BusinessMagazin

Tag: majorare

  • ROBOR, salt pe toate scadenţele, la o zi după ce Isărescu a anunţat majorarea dobânzii cheie. Indicele la 3 luni atinge un nou MAXIM: 2,68%

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut la 2,68%, de la 2,54% în ziua anterioară. Nivelul de 2,68% nu a mai fost consemnat din 27 octombrie 2014.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,80%, de la 2,63%.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,83% de la 2,68%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,86%, de la 2,73%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ”suferă” România la fiecare majorare de dobândă de la BNR: aproximativ 500 mil. lei

    Totuşi, cât costă România fiecare majorare de dobândă? 
    „Aceste majorări de dobânzi înseamnă o creştere a cheltuielilor societăţilor comerciale cu aproximativ 500 milioane iei şi reducerea corespunzătoare a profitului şi, implicit, a formării brute de capital fix. În cazul populaţiei, pentru acelaşi consum ar fi nevoie de o sumă suplimentară de 600 milioane lei“, afirmă Liviu Dragnea.
     

  • Cu cât ”suferă” România la fiecare majorare de dobândă de la BNR: aproximativ 500 mil. lei

    Totuşi, cât costă România fiecare majorare de dobândă? 
    „Aceste majorări de dobânzi înseamnă o creştere a cheltuielilor societăţilor comerciale cu aproximativ 500 milioane iei şi reducerea corespunzătoare a profitului şi, implicit, a formării brute de capital fix. În cazul populaţiei, pentru acelaşi consum ar fi nevoie de o sumă suplimentară de 600 milioane lei“, afirmă Liviu Dragnea.
     

  • Decizie ŞOC: România poate deveni o forţă majoră în UE şi are prima şansă să ia faţa Londrei, Parisului şi Frankfurtului

    Noul centru va angaja personal din compania de servicii comune a Grupului, Business Services Ltd (BSL). În prezent, BSL furnizează servicii în domeniul tehnologiilor, serviciilor de date şi funcţii de suport corporativ în entităţile Grupului la nivel mondial.
     
    LSEG a asigurat sedii de birouri situate din zona de centru-vest a capitalei, lângă Universitatea Politehnică. Noul centru al LSEG, care va angaja iniţial 200 de persoane în diverse funcţii, va fi complementar operaţiunilor BSL din Columbia şi Sri Lanka, unde lucrează 480 de persoane.
     
    Murali Subrahmanyam, Directorul serviciilor pentru afaceri al LSEG a declarat: „Suntem bucuroşi să anunţăm deschiderea unui nou centru de servicii comune în Romania. Prin dezvoltarea unor centre operaţionale strategice în diferite zone orare şi geografice suntem într-o poziţie optimă pentru a furniza servicii şi asistenţă entităţilor noastre la nivel mondial.
     
    România oferă o forţă de muncă bine calificată, un sistem educaţional solid şi o infrastructură bună. Am fost încântaţi de căldura cu care am fost primiţi de guvernul României, Agenţia Invest Romania şi comunitatea de afaceri locală. Suntem nerăbdători să devenim un angajator în Romania şi să contribuim la dezvoltarea competenţelor în domeniul pieţelor de capital din ţară, pentru a susţine creşterea în viitor.”
     

  • Volumul creditelor restante s-a majorat în martie cu 3,7%, la 9,6 mld.lei;rata creditelor restante a urcat la 4%

    ”Statisticile publicate de Banca Naţională a României (BNR) indică creşterea volumului creditelor restante cu 3.7% lună/lună la 9.6 miliarde RON în martie (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2017), evoluţie determinată de faza de maturitate a ciclului economic post-criză şi de majorarea costurilor nominale de finanţare”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • UE vrea să investească 24 de mld dolari în inteligenţa artificială până la sfârşitul lui 2020

    Vicepreşedinte Comisiei Europene pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip, a declarat că Executivul UE îşi va majora investiţiile în cercetare şi dezvoltare cu 1,8 miliarde de dolari, sperând să obţină şi 3 miliarde de dolari din fondurile publice şi private.

    Ansip consideră că UE trebuie să recupereze, citând un studiu conform căruia UE a investit 4 miliarde de dolari în inteligenţă artificială, în anul 2016, comparativ cu Asia, care a investit 12 de miliarde de dolari şi SUA care a investit 23 de miliarde de dolari.

    Inteligenţa artificială este deja utilizată în domeniul roboticii, al sănătăţii şi fabricaţiei.

  • BNR: În luna martie creditarea a crescut, economisirea a scăzut

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2018 cu 1,4% (1,1% în termeni reali) faţă de luna februarie 2018, până la nivelul de 236,67 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 2,6% (2,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,4%)”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    La 31 martie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,1% (1,1% în termeni reali) faţă de 31 martie 2017, pe seama majorării cu 15,9% a componentei în lei (10,5% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8 la sută).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de produse IT&C s-au majorat anul trecut cu 14-15%; telefoanele mobile şi eloctrocasnicele conduc în topul creşterilor

    În ultimii ani, telefoanele mobile sunt cele care conduc topul ratelor de creştere, cu peste 25%, urmate apoi de eloctrocasnice, în care cele mici au fost schimbate cu cele mari, şi electronice.

