BusinessMagazin

Tag: modificare

  • Faţa de selfie şi creierul de selfie

    Una dintre ştirile de săptămâna trecută care a provocat ceva emoţie a fost faptul că un computer a pictat un tablou într-o manieră asemănătoare cu a lui Rembrandt. Noul Rembrandt a fost realizat după ce maşina a analizat 346 de portrete pictate de maestru, a centralizat 148 de miliarde de pixeli, dar şi 168.263 de fragmente din tablourile pictorului şi a printat 3D tabloul, pentru a replica tuşele pensulei. Totul a durat un an şi jumătate.

    Când am citit ştirea, am mormăit că nu-i nimic nou sub soare. Asta pentru că în urmă cu 19 ani un profesor de la Universitatea din Oregon a învăţat un computer să compună muzică într-o manieră asemănătoare cu aceea a lui Bach. Ceva mai târziu a apărut şi un CD care cuprindea nu numai imitaţia de Bach, ci şi imitaţii ale unei sonate de Beethoven, a unei mazurci de Chopen, a unei suite de Rachmaninoff, ba chiar şi creaţii ce imită stilul lui Mozart, Stravinsky sau Scott Joplin. Veţi putea găsi unele pe YouTube – unora le place, altora nu, ba unul spune că este o tortură şi că muzica respectivă ar trebui vândută CIA pentru a fi folosită la chinuirea teroriştilor.

    Şi mai există şi computere care scriu articole de presă şi computere care fac analize pentru Wall Street.

    Între 1997, anul în care computerul a încercat să compună muzică, şi 2016, anul în care computerul a încercat să picteze, a avut loc un alt experiment care are şi nu are legătură cu cele pomenite până acum. Un grup de studenţi de la universitatea din Plymouth a primit un grant de 2.000 de lire sterline; cu banii aceştia tinerii au luat un PC pe care l-au pus în cuşca maimuţelor din grădina zoologică Paington. Scopul lor a fost de a testa teoria care spune că o maimuţă care bate la nesfârşit, aiurea, la un computer va sfârşi prin a emite, la un moment dat, un text coerent, ba va putea rescrie o operă a lui Shakespeare. Studenţii de la Plymouth n-au avut un timp infinit, dar şi după numai o lună de zile teoria s-a dovedit a fi potenţial falsă: maimuţele, cinci macaci negri cu creastă, au distrus computerul, au făcut pipi pe tastatură şi nu au emis nici măcar un singur cuvânt coerent şi întreg; au bătut cinci pagini de text în care predomina litera „S“.

    Unde vreau să ajung? Înainte de a trage vreo concluzie, trebuie să precizez că proiectul Rembrandt, dincolo de componenta tehnologico-artistică, face parte dintr-o campanie publicitară sofisticată, pusă la cale de o agenţie olandeză.
    Acum: constat din ce în ce mai mult că oamenii nu îşi iau, puşi faţă în faţă cu tehnologia, doar „faţa de selfie“, ci şi „creierul de selfie“, în sensul că multitudinea de aparate şi de gadgeturi şi de aplicaţii de care ne folosim, creatorii lor şi evangheliştii tehnologici ne induc ideea că toate acestea vor rezolva mai toate problemele omenirii, de la încălzirea globală la spaţiile de locuit în oraşele supraaglomerate.

    Şi nu cred că este aşa; fac parte din categoria celor care spun că nu armele omoară oameni, ci oamenii omoară oameni. La fel, nu tehnologia ne va rezolva problemele, ci noi singuri, dacă o să avem suficientă materie cenuşie în ţeste încât să se declanşeze o reacţie în lanţ a inteligenţei planetare; dacă nu, o să fim nişte maimuţoi care fac pipi pe tastaturi şi batem pagini de text, în speranţa că o să scriem sonete de Shakespeare sau o să compunem ca Beethoven sau o să pictăm ca Rembrandt. Chiar, cum naiba s-au descurcat ăştia fără tehnologie?!

    Ilustrez, desigur, chiar cu capodopera computerului. În general cronicarii au remarcat lipsa de emoţie a tabloului, aşa că eu nu o mai repet; mai bine donau computerul şi tehnologia aceea într-o ţară din Africa.

