BusinessMagazin

Tag: medici

  • Arafat spune că nu este în regulă, la salariul primit, ca medicii de la stat să stea 4-5 ore la serviciu: „Dacă vin la 8.00 şi plec la 1.00 sau 12.00, nu e OK”

    „Din momentul în care noi plătim corect, pentru că nu mai poate spune nimeni că plata e sub un nivel, trebuie să ne aşteptăm la un comportament foarte corect, la o abordare foarte corectă a bolnavului şi la un interes egal cu ce dau unii în sectorul privat. În sectorul public, nu mai e niciun motiv şi nu generalizăm. Sunt mulţi medici care îşi fac treaba corect şi o făceau şi înainte de creşteri. Acum avem motivul. Din moment ce plata a ajuns la nivelul acesta, solicităm ca în sectorul public să fie interesul şi loialitatea la nivel maxim. Nu prindem pe nimeni care pleacă înainte de program ca să opereze sau să lucreze în altă parte, fără să fac aluzie la nimeni, dar dau exemple care ştim că se întâmplă. Nu pot să consult în cabinet privat, când încă sunt prins în programul public. Vin la 8, plec la 4 e una, dar vin la 8 şi plec la 1 sau la 12 nu e ok la salariul primit”, a declarat Raed Arafat, la Digi24.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii şi acţionarul spitalului Sanador ies acum în faţa presei. Un alt deces, azi la spitalul din Capitală

    Doris Andronescu, acţionarul unic al spitalului Sanador, alături de medicii chirurgi Laura Bălănescu, chirurg pediatru, Bogdan Marţian, Dana Mincu (cardiologie) şi Doru Herghelegiu (chirurgie oncologică, ecografie obstetrică-ginecologie) ies azi în prima conferinţa de presă, la patru zile de la moartea unui copil de un an şi zece luni.
     
    Un alt pacient, în vârstă de 65 de ani, a decedat azi la spitalul Sanador din Capitală
     

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Ce meserii cere piaţa: programatori, medici, ingineri sau şoferi, categoriile de joburi care au explodat în zece ani. Educaţia încă nu ştie ce face economia

    Datele solicitate de ZF la Re­gistrul Comerţului a­rată o schimbare de pro­por­ţii a economiei româ­neşti în ultimii zece ani, dincolo de sectorul IT&C, care a avut o evoluţie peste aşteptări, alte domenii bifând creşteri spectaculoase, atât ca număr de companii înfiinţate, cât şi ca formare de noi joburi.

    Tocmai aceste sectoare vedetă ar putea reprezenta oportunităţile de in­vestiţii pe termen lung, zone în care ar tre­bui să se concentreze oferta edu­caţio­nală, dar şi atenţia statului pentru a crea reformele fiscale necesare pentru sprijinirea acestor domenii.

    În perioada 2008-2017, transportul rutier de mărfuri a devenit vedeta economiei locale în ceea ce priveşte numărul de firme înfiinţate, cât şi numărul de anagajaţi noi.

    Astfel, în ultimii zece ani, doar acest sector a creat peste 40.000 de locuri de muncă, numărul de persoane juridice noi care şi-au depus bilanţul şi care sunt active în acest domeniu crescând cu aproape 9.400 de entităţi. Mai departe, sectoarele care au generat cea mai mare cerere de forţă de muncă gravitează în jurul domeniului IT&C. Dezvoltatorii de soft, cei care prelucrează datele, care pot administra pagini web sau chiar şi firmele care dezvoltă activităţi de comerţ electronic au generat zeci de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani. Potenţialul rămâne încă imens, dar deocamdată oferta educaţională nu este bine calibrată pe această cerere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • (P) De la restaurarea monumentelor istorice la un brand românesc cu istorie

    De vorbă cu Sorina Diaconu, omul care conduce departamentul de Marketing al MedLife Grup

    Ce au în comun producţia oţelului şi restaurarea monumentelor istorice cu sistemul medical privat? 

    Sorina Diaconu ne va spune mai multe despre acest parcurs şi apetitul pentru domenii cu provocări mai puţin întâlnite şi ecosisteme cât mai variate, văzute atât din poziţia omului de marketing cât şi din cea de agenţie, ca un “full stack developer”. 
     
    După gestionarea proiectului derulat de către ONU pentru restaurarea unor monumente istorice din România, Sorina a făcut pasul către publicitate, unde a rămas timp de 7 ani ca Account Director, în Ogilvy Group. Fiecare proiect i-a alimentat dorinţa de a înţelege şi “cealaltă” perspectivă, pe care a avut ocazia să o exploreze ca International Marketing Director al MTAG Switzerland, liderul elveţian în producţia oţelului de calitate superioară. Dorinţa de a experimenta mai multe domenii a purtat-o ulterior către Danone România (National Brand Manager portofoliu Bel Groupe Franta), unde înţelegerea shopperului a fost o provocare de care îşi aminteşte cu plăcere.
     
    În iarna lui 2017 a început o nouă călătorie a Sorinei, în contextul unui business uriaş, lider* în serviciile private de sănătate din România (*cf. cifrei de afaceri). 
     
