BusinessMagazin

Tag: nato

  • ANALIZĂ: Criza din Grecia riscă să ducă la retragerea din NATO sau creşterea fluxului de refugiaţi

    “Intrarea Greciei în haos ar însemna o problemă strategică semnificativă pentru Europa şi, prin urmare, pentru Statele Unite”, a declarat amiralul american în rezervă James Stavridis, un fost comandant suprem al aliaţilor din NATO. “Această criză înseamnă mai mult decât bani şi pieţe financiare”, a adăugat el.

    Dacă Grecia este exclusă din zona euro din cauză că intră în incapacitate de plată, ar putea încerca să se răzbune retrăgându-se din NATO, blocând sancţiunile Uniunii Europene asupra Rusiei sau evacuând forţele americane de la baza din Creta, a apreciat Stavridis.

    “O Grecie care se simte neapreciată şi împinsă afară este puţin probabil să fie de ajutor” Statelor Unite şi Europei, a adăugat el.

    O îngrijorare majoră este fluxul de refugiaţi din Libia şi Siria, dintre care unii ar putea fi terorişti sau riscă să se radicalizeze. Autorităţile elene ar putea fi incapabile să mai controleze graniţele, permiţându-le imigranţilor să intre liber în Europa, care se confruntă deja cu o criză a refugiaţilor, a declarat Heather Conley, vicepreşedinte senior pentru Europa şi Eurasia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

    Intrarea în incapacitate de plată ar putea determina Grecia să caute aliaţi economici în afara UE. “Grecia va căuta peste tot să obţină bani”, inclusiv în China, care ar putea profita pentru a “controla o parte din ce se întâmplă în Europa”, a apreciat Andrea Montanino, director de afaceri globale şi programe economice la Atlantic Council, în Washington.

    Pericolul mai mare este natura impredictibilă a partidului de guvernământ Syriza, care a preluat puterea opunându-se măsurilor de austeritate cerute de FMI, a declarat Thomas Niles, fost ambasador american în Grecia din perioada preşedintelui Bill Clinton. “Sunt oameni care nu au absolut nicio experienţă politică”, a adăugat el.

    Coaliţia de guvernare din Grecia, care include membri ai Partidului Comunist, ar putea fi înclinată să ceară sprijin economic de la Rusia, a afirmat Douglas Elliott, de la Brookings Institution din Washington.

    Prăbuşirea Greciei, care este membru NATO, ridică de asemenea probleme de securitate pentru SUA şi Europa, potrivit analiştilor.

    Localizarea sa în Marea Mediterană, la graniţa dintre Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, arată câte sunt în joc dacă ţara devine instabilă, apreciază Conley.

    Statele Unite gestionează o mică bază navală în golful Souda, pe insula Creta, care ar putea fi pusă în pericol dacă relaţiile cu Grecia se deteriorează, a subliniat Stavridis.

  • NATO ar putea reevalua strategia armelor nucleare, pe fondul tensiunilor cu Rusia – surse

    O actualizare a doctrinei nucleare NATO ar putea lua forma unor măsuri simetrice de retorsiune faţă de Rusia, o situaţie care ar conduce la escaladarea tensiunilor existente deja pe fondul crizei din Ucraina.

    Oficiali NATO au exprimat preocupare în legătură cu anunţul preşedintelui rus, Vladimir Putin, privind achiziţionarea a 40 de rachete nucleare suplimentare, referitor la retorica Rusiei despre armamentul nuclear şi la măsura în care acest tip de armament este folosit în exerciţiile militare.

    “Există preocupări reale privind modul în care Rusia foloseşte referiri la arme nucleare în disputele publice”, a declarat un diplomat NATO.

    Subiectul strategiei nucleare a NATO este abordat cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării, aflată în curs la Bruxelles. Statele Unite vor introduce subiectul pe agenda grupului ministerial NATO pentru strategii nucleare.

    Potrivit surselor citate, printre modalităţile luate în considerare figurează o mai mare implicare a armelor atomice în exerciţiile militare NATO. De asemenea, vor fi analizate moduri de interpretare a avertismentelor cu caracter nuclear făcute de Rusia.

  • NATO aprobă suplimentarea forţei de reacţie şi componenţa centrelor de comandă, inclusiv din România

    “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • NATO aprobă suplimentarea forţei de reacţie şi componenţa centrelor de comandă, inclusiv din România

    “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • Parlamentul a aprobat staţionarea şi constituirea de structuri străine militare în România

    Solicitarea a fost aprobată în unanimitate, cu 283 de voturi “pentru”.

    Preşedintele Iohannis a solicitat, pe 18 mai, într-o scrisoare, aprobarea Parlamentului pentru înfiinţarea Unităţii de integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului multinaţional de Divizie, cu indicative militare, în Garnizoana Bucureşti.