  • Care vor fi cel mai mic salariu de bugetar şi cea mai mare leafă de angajat la stat în România, în următorii patru ani. Surprizele din noua lege a salarizării scrisă de Guvern

    Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului.

    Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare reponsabilitate în stat,  raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferenţelor salariale pentru aceeaşi funcţie care desfăşoară aceeaşi activitate, refacerea corelaţiilor între funcţii din domenii de activitate şi creşterile salariale de anul trecut.

    Funcţionarii publici din administraţia centrală vor beneficia de o modificare medie a salariului de bază de 20%, faţă de momentul 2016, generată de eliminarea suprapunerilor salariale, eliminarea diferenţelor şi refacerea corelaţiilor între funcţii, se arată în documentul consultat de Gândul. Astfel, cu majorarea de 10% din 2015, modificarea cumulată stabilită prin proiectul de lege va fi de 32%.

    Funcţionarii publici de la nivel local vor înregistra, prin proiectul de lege, de o modificare medie a salariului de bază de 23%, generată de eliminarea suprapunerilor salariale şi a diferenţelor pentru aceeaşi funcţie. „În anul 2015, funcţionarii publici la nivel local au beneficiat de majorări salariale de 12% (OUG 27/2015) şi 10% (legea 294/2015). Modificarea salarială cumulată din 2015 şi prin proiectul de lege va fi de 51%”, se arată în documentul supus spre analiză sindicatelor, de către guvern. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Proiectele imobiliare care ar fi trebuit să schimbe faţa Bucureştiului. De la autostrăzi suspendate la zgârie-nori în Dorobanţi

    De-a lungul ultimilor 25 de ani, am citit despre numeroase proiecte care ar fi trebuit să modifice peisajul din Capitală. De la autostrăzi suspendate până la zgârie-nori, aceste proiecte au fost abandonate îaninte de a se pune măcar prima cărămidă.

    Autostrăzile suspendate

    Unul dintre cele mai controversate proiecte din ultimii zece ani a fost, fără îndoială, cel al autostrăzilor suspendate; se vorbea despre traseul inelului median de circulaţie, vestita “autostradă suspendată a lui Oprescu”, pentru zona de Nord a Capitalei între şoseaua Colentina şi strada Virtuţii, până la noua arteră de legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Drumul ar fi trebuit să aibă trei benzi pe sens, iar viteza maximă de străbatere a acestuia ar fi fost de 80 km/oră. Cea mai ieftina variantă ar fi costat 603 milioane de euro, iar cea mai scumpă aproape două miliarde de euro. Inelul median ar fi avut în total o lungime de 55 km.

    Muzeul din metrou

    Vestigiile găsite în timpul săpăturilor la parcarea subterană de la Universitate, provenind fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, ar fi trebuit expuse în staţiile de metrou de pe Magistrala 5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Proiectul depinde, evident, de evoluţia extrem de înceată a lucrărilor la magistrală. “Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului”, a precizat la acel moment pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

    Proiectul Esplanada

    O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development Ro-mânia a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere”, a declarat recent Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit, potrivit politici.weebly.com.

    Dorobanţi Tower

    Biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid plănuia în 2008 să ridice în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.

    Cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti

    O companie irlandeză, care a plătit 53 de milioane de euro pe un teren în Titan lui Eduard Ioan Dan Romalo, a depus în 2007 documentaţia la Primăria Sectorului 3 pentru a construi pe acel teren un mall şi circa 1.000 de apartamente. “Când irlandezii au venit la primărie săptămâna trecută, pentru a solicita certificatul de urbanism, în documentele prin care atestă că sunt proprietarii terenului, am văzut că tranzacţia prin care aceştia l-au cumpărat s-a ridicat la 53 de milioane de euro. Este cea mai mare tranzacţie cu un teren din sectorul 3 şi cred că este, totodată, cea mai mare tranzacţie cu un teren din Bucureşti”, a declarat la acea vreme agenţiei Mediafax Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sectorului 3.

    Casa Radio

    Nici aici lucrările nu au fost terminate. Proiectul de peste 700 milioane de euro a intrat în stand-by după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ), potrivit politici.weebly.com.