    “Am ales sănătatea pentru complexitatea acestui domeniu şi pentru că m-a atras foarte tare provocarea de a comunica pentru un brand atât de puternic cum este MedLife. Pentru mine este cel mai important proiect profesional de până acum – cum pot să aduc plus-valoare şi să inovez pentru un brand cu multă tradiţie şi un business care a făcut aproape tot, trecând prin diferite etape de maturizare, de înţelegere a sistemului şi a omului? Trei sferturi din primele idei propuse iniţial se mai făcuseră sau au fost propuse în cei peste 20 de ani de existenţa MedLife!”
     
    Sorina îşi aminteste zâmbind atât de entuziasmul primelor idei, dar şi de primele proiecte implementate. Bibliotecile MedLife “Reţete de bine” este unul dintre cele mai dragi: “Eu şi mulţi alţi colegi credem că în meseria aceasta, de multe ori, trebuie să vindecăm şi trupul, şi mintea. Emoţionalul, sufletul, se vindecă prin eforturile pacientului, însă noi vrem să îi stăm alături şi în acest demers şi să îl sprijinim. Biblioteca este un proiect în această direcţie, oferind pacienţilor din (hyper) clinici & spitale accesul la zone de citit. Aici ei găsesc cărţi cu impact terapeutic –  de la positive psychology şi mindfulness, până la albume de artă şi de istorie”.
     
    Nevoia de a înţelege în profunzime acest domeniu, dar şi capacitea de a-l stăpâni şi de a veni cu o viziune proprie, sunt motivele pentru care Sorina a aşteptat până acum ca să vorbească despre poziţia de Marketing Director la MedLife. „Am primit multă încredere odată cu această poziţie şi tocmai această încredere mă face să-mi doresc să realizez cât mai multe şi cât mai bine. Mă bucur nespus că fac parte din echipa MedLife, într-un domeniu atât de important pentru oameni. Văd în contextul social actual, dominat mai ales de un trend holistic legat de cum abordăm sănătatea, oportunitatea de a face echipă cu pacientul, de a-i recunoaşte eforturile şi rolul în tratament, dar şi de a căuta mai multe moduri de a-l sprijini dincolo de tratament. Am o echipă frumoasă şi dedicată, de care sunt foarte mândră, sunt tineri pasionaţi de digital storytelling şi branding care vor să creeze conţinut valoros pentru sănătate şi wellbeing, dincolo de nevoile de comunicare ale brandului. Aştept cu nerăbdare prima noastră campanie integrată care urmează să apară în scurt timp.”
     

  • De ce a fost REFUZATĂ de cinci spitale o gravidă supraponderală din Vaslui. Motivul este incredibil şi ar putea fi subiect de FILM

    Tânăra din Bârlad s-a dus la Spitalul din Bârlad, în timpul nopţii, pentru că trebuia să nască, însă medicii şi-au declinat competenţa, dată fiind complexitatea cazului, către Maternitatea „Elena Doamna” din Iaşi, însă, spun reprezentanţii unităţii medicale din Bârlad, cazul a fost refuzat.

    „Pacienta are peste 160 kg, la o înâlţime de 1,50 m. Medicul de gardă a prezentat cazul colegilor de la Maternitatea „Elena Doamna” Iaşi, acolo unde erau transferate, de regulă, cazurile de risc, ce ne depăşesc competenţele. Transferul a fost refuzat, invocându-se faptul că maternitatea nu are o masă care să susţină greutatea unei paciente obeze. Acest lucru este unul fals. Mesele de acest gen pot susţine o persoană de până la 250 kg”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului bârlădean.

    Acesta a adăugat că medicul de la Bârlad ar fi încercat transferul şi la Spitalul Judeţean Vaslui, şi la Maternitatea „Cuza Vodă”, din Iaşi, precum şi la spitalul din Galaţi, iar, în cele din urmă, femeia a ajuns la Bucureşti, la Spitalul Pantelimon, după câteva ore, dusă cu o ambulanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iana, preşedinte SNRIR: 21% din decese, generate de AVC. În România sunt doar 5 medici specializaţi

    “21% dintre decese în România sunt din cauza accidentului cerebral vascular (AVC), este a doua cauză de mortalitate. Vârsta la care apar AVC a coborât pe fondul condiţiilor de viaţă modernă. (…) Cea mai gravă situaţie este în sudul şi sud estul României, unde sunt 200 de decese la 100.000 de locuitori.(…) Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) , Gheorghe Iana, în cadrul Conferinţei “Accidentul Vascular Cerebral. Diagnostic precoce şi tratament”, desfăşurat la Palatul Parlamentului.

    Gheorghe Iana mai susţine că fondurile pentru pacienţii cu AVC au scăzut în ultima perioadă.

