“Prin ordin al doamnei Laura Codruţa Kövesi, Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din data de 03.08.2012 s-a dispus delegarea domnului procuror Daniel Marius Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Delegarea este dispusă începând cu data de 13 august 2012, pentru o perioadă de 6 luni, deoarece actuala delegare a domnului procuror Daniel Marius Morar va expira la data de 12.08.2012”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public. Conform procedurii, Daniel Morar şi-a înaintat, joi, consimţământul de a rămâne în poziţia de şef al DNA până la desemnarea unui succesor, potrivit unor surse judiciare.
Tag: mandat
-
Adrian Năstase a fost transferat de la spital la penitenciarul Rahova
Pentru externare au fost necesare trei avize medicale: de la medicii de la terapie intensivă, de la cardiolog şi de la chirurg; toate trei au fost eliberate. După externare, fostul premier a fost transportat la Spitalul Penitenciar Rahova, dotat corespunzător.
Adrian Năstase a fost cazat în secţia de terapie intensivă a Penitenciarului Spital Bucureşti Rahova, într-o cameră cu două paturi şi grup sanitar propriu, în care se mai află un alt deţinut, au precizat, marţi seară, reprezentanţii penitenciarului.
Cererea de amânare a executării pedepsei în cazul Năstase se va judeca joi, la Tribunalul Capitalei.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
François Hollande preia funcţia de preşedinte al Franţei
Ales la 6 mai cu 51,6 la sută din voturi, François Hollande, în vârstă de 57 de ani, va deveni cel de-al şaptelea preşedinte al celei de-a V-a Republici, care va rămâne timp de cinci ani la conducerea uneia dintre principalele puteri mondiale, membre a Consiliului de Securitate. El este primul socialist de la Elysée din ultimii 17 ani.
Potrivit ritualului protocolar, el va ajunge la ora 10.00 (11.00 ora României) la Palatul Elysée, fiind întâmpinat pe scară de Nicolas Sarkozy. Transferul de putere va avea loc cu uşile închise în biroul preşedintelui în exerciţiu, care îi va transmite noului ales procedurile legate de arma nucleară. Ceremonia de învestitură este prevăzută să se desfăşoare ulterior, cu o alocuţiune şi 21 de salve de tun.
-
Florin Georgescu este la un pas să preia Finanţele, dar cu derogare că după 6 luni revine la BNR
PSD şi Victor Ponta au ţinut foarte mult ca Florin Georgescu să preia această poziţie pe care a mai deţinut-o în 1992-1996 în Guvernul Văcăroiu, şi se pare că l-au convins până la urmă, conform unor surse de pe piaţa financiară citate de Ziarul Financiar. Florin Georgescu, o personalitate extrem de puternică căruia nu multă lume poate să-i spună ce are de făcut, are ca misiune să ţină finanţele publice în frâu, pentru a se evita derapajul. Georgescu, în vârstă de 58 de ani, a fost de-a lungul anilor un om fidel PSD, colaborând cu acest partid pe ideile de guvernare.
-
Obiectiv de CEO: un milion de pacienţi trataţi anual
Ionuţ Pătrăhău şi-a încheiat socotelile cu mediul bancar în 2009, având în minte, după cum spune chiar el, “orice altceva, necorporatist sau antreprenorial”. După ce avansase până la funcţia de director general adjunct al Băncii Transilvania, avea în minte să înceapă o afacere pe cont propriu. Mai întâi a încercat în consultanţă, însă cele mai multe cereri i-au venit pentru găsirea de soluţii de criză, iar restructurările de datorii n-au fost tocmai pe placul său – “sunt un om al construcţiei pentru că asta mi-a plăcut întotdeauna”. A înţeles repede că serviciile de consultanţă pe care i le cereau clienţii erau, de fapt, încercări de trafic de influenţă. Au fost şi excepţii: îşi aminteşte şi acum cu drag şi de un proiect la care a lucrat trei luni, legat de reînvierea brandului salam de Sibiu. Au fost ani de încercări, iar cele două restaurante, un steakhouse argentinian şi unul cu specific de peşte, pe care le-a deschis la Cluj-Napoca, i-au umplut o bună parte din timp şi au fost un vis devenit realitate. Investiţia de 350.000 de euro a fost doar pe jumătate reuşită, pentru că “unul merge bine, iar celălalt consumă ce produce primul”.