  • Hidrogenul este principala componentă a universului. Ar putea deveni la fel de important pentru industria automobilelor

    Spuneam că este ceva neobişnuit pentru că maşina cu propulsie cu hidrogen, având emisii zero, este un concept nou, pe care mai mulţi producători de automobile mizează, chiar dacă ideea motoarelor alimentate cu hidrogen nu este ceva nou. De fapt, primul motor cu combustie internă realizat de către Francois Isaac de Rivaz în 1807, funcţiona cu un amestec de hidrogen şi oxigen. Benzina avea să fie folosită la astfel de motoare abia în 1870.

    Automobilul pe care am avut ocazia să îl încerc este modelat pe un BMW Grand Turismo serie 5, construit din oţel şi fibră de carbon, dotat cu un motor electric de 180 kW, 245 cai-putere, cu tracţiune pe puntea din spate şi care poate atinge o viteză maximă de 180 km/h. În momentul de faţă, automobilul sprintează de la 0 la 100 de km/h în 8,4 secunde. Pentru comparaţie, o Dacia Logan, în funcţie de model, parcurge aceaşi distanţă între 10 şi 13 secunde. „Deşi maşina în starea actuală merge chiar foarte decent, cred că ar putea fi mai sportivă”, spune Merten Jung, şeful diviziei de dezvoltare a propulsiei cu hidrogen de la BMW.

    Maşina este dotată cu o baterie pentru stocarea energiei şi un rezervor pentru hidrogen gaz comprimat. Stocarea hidrogenului se realizează la o presiune de 700 bari, dar compania germană lucrează şi la o soluţie de presiune criogenică de 350 bari, lucru care ar mări autonomia vehiculului şi mai mult, deoarece densitatea gazului este mai mare la o presiune de 350 bari.

     Deşi poate suna puţin SF pentru şoferul obişnuit, alimentarea cu hidrogen se realizează la fel de uşor ca şi alimentarea tradiţională, la o benzinărie normală, la o pompă obişnuită şi nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute. Hidrogenul vine sub formă lichidă din staţie şi se transformă în gaz în interiorul maşinii.  Mai departe, pilele de combustie transformă hidrogenul în energie electrică. Motorul electric BMW este sprinten, are zvâc, iar plecarea accelerată de la stop te împinge în scaun. Când maşina prinde viteză, motorul electric este precum un ghepard, rămas însă fără glas.

    Lăsând la o parte faptul că un astfel de automobil nu poluează mediul înconjurător, sistemul ar fi şi o soluţie casnică de stocare a energiei electrice. Casele dotate cu panouri solare produc mai multă energie, iar surplusul este risipit, pentru că nu poate fi stocat. Energia produsă în timpul zilei ar putea fi folosită pentru a genera hidrogen din apă. Hidrogenul generat este stocat în soluţii similare cu rezervoarele pentru automobil şi ulterior, printr-o tehnologie asemănătoare cu cea din automobil, poate fi generată electricitate atunci când este necesară pentru consum.

    Până când se va ajunge la acest proces 100% ecologic, hidrogenul este fabricat fie prin electroliză, fie prin procesarea gazelor naturale. „Un mare avantaj al tehnologiei cu pilă de combustie este acela că poţi utiliza componente care există deja la motoarele pe benzină sau motorină şi sunt ieftine. Vehiculele electrice sunt foarte bune pentru zonele urbane, dar când vorbim de distanţe mari, tehnologia pilei de combustie este viitorul într-o lume cu emisie zero. Cele două sisteme nu se află în competiţie, ci se completează reciproc”, este de părere Merten Jung.

    Până când autoturismele de acest fel vor fi parcate la fiecare colţ de stradă, trebuie rezolvată problema infrastructurii. În prezent, există 50 de staţii cu hidrogen în Germania, în California în jur de 40, iar cele mai multe se regăsesc în Japonia, în jur de  100; acolo se plănuieşte ca până în 2025 să se ajungă la 800 de staţii. Planurile pentru Europa sunt mai puţin ambiţioase: 400 de staţii de alimentare cu hidrogen până în 2023.

    Hidrogenul este mai prietenos cu mediul, dar va fi şi mai ieftin decât benzina sau motorina? Puţin probabil, spun cei de la BMW, vor fi preţuri competitive deşi nu se ştie cu exactitate cât de scump va fi hidrogenul. Merten Jung invocă studii care spun că în momentul de faţă hidrogenul s-ar vinde cu 8 euro pe kilogram, însă asta se poate schimba.