    De asemenea, se observă o tendinţă de creştere a ponderii telefoanelor şi laptop-urilor din categoria mediu şi premium, cu efecte pozitive asupra marjelor.

    Piaţa echipamentelor de printare continuă să scadă, iar sectorul IT creşte doar valoric pe segmentul laptop-uri, consumatorii orientându-se mai mult spre vârfurile de gamă.

    Gradul de concentrare al pieţei de retail este unul ridicat, dominată de Altex şi Flanco, urmaţi apoi de Dante International (eMag), deţinând aproximativ 60% din piaţa totală.

    Presiunea asupra marjelor de profit rămâne o caracteristică dominantă a întregului sector, parţial explicată de tendinţa consumatorilor de a face cumpărăturile online.  Potrivit analizei, fiind o piaţă a producătorilor, oportunităţile de creştere a marjelor importatorilor sunt limitate.

    O altă caracteristică dominantă a sectorului este sezonalitatea, vânzarile din ultimul trimestru (acoperind momentele de Black Friday şi sărbatorile de final de an) contribuind cu până la 40% în total.

    Băncile au manifestat şi ele un apetit crescut pentru finanţarea nevoilor de capital circulant în ultimii doi ani, mizând pe tendinţa ascendentă a consumului.

    Oportunităţile de dezvoltare sunt în special în cadrul segmentului online, atât prin creşteri organice (vânzările pe internet fiind acum doar câteva procente din totalul consumului), cât şi prin preluări şi achiziţii.

    ”Companiile care activează în mediul online au o capacitate redusă de a genera economii de scară iar vânzările anuale fiind în general cu mult sub pragul de 100 milioane euro (cu notabila excepţie a liderului)”.

    În plus, sezonalitatea şi preferinţele consumatorilor, care sunt într-o continuă schimbare, conferă un caracter volatil pieţei.

    Potrivit analizei, punctul forte al pieţei IT&C este cererea de consum susţinută probabil în continuare prin măsuri favorabile din partea executivului, în timp ce punctele slabe sunt sezonalitatea ridicată, care menţine performanţa anuală a companiilor într-o clară dependenţă de vânzările din ultimul trimestru, şi finanţarea creşterilor de venituri în special prin îndatorarea unor jucători deja îndatoraţi.

    La capitolul oportunităţi, Euler Hermes notează subvenţiile sub formă de ajutor de stat oferit producătorilor internaţionali, care au transformat anumite zone în centre de producţie pentru exportul de electrocasnice, şi dezvoltarea platformelor online aflate înca în faza de început şi care contribuie la lărgirea potenţialului pieţei.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, listată la Euronext Paris.

    Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

  • Primăria va majora cu 50% bugetul pentru alocaţia de hrană din spitalele din Bucureşti

    „Se aprobă majorarea cu 50% a nivelului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. (…) Finanţarea majorării nivelului alocaţiilor se va efectua din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, iar bugetul estimat pentru acest proiect este de 5.523.000 lei. (…) Având în vedere creşterea preţurilor la mărfurile alimentare în perioada octombrie 2016 – aprilie 2018, precum şi elementele specifice alimentaţiei în cazul anumitor boli, este necesară majorarea nivelului actual alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti”, potrivit proiectului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea majorează taxele şi impozitele locale

    Firea face, în sfârşit, ceva vizibil: majorează taxele şi impozitele locale. Consiliul General al Municipiului Bucureşti se reuneşte, de la ora 15.00, pentru a aviza creşterea impozitelor şi taxelor locale, începând cu anul 2019. 
     
    Potrivit unuia dintre proiecte, mai multe taxe şi impozite locale în municipiul Bucureşti ar urma să crească începând cu anul 2019.

    În expunerea de motive sunt invocate prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, potrivit cărora în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale sumele se indexează anual, până la data de 30 aprilie, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior.

    50 de cişmele publice ar putea fi instalate în Bucureşti, în cazul în care CGMB va adopta proiectul tehnic aferent obiectivului de investiţii “Reţeaua metropolitană de cişmele publice”.

    CGMB urmează să se pronunţe şi asupra unei alte propuneri, conform căreia alocaţiile de hrană pentru pacienţii din spitalele aflate în subordinea PMB vor fi majorate cu 50%.

    Pe ordinea de zi mai figurează asocierea cu Consiliul Local Snagov în vederea proiectării, implementării şi finalizării unei baze sportive şi a unui liceu la standarde internaţionale, pe un teren situat în satul Snagov (comuna Snagov), scrie realitatea.net