    “Costurile economice pentru pacienţii cu AVC sunt de 657 milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,35% din PIB, bani folosiţi pentru pacienţii care nu au fost trataţi eficient. Alocările bugetare pentru pacienţii cu AVC sunt în scădere, generată începând cu 2016, când nu s-au putut consuma toţi banii din lipsa specialiştilor care să asigure procedurile. Nu toate spitalele deţin unităţi stroke, în care pot fi trataţi pacienţii cu AVC. (…) Problemele sunt date de lipsa pregătirii şi a capacităţilor de instruire. Ne dorim să formăm nuclee de instruire a specialiştilor în Spitalul Universitar din Bucureşti, în spitalul Elias din Bucureşti şi în spitalul judeţean de urgenţă din Târgu Mureş. Scopul este să creăm încă cinci centre. Este necesar să avem radiologie intervenţională pentru a ne asigura că pacienţii cu AVC supravieţuiesc”, mai adăugat Gheorghe Iana.

    De asemenea, Iana mai precizează că o problemă majoră este şi lipsa medicilor care să trateze accidentele vasculare cerebrale. În acest moment, în România există doar cinci specialişti.

    “Scopul nostru este să atragem atenţia asupra curiculei educaţionale. Degeaba ai bază materială, dacă nu avem cu cine să lucrăm. Accesibilitatea e foarte mică. Sunt foarte mulţi pacienţi, dar sunt puţine centre în România care pot să acopere numărul de pacienţi. Deficitul de medici este o problemă. (…) În momentul de faţă sunt cinci specialişti care lucreză în toată ţara şi sunt pregătiţi în afară toţi, pentru că tehnicile sunt noi. (…) Idealul nostru este să ajungem la 21-22 de medici. Dacă vreau să funcţioneze şase centre de stroke de nivel unu sau primar, în care să se poată face analizele complete, atunci am nevoie să asigur funcţionarea acestora non-stop. În Bucureşti putem funcţiona cu trei sau patru centre, iar în ţară aş vrea să aducem medici în Târgul Mureş, Iaşi, Suceava, Craiova. În fiecare centru să fie trei specialişti”, a mai adăugat Gheorghe Iana.

    De aceeaşi părere este şi senatorul Emanuel Botnariu, care a precizat în timpul conferinţei că în cadrul comisiei de sănătate din Senat s-a discutat despre creşterea numărului unităţilor Stroke.

    “Ne-am propus în cadrul celor două comisii ca să lucrăm la legea prevenţiei. Astfel, ne dorim să creştem numărul unităţilor stroke din România şi să ajungem la un nivel decent şi să putem ca în acea oră de aur a AVC să salvăm cât mai multe persoane”, a declarat Emanuel Botnariu.

    Totodată, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că până la sfârşitul anului vor fi revizuite cinci programe naţionale, care vizează principalele boli de care suferă pacienţii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patima JOCURILOR DE NOROC: O dependenţă periculoasă ce afectează în special TINERII. Ce consecinţe pot apărea şi cum se poate trata

    Medicii Institutului de Psihiatrie “Socola” din Iaşi se confruntă în fiecare an cu cazuri de persoane care sunt dependente de jocuri de noroc. Specialiştii afirmă că jocul patologic de noroc este o afecţiune biopsihosocială complexă ce poate avea repercusiuni devastatoare asupra individului şi familiei acestuia.

    Chiar dacă mulţi români suferă de această afecţiune, puţini îşi iau inima în dinţi şi cer ajutorul psihiatrilor. Medicii ieşeni dau ca exemplu persoanele dependente de pariuri sportive, care – pur şi simplu – nu se pot abţine de la această activitate, fiind în stare să facă orice pentru a-şi satisface plăcerea.

    “Un astfel de pacient nu poate concepe viaţa fără jocurile de noroc! Un dependent de jocuri de noroc prezintă ca principală caracteristică pierderea logicii în timpul parierii: are convingeri iraţionale distorsionate în etapele jocului, se foloseşte de algoritmi şi are paşi calculaţi empiric. De asemena, prezintă o capacitate empatică: persoana se consideră suficient de specială, încât să i se întâmple miracolul câştigului”, a declarat corespondentului Mediafax, dr.Elena Popescu, medic specialist psihiatru în cadrul Institului de Psihiatrie ”Socola” din Iaşi.

    Potrivit acesteia, speranţa şi nevoia de câştig sunt de nestăpânit la astfel de persoane, iar când dependenţa pune stăpânire pe mintea individului, cu toate că la nivel conştient realizează că tot ceea ce face nu este bine şi de multe ori jură că nu va mai juca, tentaţia devine mult mai puternică, prăbuşind barierele raţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursa aeriană Sibiu – Nurnberg s-a întors pe pistă din cauza unei urgenţe medicale la bord

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Sibiu, Ramona Nistor, un echipaj SMURD a intervenit la Aeroportul Internaţional Sibiu pentru a-i acorda ajutor medical unei femei de 34 de ani, pasageră în avion.

    „Echipajul SMURD cu medic a intervenit la aeroport pentru a acorda îngrijiri medicale şi a transporta la spital o femeie în vârstă de 34 de ani, posibil cu cu spasmofilie. Femeia se afla în avion în momentul în care s-a simţit rău”, a spus Nistor.
     
    Reprezentantul Aeroportului Internaţional Sibiu, Alexandra Păcurar a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că avionul s-a întors din cauza urgenţei medicale la bord.