Discuţia despre un mandat în consiliul de administraţie în cadrul Regina Maria a venit în 2011 şi, după câteva luni, a devenit CEO al reţelei private de sănătate, iar mutarea s-a potrivit cu stilul său de antreprenor şi de om care construieşte. “Am greşit când am scris pe cartea de vizită CEO pentru că a avea conducerea executivă a unei companii de sănătate e cu totul altceva decât în oricare altă companie”. Până la finalul lui 2014 obiectivul său e să ajungă la un milion de pacienţi trataţi anual, faţă de un sfert de milion în prezent, din care 150.000 sunt abonaţi. Pătrăhău spune că nu există cel mai bun sau cel mai prost scenariu în legătură cu obiectivul propus, ci “unul singur, dar foarte ambiţios”. Ajutorul statului privind reforma în sănătate sau evoluţia concurenţei nu sunt luate în calcul de executivul Regina Maria pentru că sub 10% din totalul populaţiei accesează în momentul de faţă servicii medicale private, de unde şi potenţialul de a creşte businessul de patru ori în următorii trei ani.
“Cea mai grea decizie pe care am luat-o din poziţia de CEO a fost întâlnirea cu dumneavoastră. Aş vrea ca niciodată să nu se audă de Regina Maria prin vocea CEO-ului ei sau a oricărui om din administrativ.” Ionuţ Pătrăhău aduce repede în discuţie noua organigramă a companiei unde spitalele sunt în vârful ierarhiei.
A ajuns în companie la sfârşitul fuziunii cu Euroclinic, după ce 99% din echipa de dinainte de achiziţie a plecat – “eşecul unei integrări este aproape garantat în momentul semnării actului de achiziţie, iar şansele de reuşită există când cele două organizaţii sunt complementare; nu a fost cazul”. Dacă Centrul Medical Unirea, după cum era numele de la acea vreme, era mai dezvoltat pe partea de vânzări, Euroclinic plusa în zona de asigurări şi abonamente. Fuziunea a fost, aşadar, “nenaturală şi complicată”, iar operaţiunea de înlocuire a vechii echipe de medici nu a fost una uşoară. După un an şi jumătate de la evenimentul respectiv, spitalul s-a transformat într-unul de chirurgie video-asistată. Dincolo de unitatea funcţională din Floreasca, Regina Maria va deschide un spital de obstetrică-ginecologie în nordul capitalei, prognozat pentru luna iunie, maternitatea fiind şi cea mai profitabilă unitate a reţelei.
-
Herman Van Rompuy, numit preşedinte al UE pentru încă doi ani şi jumătate
“Este o plăcere să accept acest al doilea mandat” la conducerea UE, a declarat Van Rompuy pe Twitter. “Le mulţumesc liderilor europeni şi pentru solicitarea de prezidare a summiturilor din zona euro, pe care o accept”, a adăugat el.
-
Boc a demisionat: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară
“Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un “parteneriat corect în interes public”, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său.
-
Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”
“Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.
“Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.
“Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.
Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.
Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.
CINE ESTE MARTIN SCHULZ
Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.
Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.
În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.
Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.
Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.
-
Liviu Sfrija şi Henkel – povestea a durat 16 ani
“Proiectele personale” sunt motivul invocat pentru decizia de a părăsi compania de cel care a deţinut în ultimii ani – prin tumultul creşterii consumului, dar şi după prăbuşirea acestuia – frâiele de conducere ale Henkel România. Liviu Sfrija spune că “a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care a trebuit să le iau”, dar nu a oferit niciun fel de detalii despre planurile pe care le are pentru viitor. Mai completează însă că anii petrecuţi în Henkel România au fost “minunaţi” şi că rămâne cu satisfacţia lucrului bine făcut – “contribuţia la succesul Henkel în România, dar şi cu satisfacţiile personale ca urmare a proiectelor sociale în care am fost direct implicat”.
Într-un interviu anterior acordat BUSINESS Magazin, Sfrija spunea că este mulţumit de parcursul său în carieră (“sunt în grafic cu ce mi-am dorit şi n-am avut niciodată sentimentul nimicniciei”). Mai mult de-atât, el consideră că “trebuie să ai şi foarte mult noroc ca să ajungi pe o poziţie care să se plieze cu visele din copilărie”. Când Henkel a intrat pe piaţa românească, funcţia cu care a fost angajat Sfrija a fost de director de vânzări, fiind ulterior promovat managing director, general manager şi, din 2005, preşedinte.