    BMW a lucrat la tehnologia actuală alături de Toyota, cu care a încheiat un parteneriat în 2013. Inginerii celor două companii se întâlnesc o dată pe lună şi schimbă idei, când în Germania, când în Japonia. Şi alţi constructori au apelat la parteneriat de acest gen. Daimler cooperează cu Ford, dar şi cu alianţa Renault-Nissan în acest domeniu. 

    Va fi lansat automobilul în serie? Încă nu s-a stabilit acest lucru, deşi nemţii pomenesc o dată de lansare după 2020. „Preţul componentelor va scădea de-a lungul următorilor ani. Începând cu 2020 vrem să avem un sistem care să ne permită să scădem preţul automobilului. Mai lucrăm la putere, la greutate”, afirmă Jung. În momentul de faţă un obstacol în stabilirea unui preţ competitiv este o componentă cheie, o membrană laminată cu un catalizator, în compoziţia căruia intră destul de multă platină, după cum spune Merten Jung.

    BMW nu este singurul producător de automobile care analizează hidrogenul ca posibilitate de a alimenta maşina. Marele rival al BMW, Mercedes-Benz, nu numai că are în dezvoltare o astfel de maşină, dar are şi o dată de lansare. Potrivit presei străine, Mercedes Benz GLC F-Cell ar putea fi lansat în 2017, la un preţ de 71.000 de dolari, iar autonomia va fi undeva între 400 şi 480 km. Nu se ştie încă dacă va fi produs un număr mic de vehicule, precum au făcut Hyundai sau Toyota cu automobilele lor alimentate cu hidrogen sau modelul va fi produs în serie. Nici cel de-al treilea mare producător de automobile german, Volkswagen, nu se lasă mai prejos, iar în ianuarie la show-ul auto de la Detroit a prezentat automobilul concept alimentat cu hidrogen Audi H-Tron Quattro, care se încadrează în caracteristicele tehnice ale celorlalte autoturisme: încărcare rapidă, autonomie între 400 şi 500 km şi emisii zero.

    Vehiculele alimentate cu hidrogen există sau sunt pe cale să apară într-un număr mult mai mare în următorii ani. Trebuie doar să-şi găsească cumpărătorii, însă aceştia au nevoie, în primul rând, de staţii de alimentare cu pompe de hidrogen.

  • România trece la ora de vară. Când şi cum trebuie să reglaţi ceasurile

    Duminică, 27 martie, va fi cea mai scurtă zi din an pentru români pentru că se va schimba ora. Ceasurile se dau înainte, ora 3.00 devenind ora 4.00. Odată cu modificarea orei, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) va fi de 3 ore.

    Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

  • Cea mai disputată lege

    Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu, precum şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

    Sugestiv pentru amploarea fenomenului este şi faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze şi să rezolve lucrurile în culise, şi şefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeş şi au ieşit la atac împreună. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferinţă de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Şi astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la ARB şi la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reuşit să se adune în pre-mieră la aceeaşi masă încercând să combată pe aceeaşi voce legea dării în plată.

    Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

    Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români. „Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susţinând că bancherii nu au reuşit să comunice foarte bine pe acest subiect.

    Reacţia bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.
    Varianta iniţială a legii a atras critici şi de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susţine că băncile nu-şi asumă niciun risc şi a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

    „Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea“.

    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

    Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări faţă de proiectul iniţial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidenţa legii, dar, în acelaşi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.
    Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă. Şi dacă Prima casă va intra sau nu sub incidenţa acestei legi.

    Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

    Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acţionar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar şi tot cu acţionariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

    BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeaşi monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.
    Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieşi din Parlament, cert este că de această dată preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituţională.

     

  • Cum vrea Monsanto să câştige încrederea micilor fermieri români?

    România are 3,6 milioane de ferme gospodăreşti, o treime din numărul total de ferme de acest tip din Uniunea Europeană, iar acestea deţin în acest moment o treime din suprafaţa însămânţată cu porumb la nivel naţional. Gospodăriile, chiar dacă sunt o piaţă foarte fărâmiţată, reprezintă potenţial pentru companiile care vând sămânţă să crească vânzările cu cel 30%.