    “Vă adresez rugămintea ca, în temeiul art. 3 din legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni saun tranzitul forţelor armatestrăine pe teritoriul României, să supuneţi spre aprobare Parlamentului României înfiinţarea Unităţii de integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT şi a Comandamentului multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONL DIVISION SOUTH-EAST HEADQUARTERS, cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti”, se arată în scrisoarea lui Iohannis.

    Iohannis precizează în scrisoare că “în contextul crizei din Ucraina, al acţiunilor agresive ale federaţiei Ruse în regiune şi a măsurilor NATO prin care se doreşte reconfigurarea posturii militare strategice de apărare şi descurajare a Alianţei, summitul NATO din Marea Britaniea reprezentat un reper pentru testarea solidarităţii Aliate nîn cee ace priveşte reafirmarea angajamentului pentru apărarea colectivă”.

    În scrisoare se mai menţionează că pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite la summit trebuie constituite, pe teritoriul aliaţilor din Est (România, Bulgaria, Polonia şi cele trei ţări baltice), a Unităţilor de integrare a Forţelor NATO şi acceptarea ofertei României de constituire şi operaţionalizare a Comandamentului multinaţional de Divizie Sud Est.

    “Comandamentului multinaţional de Divizie Sud Est va prelua coordonarea entităţilor Unităţii de integrare a Forţelor NATO dispuse pe teritoriul României şi Bulgariei, fiind în măsură să asigure comanda şi controlul într-o opreraţiune de tip art.5 în flancul de sud est al zonei de responsabilitatea NATO şi va fi pus la dispoziţia Alianţei începând cu anul 2016- capacitatea de operaţională iniţială şi în 2018- capacitatea operaţională fianlă”, se mai arată în scrisoare.

    Secretarul Biroului Permanent, deputatul Nicolae Mircovici a precizat, pe 18 mai, că preşedintele a solicitat “realizarea a două structuri de forţă care să aibă locaţia pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti”.

    “Este vorba de o Unitate de integrare a forţelor NATO şi de un comandament multinaţional de divizie, aceste două structuri urmând să aibă un număr de indicativ militar şi să fie conforme prevderilor militare în ceea ce priveşte constituirea şi funcţionalitatea lor”, a spus Mircovici.

    EL a explicat că unitatea de integrare a forţelor se referă structura care realizează cooperarea între structurile militare ale diferitelor ţări care vor fi prezente aici şi forţele armate române, iar realizarea acestui indicativ are lor în urma înţelegerii care este prevăzută în tratalele internaţionale în scopul realizării acordului de apărare colectivă.

    “Este vorba de apărare colectivă şi nu de intervenţie în cazul în care o ţară este atacată, articolul 5, ci este vorba de apărare colectivă. (…) Comandamentul multinaţional de divizie este o structură care va putea dirija forţele la nivel de divizie, deci mai multe brigăzi care pot fi comandamentul multinaţional”, a adăugat Mircovici.

  • Serghei Ivanov avertizează asupra relaţiilor dintre SUA şi Rusia

    Ivanov a declarat pentru cotidianului britanic că relaţiile tot mai deteriorate cu Statele Unite, unde “retorica a început să se amplifice”, şi orice mişcare drastică de apropiere a NATO de graniţele Rusiei înseamnă că aceasta îşi va concentra atenţia către ameninţări externe, relatează Financial Times.

    “Dacă infrastructura NATO este puternic consolidată în estul Europei sau dacă Statele Unite încep să amplaseze sisteme de apărare antirachetă puternice în România, Bulgaria sau Polonia, vom spune că ameninţarea externă a crescut”, a declarat Ivanov într-un interviu. “Vă spun cinstit dinainte. Nu totul depinde de noi, ci depinde şi de voi”, a adăugat el, citat de Financial Times în ediţia electronică.

    Comentariile sale au loc în timp ce NATO se pregăteşte în această săptămână să acorde competenţe sporite şefului său pentru a mobiliza trupe, o mişcare ce necesită o decizie din partea tuturor celor 28 de membri. Alianţa Nord-Atlantică analizează şi modalităţile de a îmbunătăţi logistica în Europa, de exemplu prin încheierea unor acorduri de folosire a companiilor feroviare civile şi de a avea capacitatea de a închide drumuri şi autostrăzi care duc către aeroporturi.

    Oficialii afirmă că noile măsuri sunt pur defensive dar ei vor să grăbească răspunsul NATO la crize. Aceasta presupune probleme logistice şi tehnice în legătură cu modul în care NATO va transporta mii de militari, tancuri şi materiale pe câmpurile de luptă – probleme pe care Alianţa Nord-Atlantică nu a fost nevoită să le abordeze pe teritoriul său de la sfârşitul Războiului Rece.

