenuri sunt blocate pe traseu

     Astfel, trenul R 3002 care circulă pe ruta Braşov – Bucureşti Nord staţionează în gara Dârste, IR 1745 Bucureşti Nord – Cluj Napoca şi IR 1637 Bucureşti Nord – Braşov sunt oprite în gara Predeal, IR 1644 Salva – Bucureşti Nord şi IR 1648 Bistriţa Nord – Bucureşti Nord staţionează în gara Braşov.

    De asemenea, trenul IR 1642 care circulă pe ruta Baia Mare – Bucureşti Nord staţionează în linie curentă între Timişul de Sus şi Predeal, pe firul II, a precizat Compania Naţională de Căi Ferate “CFR”, într-un comunicat de presă.

    Echipele feroviare sunt la faţa locului, cu drezine pantograf, şi intervin pentru tăierea copacilor căzuţi şi remedierea defecţiunilor produse la firul de contact în urma prăbuşirii copacilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Oprirea parţială a activităţii statului federal va COSTA economia ţării 300 milioane de dolari pe zi

     Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.

    “Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare putere economică a lumii nu mai are bani

    Prin urmare, Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, să înceapă încetarea parţială a activităţii, pentru care s-au pregătit.

    Oprirea parţială a activităţii statului federal american, după ce Congresul nu a adoptat bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie, va cauza într-o primă perioadă pierderi de 300 milioane de dolari pe zi economiei SUA, potrivit estimărilor firmei de cercetare IHS, citate de Bloomberg.

    Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.În pofida unor tratative intense şi a unei seri de du-te-vino între Senatul cu majoritate democrată şi Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, niciun proiect de lege a finanţelor nu a putut fi adoptat la timp pentru începerea exerciţiului bugetar 2014, care a debutat marţi, la ora 00.00 (07.00 ora României).

    Barack Obama a încercat o ultimă intervenţie luni, avertizând că o paralizare a statului federale ar avea “consecinţe economice foarte reale pentru oameni în viaţa de zi cu zi şi imediat”.

    “Chiar au făcut-o”, a deplâns preşedintele într-un mesaj postat pe Twitter la scurt timp după miezul nopţii.

    Preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp indiferent ce se va întâmpla.

    Eşecul Congresului este punctul culminant al unei perioade de 33 de luni de dispute continue pe tema bugetului între democraţi şi republicani, care au preluat controlul Camerei Reprezentanţilor, în ianuarie 2011, după alegerea a zeci de congresmeni ai mişcării Tea Party.

    De la Departamentul Apărării la agenţia de protecţie a mediului, toate serviciile federale sunt somate să îşi reducă imediat efectivele la minimul vital, care reprezintă de multe ori 5 la sută din personal. Securitatea naţională şi serviciile esenţiale nu sunt scutite.

    Dar aproximativ 800.000 de funcţionari consideraţi neesenţiali, din peste două milioane, vor avea la dispoziţie patru ore pentru a se prezenta la birou, a-şi aranja lucrurile, pentru a-şi anula reuniunile şi a se întoarce acasă, fără garanţia unei plăţi retroactive.

    Toate parcurile naturale din ţară, administrate de National Park Service, între care imensele parcuri Yosemite şi Grand Canyon, precum şi muzeele şi monumentele din Washington vor fi închise publicului.

    Dar potrivit economiştilor, efectul asupra economiei ar fi modest, cu atât mai mult cu cât această situaţie ar urma să dureze doar câteva zile.

    În ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate, democraţii şi republicanii s-au acuzat reciproc.

    “Este o ruşine că aceste persoane, alese pentru a reprezenta ţara, sfârşesc prin a reprezenta Tea Party şi anarhiştii”, a acuzat Harry Reid, şeful majorităţii democrate din Senat.

    “Senatul a persistat şi a respins oferta noastră”, a declarat John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, în jurul orei 05.00 GMT (08.00 ora României). Republicanii au reuşit să obţină adoptarea unei moţiuni care vizează convocarea unei comisii bicamerale, dar Senatul ar urma să o respingă.

    Unii recunosc deja că opinia publică va arunca vina asupra republicanilor. Aceştia “vor fi percepuţi ca cei care au blocat şi au provocat încetarea activităţilor statului federal”, a declarat luni seara senatorul John McCain.

    Motivul blocajului se numeşte “Obamacare”, aşa cum este supranumită reforma sistemului de sănătate a lui Barack Obama. Republicanii cer ca orice acord bugetar să revină, sub o formă sau alta, asupra acestei legi emblematice pentru primul mandat al lui Barack Obama, votată în 2010. Începând de marţi, milioane de americani fără asigurare medicală vor putea să se înscrie pe Internet pentru a beneficia de o asigurare subvenţionată începând din ianuarie 2014.

    Orice american va trebui să fie asigurat începând cu această dată, sub pedeapsa unei penalizări fiscale cu o valoare iniţială simbolică, respectiv de 95 de dolari în 2014.

    Această obligaţie, validată de Curtea Supremă, este asimilată cu un abuz de putere de către republicani. Ei subliniază că legea nu este gata, administraţia recunoscând că sistemele informatice nu vor fi operaţionale din prima zi.

    Senatul şi Camera Reprezentanţilor îşi vor relua activitatea marţi, începând cu ora 13.30 GMT (16.30 ora României).