    „Piaţa aceasta de fermieri mici este una foarte interesantă. Nu avem neapărat un obiectiv de a vinde mult, ci de a înţelege această piaţă pentru care noi nu avem informaţii, nu ştim specificul, cât este dispus să investească, care este nivelul de cunoştinţe şi prin intermediul distribuitorilor dorim să o înţelegem. Momentan vânzările acestea vor reprezenta sub 5%, dar promit mai mult, deoarece piaţa aceasta este o treime din total piaţă şi este una foarte promiţătoare pentru companiile de seminţe”, observă Octavian Chihaia, directorul general al Monsanto pentru Ro-mâ-nia, Bulgaria şi Re-publica Mol-dova.

    Monsanto este un producător american de pesti-cide şi seminţe modificate ge-netic şi convenţionale pentru agricultură şi principalul jucător de pe piaţa locală pentru sămânţa de porumb. Octavian Chihaia spune că renumele companiei de vânzător de OMG-uri (organisme modificate genetic) este în curs de transformare – pe piaţa din UE, seminţele modificate genetic sunt teoretic interzise, dar există o serie de excepţii prin care acestea pot fi folosite. „Ingineria genetică este eliminată treptat, deoarece a fost foarte controversată. Este eliminată aşa cum în trecut s-a redus şi utilizarea componentelor chimice în agricultură. Acum se discută despre biologie, despre simbioza dintre plantă şi un microorganism care oferă o toleranţă mai bună la boli şi dăunători, astfel se reduc mult substanţele chimice dar şi organismele modificate genetic”.

    Începând de anul acesta Monsanto a venit cu trei linii de produs destinate magazinelor pentru fermieri, cu soiuri de porumb adaptate condiţiilor mai puţin specializate sau destinate celor care cultivă porumb pe suprafeţe mai mici de trei hectare. „Acum cantitatea nu este mare, dar important este feedbackul. Trebuie să fim atenţi cum intrăm deoarece fermierii sunt foarte atenţi la costuri. În plus, partea tehnică nu este una prea dezvoltată, micii fermieri nu au cursuri de specialitate, sunt oameni de la ţară cu o altă cultură a terenului şi noi ne-am gândit să avem produse care să se preteze în tot acest peisaj. Aprovizionarea este de asemenea importantă, pentru că noi lucrăm cu parteneri, iar aici rolul distribuitorului este foarte important. Noi cu fermierul mediu şi mare avem deja o relaţie, dar cu cel mic nu am avut cum pentru că numărul este foarte mare, iar relaţia pe care trebuie să o dezvolţi este cea cu reţelele de magazine”, a spus şeful Monsanto pe România.

    Aproape tot ce se produce în aceste ferme gospodăreşti este folosit pentru autoconsum, ceea ce face ca de multe ori în statisticile oficiale consumul per capita din România să fie mult sub media europeană tocmai pentru că nu există „măsurători“ privind autoconsumul. Uneori proprietarii fermelor familiale îşi mai vând produsele în pieţe sau le folosesc pentru mici trocuri la nivelul comunităţii. Vânzările din pieţele agroalimentare sunt estimate de ZF la un miliard de euro anual. Din cei 3,6 milioane de proprietari de ferme gospodăreşti, peste 60% au 55 de ani sau mai mult şi sunt dispuşi să continue să lucreze în agricultură chiar şi după vârsta de pensionare, conform datelor Eurostat.

    În 2013, 6,4 milioane de români munceau în propria fermă de familie pentru autoconsum, conform datelor Eurostat, majoritatea practicând agricultură de subzistenţă. Pe de altă parte,  în ultimii ani se observă o tendinţă crescută în rândul persoanelor cu venituri peste medie de a-şi înfiinţa propria fermă gospodă-rească pentru a se asigura de calitatea alimentelor pe care le consumă. Numărul persoanelor care practică agricultura pentru a evita consumul de alimente din comerţ este însă mult mai mic faţă de persoanele pentru care agricultura este principală îndeletnicire. Potrivit datelor din piaţă, există o clasă mijlocie care doreşte să îşi facă mici grădini în preajma marilor oraşe unde să îşi producă propriile culturi, de regulă legume, dar până la urmă procentul acestora este de până 5% din ceea ce înseamnă micile grădini de legume existente în România.