    “Discutăm desprea luarea de decizii şi trebuie să găsim o modalitate de reconciliere între eficienţa militară şi controlul politic”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru FT.

    Ivanov a salutat cu precauţie recentele eforturi de revigorare a dialogului dintre Moscova şi Washington, dar şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la caracterul hegemonic şi intervenţionist al Statelor Unite.

    “Faptul că (secretarul de Stat John) Kerry vine la Soci şi se întâlneşte cu preşedintele şi ministrul de Externe (Serghei) Lavrov şi au discuţii lungi şi detaliate într-o atmosferă amicală şi normală, este bine, cu siguranţă”, a declarat Ivanov. Dar, a adăugat el, “este naiv să ne gândim la consolidarea relaţiilor până când conflictul din Ucraina nu este rezolvat”.

    El a afirmat că pare că Statele Unite au înţeles că situaţia în Ucraina a scăpat de sub control. După vizita lui Kerry, Washingtonul a început să se implice tot mai mult în diplomaţia din jurul fragilului acord de încetare a focului Minsk II.

     

  • Suedia, AMENINŢATĂ de Rusia dacă se alătură NATO

    Tatarintsev a spus că, în acest moment, Rusia nu are niciun plan militar împotriva Suediei, dar lucrurile se pot schimba în eventualitatea unei alianţe cu NATO, scrie Business Insider.

    “Orice ţară care se alătură NATO trebuie să fie conştientă de riscurile la care se supune. Putin a spus că vor fi consecinţe, că Rusia trebuie să aibă un răspuns militar şi să-şi reorienteze amplasarea trupelor militare şi a rachetelor”, a declarat ambasadorul în interviul acordat celor de la Dagens Nyheter.

    Declaraţiile oficialului rus vin în contextul în care discuţiile referitoare la o eventuală asociere cu NATO sunt din ce în ce mai aprinse în Suedia. 

    Momentan Suedia nu are planuri să se alăture NATO, dar cei care susţin o astfel de alianţă militară sunt din ce în ce mai mulţi. Un sondaj făcut în 2014, în luna octombrie, a arătat că 37% dintre suedezi sunt în favoarea unei alianţe cu NATO, în timp ce doar 36% s-au declarat împotrivă. Este pentru prima dată când cei care doresc să se alăture NATO sunt mai mulţi decât cei care se opun.

  • Duşa: Peste 300 de ofiţeri români activează în comandamente NATO şi ale organismelor militare ale UE

    Mircea Duşa a spus, la finalul ceremoniei de încheiere a anului şcolar de la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, că mulţi din tinerii pregătiţi în instituţiile de învăţământ militar din România au ajuns în posturi importante, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Copiii, tinerii formaţi în aceste licee au devenit militari deosebiţi, au devenit ofiţeri, generali şi sunt reprezentaţi astăzi în conducerea Statului Major General, dar şi în conducerea statelor majore ale categoriilor de forţe. De asemenea, foarte mulţi tineri pregătiţi în instituţiile noastre de învăţământ sunt astăzi şi activează la organismele NATO, la organismele UE, peste 300 de ofiţeri sunt în momentul de faţă în comandamente sau în structuri de conducere ale NATO şi ale organismelor militare ale Uniunii Europene”, a afirmat Mircea Duşa.

    El a vorbit şi de calitatea învăţământului militar românesc, dând exemplu faptul că în anii trecuţi promovabilitatea la bacalaureat a elevilor din colegiile militare a fost de sută la sută.

    “În anii trecuţi promovabilitatea în învăţământul militar liceal a fost de 100% şi majoritatea elevilor pregătiţi de instituţiile noastre de învăţământ liceal se îndreaptă în continuare spre învăţământul militar, spre academiile noastre. Şi-au ales această profesie de la 14 ani şi în cei patru ani de învăţământ liceal sunt bine pregătiţi pentru această profesie”, a susţinut Duşa.

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a participat, joi, la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, la festivităţile organizate cu ocazia încheierii anului şcolar.

    În cadrul manifestării, ministrul l-a premiat şi l-a ridicat în grad pe un tânăr ofiţer care a absolvit recent celebra universitate americană West Point.

    În acest an, la Colegiul Militar din Alba Iulia au absolvit 109 elevi, din care 20 de fete.

    Colegiul Militar “Mihai Viteazul” a fost înfiinţat în urmă cu peste 95 de ani, la Târgu Mureş, unde şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1919-1940, mutându-se apoi, din cauza războiului, la Timişoara, între anii 1940-1947. După al Doilea Război Mondial, liceul militar a fost închis de autorităţile comuniste. Activitatea liceului a fost reluată în anul 1975, la Alba Iulia, oraş unde funcţionează şi în prezent sub denumirea Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul”.

    Instituţia de învăţământ a avut aproape 6.500 de absolvenţi în cele peste 60 de promoţii.