Compania cu a cărei dezvoltare i s-a împletit strâns cariera are pe piaţa românească trei divizii – detergenţi şi produse pentru îngrijirea locuinţei, produse cosmetice şi de toaletă şi adezivi şi tehnologii. Cifra de afaceri a ajuns anul trecut la 133 de milioane de euro, în scădere uşoară faţă de 2009 (134,7 milioane de euro). Compania a demarat anul acesta un program de investiţii în valoare de 10 de milioane de euro pentru ridicarea din temelii a unei noi fabrici de adezivi, la Roznov, Neamţ. Henkel mai are două alte astfel de unităţi de producţie; conform estimărilor oficiale, producţia în noua fabrică ar putea începe la finalul anului viitor. Valoarea totală a investiţiilor realizate de firma austriacă pe piaţa locală se plasează în jurul a 30 de milioane de euro.
De la 1 decembrie 2011 respon-sabilităţile sale se vor distribui între un român şi o bulgăroaică. Poziţia de preşedinte al Henkel România va fi preluată de Niculae Olteanu, actualul CFO al filialelor companiei din România şi din Bulgaria, iar funcţia de general manager divizia detergenţi Henkel România va fi preluată de către Darina Stoyanova (actualmente general manager divizia detergenţi pe piaţa bulgărească).
-
Lideri cu efecte adverse
Liderul pieţei farmaceutice din România, grupul Sanofi-Aventis Zentiva, a rămas săptămâna trecută fără Dan Ivan, aflat de şapte ani la cârma producătorului de medicamente. Plecarea din fruntea companiei cu venituri de 200 de milioane de euro în 2010 are loc în condiţiile unei creşteri cu aproape 60% a cifrei de afaceri peste nivelul din anul precedent. Întrebat despre planurile sale de viitor, Dan Ivan spunea, în urmă cu un an, în catalogul 100 Cei Mai Admiraţi CEO din România, că “se vede consultant în zona farmaceutică, însă nu se gândeşte să ocupe vreo funcţie publică în sistemul sanitar”.
Peisajul executivilor din farma a adus o sumedenie de nume noi în ultimele douăsprezece luni. Unii CEO au fost relocaţi în alte ţări, în timp ce alţii au decis să părăsească definitiv compania. “Există o presiune enormă de a da rezultate, iar cei din sediul central nu înţeleg încetinirea pieţei”, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy. Piaţa farmaceutică avea un ritm de creştere de două cifre anual în urmă cu câţiva ani, însă aceasta s-a temperat la o singură cifră în 2011. După primele şase luni piaţa a urcat în valoare cu 3,63% faţă de perioada similară a anului trecut, dar a scăzut din punct de vedere cantitativ cu 4,64%. Totodată, consumul de medicamente per capita, situat la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, e considerat un motor de creştere pentru industrie, iar plusul atât de lent este privit de către multinaţionale drept inacceptabil şi cade de multe ori în sarcina managerului. “Le-am făcut de curând un synopsis şefilor mei ca să înţeleagă ce s-a întâmplat pe piaţa românească în perioada 2005-2008”, explică Damian, menţionând câteva din schimbările din cei patru ani: modificarea de patru ori a modului de prescripţie, lipsa continuă de finanţare a sistemului sanitar de către stat, taxarea suplimentară aplicată producătorilor. Pe scurt, suprareglementarea a făcut ca mediul în care activează companiile farmaceutice să devină extrem de impredictibil. După cum spune şeful Terapia, prognozele se fac cu dificultate chiar pe termen de trei luni şi, de multe ori, chiar şi acelea sunt date peste cap de evenimente neanunţate, iar un manager îşi pierde astfel rapid credibilitatea. Problemele de finanţare şi întârzierile decontărilor de către stat, traduse prin termene de plată de 300 de zile pentru medicamentele compensate, sau schimbările anuale de miniştri sunt dificil de explicat acţionarilor. La decredibilizarea executivilor locali au contribuit şi falimentele distribuitorilor din ultima perioadă, când Relad şi Montero, companii cu rulaje de sute de milioane de euro anual, şi-au declarat insolvenţa. Lanţurile de distribuţie sunt intermediari între farmacii şi producători în circuitul banilor din industrie.
“Deşi e înlocuit de regulă cu un executiv cu experienţă în pieţe similare, plecarea unui CEO este un şoc şi pentru echipă, care nu acceptă aşa uşor un nou lider şi determină chiar conflicte interne”, mai spune Dragoş Damian. Nume noi vor apărea şi în perioada următoare în fruntea companiilor din farma, însă înlocuirea liderilor nu va produce creşterile mult râvnite ale businessurilor, câtă vreme tabloul legislativ rămâne la fel de imprevizibil. Sau, după cum rezumă şeful Terapia, “după ce Nokia a plecat de la Jucu, statul român ar trebui să aibă grijă nu doar de atragerea de investitori, ci mai ales de păstrarea lor în România”.