    Producţia de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16.815 mii de tone, faţă de peste 22.000 de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producţia fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), scăderea cea mai mare, de circa 50%, a fost la porumb. Chiar şi zonele cele mai bune au avut producţii cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul ţării, respectiv Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcţionat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare anul acesta dintr-un total de 10 milioane, adică extrem de puţin. În celelalte zone precum Mol-dova s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

    „Ce vedem noi pentru primăvara anului acesta, spunem că fermierii intră într-un nou sezon strâmtoraţi financiar. Spre exemplu, mulţi dintre ei sunt fermieri care nu şi-au făcut încă planul pe culturi. Incertitudinea este determinată pe fondul situaţiei financiare din 2015 determinată de producţia mică din cauzasecetei. Acum mulţi fermieri doresc să‑şi securizeze activitatea în fermă, împotriva intemperiilor, a inputurilor şi se orientează către produse mai puţin costisitoare, cum ar fi păioasele şi floarea soarelui”, a spus Octavian Chihaia. Potrivit şefului Monsanto, se observă în piaţă o creştere şi o intenţie de creştere a suprafeţelor de floarea‑soarelui, cultură care tolerează lipsa precipitaţiilor. De asemenea s-a văzut o creştere a păioaselor, în special a grâului de toamnă.

    Pentru porumb, premisa este că suprafaţa va scădea. Potrivit unor studii, Monsanto estimează o scădere de 5% a vânzărilor de sămânţă hibridă, de la 1,7 milioane de hectare anul trecut la circa 1,6 milioane: „În vânzări nu vedem această scădere, vedem chiar o creştere şi pe cantitate şi pe valoare. Într-un an foarte sensibil financiar am încercat să venim în piaţă cu o propunere care să acopere nevoia de cost şi producţie. Produse care se pliază pe o plajă de preţ mai redus, dar şi şapte noi produse care sunt pentru fermierii care nu renunţă la investiţii. Anul 2016 este unul în care fermierii sunt mult mai atenţi la costuri şi tind să se orienteze către seminţele ieftine. Este o muncă mai asiduă a companiilor pentru a-i convinge să cumpere premium”.

  • Ministrul Finanţelor: Salariul minim creşte de la 1 mai

    inistrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat, marţi, că salariul minim va creşte de la 1 mai la 1.250 lei, aşa cum a fost anunţat, şi a precizat că modificarea Codului Fiscal pentru ca cei fără venit să nu mai plătească CASS este în curs de avizare, scrie Ziarul Financiar

    “Salariul minim creşte de la 1 mai, la 1250 de lei, aşa cum am anunţat de ceva timp”, a declarat Anca Dragu, la finalul şedinţei Comisiei pentru afaceri europene, întrebată dacă au a părut modificări în ceea ce priveşte creşterea salariului minim, în contextul în care actul normativ nu a apărut încă.

    Cât priveşte modificarea Codului Fiscal pentru a-i scuti de plata CASS pe cei fără venituri, Anca Dragu a afirmat că această măsură este în curs de avizare.

    “Este în lucru, cred că a intrat deja pe circuitul de avizare, durează câteva zile”, a mai spus ministrul Finanţelor Publice.

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi cultivate de către om – GALERIE FOTO

    Fructele şi legumele pe care le ştim azi, nu au arătat şi nu au avut întotdeauna acelaş gust. De-a lungul timpului, oamenii au îmbunătăţit şi modificat genetic produsele noaste preferate, scrie Science Alert.

    În galeria foto vă prezentăm fructele şi legume care arătau foarte diferit înainte începerii cultivării lor de către om.

     

  • Cum se va modifica în viitor salariul minim

    La finalul anului trecut au fost negocieri destul de grele până s-a ajuns la amânarea majorării din ianuarie în mai, în ideea că va fi o creştere puţin mai mare la 1250 de lei. Ideea de a avea un salariu minim în funcţie de cele opt regiuni de dezvoltare nu este rea ca principiu, scrie Digi 24.

    Costul vieţii e diferit la Bucureşti sau Cluj faţă de Botoşani. Doar că într-un asemenea scenariu se pleacă de la actuala bază. Sau cea care va veni la 1 mai, 1250 de lei. Şi aceasta, putem să punem pariu va fi referinţa pentru cele mai sărace regiuni.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro