BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Ultima linie de apărare

    „Pentru noi, România este o ţară în creştere şi foarte interesantă. Am înregistrat plusuri semnificative în Europa în ultimii ani, şi alături de acea creştere am început să dezvoltăm o reţea”, spune Christian Hentschel, senior vice president al Palo Alto Networks. „România este una din ţările în care facem afaceri de ceva vreme; cu toate acestea, am început în urmă cu aproximativ un an să aducem oameni, să construim o echipă.”

    Palo Alto Networks are peste 35.000 de clienţi din peste 140 de ţări; printre acestea se numără 85 de companii din Fortune 100. În 2016, veniturile companiei au crescut cu 49% faţă de anul precedent, ajungând la 1,4 miliarde dolari. Listată la bursă în anul 2012, compania a fost numită de către institutul Gartner lider de piaţă pe segementul firewall între anii 2011 şi 2015.

    „Am avut recent un eveniment în România şi am fost plăcut impresionat atât de numărul de parteneri prezenţi, cât şi de interesul arătat. Astăzi, când mă uit la ceea ce facem noi – suntem compania de securitate cibernetică cu cea mai rapidă creştere în acest moment – se vede că oferim soluţii pe care le distribuim în majoritatea sectoarelor, destinate reţelelor, cloudului şi terminalelor (inclusiv staţii de lucru, stickuri USB sau hard diskuri externe, n.red.)”, spune Hentschel. România este parte a Uniunii Europene şi prin urmare intră sub incidenţa anumitor regulamente, aşa cum este şi GDPR – drept urmare, situaţia de aici este similară cu ceea ce se vede în alte state din Europa. „Cerinţele sunt destul de similare la nivel european. Ceea ce văd diferit în România este deschiderea şi gradul mare de conştientizare referitor la ceea ce s-a schimbat din punct de vedere tehnologic. În multe cazuri, clienţii sunt conştienţi că tot ceea ce deţin azi nu va fi neapărat suficient pentru viitorul apropiat.”

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor din UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, care are rolul de a adapta Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani, explică Christian Hentschel, este că securitatea cibernetică a devenit o piaţă de desfacere. „Poţi să mergi şi să comanzi un atac, dacă vrei; e o piaţă de multe miliarde de dolari, prin urmare oamenii câştigă mulţi bani din asta. E o schimbare majoră, pentru că în trecut aveai indivizi care încercau să dezvolte malware (software maliţios – n.red.) sau să pornească un atac, dar astăzi vorbim de organizaţii bine finanţate, foarte capabile, care pot să se folosească de toată tehnologia disponibilă în era digitală. Totul este disponibil acum, întrebarea este cât de mult eşti dispus să investeşti şi cât timp vrei să acorzi unui atac.”

    Pe de altă parte, explică managerul de la Palo Alto Networks, clienţii nu mai pot răspunde manual unor atacuri automatizate, aşa cum sunt cele de azi. „Clienţii caută acum platforme sau soluţii care să consolideze mai multe funcţii în zona de securitate, să poată corela informaţiile disponibile în lumea securităţii şi să poată alterna răspunsurile în cazul unui atac.”

    ntschel.

  • Inteligenţă românească, servicii globale

    OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management şi cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii şi despre planurile de viitor povesteşte Gerard Szatvanyi, fondator şi CEO al OSF.

    Gerard Szatvanyi, un maramureşean din Vişeul de Sus, spune despre sine că este „o amestecatură dintre german, ungur şi român”; are ochii albaştri, poartă o pereche de ochelari simpli, dreptunghiulari, şi vorbeşte calm şi cugetat, ca un adevărat ardelean. Ne-am întâlnit la sediul OSF din Bucureşti într-o încăpere înaltă, „o capelă” cu ferestre înguste şi înalte. Şi el este înalt, cu părul şaten, tuns scurt, iar alura atletică îi trădează afinitatea pentru sport.

    A făcut liceul în Baia Mare, şi-a continuat studiile la Universitatea Politehnica, unde a studiat inginerie chimică, „nimic legat de informatică”. În timpul facultăţii a descoperit că îi plăcea informatica şi „încercat diverse lucruri în zona asta; cu ocazia unui program Tempus, am fost în Franţa să învăţ tehnologii legate de internet”, povesteşte Gerard Szatvanyi, zis şi Gerry.  După terminarea studiilor s-a întors în Franţa, unde a lucrat tot în domeniul informaticii.

    Acolo l-a întâlnit pe Alin Dorobanţu, actual COO al OSF, şi au încercat să pornească o afacere în România, în domeniul IT, dar „nu prea a mers, a scârţâit”. În 2003, povesteşte Szatvanyi, i-a spus lui Dorobanţu: „Eu nu pot, nu mă descurc în România, nu merge treaba cum ar trebui”. A ajuns în Canada în vara aceluiaşi an, iar OSF a pornit în octombrie cu un birou în Quebec şi unul în Bucureşti, Dorobanţu fiind responsabil de biroul din ţară.

    OSF Global Services a fost înfiinţată de patru români în urmă cu 13 ani, însă Gerard Szatvanyi, unul dintre fondatori şi actual CEO, nu consideră OSF o companie românească, ci una multinaţională. Aceeaşi impresie o ai şi când vizitezi site-ul companiei. Doar dacă te uiţi la secţiunea referitoare la echipa OSF observi că mai mulţi români ocupă locuri cheie în structura companiei.

    CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ

    Alături de Gerard Szatvanyi şi Alin Dorobanţu au contribuit la ridicarea OSF şi Cristian Pârvu şi Dan Răgălie, care susţin în continuare compania, dar nu au un rol activ în management. Un motiv invocat de Szatvanyi legat de decizia de a înfiinţa compania în Canada este faptul că a vrut să facă treabă „pe bune, fără abureli, fără shortcuturi”, adăugând că munca actuală le oferă o linişte interioară: „Ştiu că livrăm un produs bun şi că o să pot dormi liniştit noaptea”.

    În cazul celor mai multe start-up-uri, începuturile sunt grele, iar situaţia nu a fost diferită nici pentru OSF. „Primii ani au fost cei în care am lucrat aproape pe gratis. Au fost 4-5 ani în care am lucrat destul de serios fără să beneficiem de prea multă plată din partea companiilor. Au fost ani de investiţie”, recunoaşte Gerard Szatvanyi; întrebat dacă OSF a fost finanţată din economiile proprii, răspunde ironic: „Da, am avut multe economii, 100 de dolari”.

    Apoi lucrurile au început să meargă bine, compania creştea de la an la an, iar Szatvanyi spune că au fost ani în care cifra de afaceri se dubla – „mai ales la începuturi, când valorile erau mai mici”. Adaugă că ritmul de creştere s-a menţinut, dar în ultimii trei-patru ani plusurile anuale se plasează la 15-30%; în 2016 a ajuns la o cifră de afaceri de 26 de milioane de dolari, în creştere cu aproape 30% faţă de 2015, iar pentru anul în curs are în plan procente asemănătoare, de 25%.

    Iniţial, OSF făcea outsourcing, la fel ca multe alte companii din România la acea vreme. De fapt, outsourcingul este un domeniu important pentru ţara noastră şi acum, România ocupând în prezent locul patru la nivel mondial în topul destinaţiilor pentru activităţi de outsourcing, potrivit unui raport realizat de CBRE. Ultimii 4 ani au fost benefici pentru piaţa de profil pe plan local, care a crescut cu 40% şi cumulează în prezent 67.000 de angajaţi. Acum, piaţa de outsourcing din România este dominată de segmentul de dezvoltare şi mentenanţă a aplicaţiilor (47%), urmat de serviciile business (17%), cele de infrastructură IT (9%), financiare (5%) şi lanţuri de aprovizionare (5%). „Noi acum 10 ani ne-am hotărât că nu vrem să rămânem în zona de outsourcing, că vrem să devenim un furnizor specializat de servicii şi consultanţă”, spune şeful OSF.

    Acum, OSF Global Services este un furnizor de servicii globale de IT, majoritatea orientate către e-commerce, customer relationship management (CRM) şi cloud computing. Compania româno-canadiană construieşte servicii de software customizate, aplicaţii comerciale, dar are şi activităţi de integrare de aplicaţii pentru mediul de afaceri al clienţilor. Compania oferă şi consultanţă, dar nu este un element de bază al OSF, ponderea secţiunii de consultanţă în cifra de afaceri fiind de doar 10%. Totuşi, Gerard Szatvanyi precizează că în viitor acest segment va creşte în interiorul companiei.

    Astfel de programe sunt dedicate companiilor, afacerilor, fiindu-le de ajutor în procesele de business, pentru a îmbunătăţi productivitatea, eficienţa acestora. Resursele umane, contabilitatea şi vânzările sunt ramuri unde se folosesc foarte mult astfel de programe. Piaţa acestor produse software conţine aplicaţii de business intelligence, enterprise resource planning (ERP), customer relationship management (CRM), supply chain management sau project management.

    Istoric vorbind, programele ERP au cea mai mare cotă de piaţă şi generează cele mai mari venituri (32,6 miliarde de dolari la nivel global în 2016, potrivit Statista). Totuşi, dominaţia  ERP s-ar putea termina curând, deoarece estimările arată că sectorul de customer relationship management (CRM) va genera venituri mai mari decât ERP în anii următori.

    Cei mai mari vânzători de soluţii ERP sunt SAP şi Oracle, care deţin peste o treime din piaţă împreună. În momentul de faţă, cele mai multe vânzări se realizează sub formă de licenţă, însă veniturile generate de segmentul SaaS (software as a service) prin cloud câştigă teren. Estimările arată că în 2018 aproape un dolar din trei din piaţa de enterprise software va fi generat de abonamente prin cloud.

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Top 10 cele mai puternice femei din istoria omenirii. Au întemeiat noi ere

    O mulţime de femei au schimbat cursul istoriei prin intermediul inteligenţei, puterii şi pasiunii lor. Mai jos puteţi afla câteva lucruri despre 10 dintre cele mai influente femei din istoria umanităţii.

    Elisabeta I (1533-1603)

    Una dintre cele mai puternice regine ale Angliei, care nu s-a căsătorit niciodată, fiind supranumită ,,Regina Virgină”. Cu ajutorul inteligenţei sale, Elisabeta I a reuşit să învingă Armada spaniolă şi să conducă cu succes regatul.

    Vezi aici Top 10 cele mai puternice femei din istoria omenirii. Au întemeiat noi ere

  • Top 10 tendinţe pentru 2017: inteligenţă artificială şi realitate virtuală

    Ericsson Consumer Lab a lansat cea de-a şasea ediţie al raportului anual de tendinţe de consum care arată creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă. Astfel, 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

    Cele 10 tendinţe de consum pentru 2017 sunt:

    1. Inteligenţă artificială pretutindeni: 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la locul de muncă, iar unul din patru vor un manager virtual. În acelaşi timp, aproape jumătate din utilizatori sunt ingrijoraţi că roboţii inteligenţi vor înlocui oamenii la locul de muncă.

    2. Internetul Tuturor Lucrurilor: Cosumatorii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, încurajând adopţia IoT. 2 din 5 utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat.

    3. Pietonii vor conduce maşini autonome: Exista posibilitatea să nu mai fie nevoie deşoferii în viitor.1 din 4 pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar ştii că toate maşinile sunt autonome, iar 65% dintre ei ar prefera să şi deţină o astfel de maşină.

    4. Realitate fuzionată: Aproape 4 din 5utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani,VR nu va mai putea fi diferenţiat de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale.

    5. Desincronizare: Pe măsură ce automobilele autonome devin realitate, sezaţia de rău în maşină se va amplifica, iar 3 din 10 persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău.1 din 3 persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

    6. Paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente: Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe smartphone-uri. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, 3 din 5 afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

    7. Silozuri sociale: În ziua de astăzi, oamenii îşi transformă în mod intenţionat reţelele sociale în silozuri. 1din 3 persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar 1 din 4 persoane susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor.

    8. Realitate augmentată personală: Mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de 1 din 3 persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător.

    9. Conflictul legat de intimitate: 2 din 5 utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de1din 3 persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

    10. Produse de la producătorii IT de top:Mai mult de 2 din 5 utilizatori experimentaţi de internet vor să-şi achiziţioneze produsele de la cele mai mari cinci companii IT de pe piaţă. Dintre aceştia, 3 din 4 cred că acest lucru se va întâmpla în următorii cinci ani.

    „Sunt de părere căceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”,a spus Michael Bjorn, Head of Research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănatori lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

    „Consumatorii îşi doresc ca viitorul să rămână în permanenţă mobil, implicând o creştere exponenţială  pentru nevoia deconexiuni instante, rapideşi care să consumecât mai puţină baterie. În acest sens, realitatea este că a venit timpul pentru reţele 5G.”

  • Woogie, asistentul personal al copiilor

    Woogie este un robot, un asistent personal pentru copii, capabil să vorbească cu oamenii, să înţeleagă, să îi distreze pe cei mici, dar şi să-i ajute cu lecţiile. Robotul poate să răspundă la orice întrebare, să pună muzică, poate controla dispozitive smart, să stingă luminile sau să controleze volumul televizorului.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Robotul are algoritmi de învăţare şi inteligenţă artificială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că produsul învaţă, reţine preferinţele copilului.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Copiii se vor putea juca şi învăţa alături de o maşinărie dotată cu inteligenţă artificială, înlocuind produse tehnologice precum tableta sau calculatorul.

    DESCRIERE:

    În principal Woogie activează ca un companion al copilului, pe care-l ajută la lecţii, jucând diferite jocuri, interacţionând cu acesta şi alegând ştiri din domeniile de interes ale copilului: comic books, maşini, desene animate.

    Dispozitivul nu este mobil, trebuie să fie tot timpul în priză. „Vrem ca Woogie să facă parte din ecosistemul camerei, să fie un gardian, ce-l aşteaptă pe copil să vină de la şcoală. Vrem să fie ca un birou, ca o noptieră“, a spus Bogdan Coman, creatorul robotului.
    Woogie are algoritmi de învăţare, deci cu timpul va cunoaşte tot mai bine gusturile şi obiceiurile oamenilor. „Dacă o să-i spun lui Woogie: «Play some Metallica» de vreo 10 ori, a unsprezecea oară când îi zic: «Play some music» el o să-mi pună melodii de la Metallica, apoi alţi artişti din categoria rock“, spune fondatorul Woogie. Mai mult, dacă trupa a realizat o nouă melodie, Woogie are grijă să-şi informeze prietenul că formaţia preferată a mai lansat un cântec.

    Produsul românilor are două componente: partea văzută, device-ul fizic, unde se face procesarea sunetului, noise cancelling (eliminarea ecoului), şi partea nevăzută, cea de conţinut, care este stocată în cloud, Woogie având nevoie de o conexiune permanentă la internet pentru a funcţiona. Conţinutul este adunat dintr-un server şi este returnat sub formă de text pe care robotul îl citeşte. Este important de notat că robotul nu funcţionează şi nu ascultă tot timpul, ci doar când este pornit prin cuvintele cheie „Hi, Woogie“, aşa că discuţiile dintre părinţi nu sunt ascultate şi stocate undeva în server.

    Munca la proiect a început în toamna anului trecut, când Bogdan Coman a apelat la cercul de cunoscuţi pentru a forma o echipă. „Am zis să facem o echipă de 6-7 oameni, fiecare să ia câte un domeniu şi să construim ceva. Acum suntem 10 oameni în România şi mai lucrăm cu doi programatori din Ucraina. Lucrăm din pasiune, din dorinţa de a face un lucru tare şi credem în produs“, povesteşte Coman.

    Produsul se află în fază de testare. Românii au început să-l testeze pe Woogie cu ajutorul mai multor copii români, însă acum vor să-l ducă şi la Londra pentru a putea interacţiona cu vorbitori nativ de engleză, mai cu seamă pentru că produsul românilor se adresează în primul rând pieţelor vorbitoare de engleză. Dezvoltatorii discută cu fabricile despre producţie şi se pregătesc pentru campania de crowdfunding.

  • Top 10 lucruri pe care un om inteligent nu le face

    Inteligenţa este o variabilă deseori asociată cu educaţia pe care o primim în şcoală, însă specialiştii mai consideră că această valoare este direct proporţională şi cu experienţa şi capacitatea unui individ de a se adapta din mers la realităţi ale vieţii.

    În literatura de specialitate, ceea ce noi numim coeficient de inteligenţă sau – pe scurt, IQ – nu este nimic altceva decât raportarea vârstei mintale a unui individ la vârsta biologică, înmulţit cu 100.

    Vezi aici Top 10 lucruri pe care un om INTELIGENT nu le face

  • Spălătoria inteligentă din Braşov

    Compania de închiriere şi spălare de textile industriale Kromatic din Braşov a descoperit o modalitate unică de identificare a textilelor din cadrul spălătoriei industriale şi de trasabilitate a textilelor între client şi spălătorie. Dezvoltată de ingineri români, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro, tehnologia a devenit un model pe piaţa europeană a spălătoriilor.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Aceasta este singura spălătorie inteligentă din România şi printre puţinele din Europa care au eficientizat managementul textilelor prin tehnologia inovatoare bazată pe radiofrecvenţă (RFID), care presupune identificarea şi trasabilitatea fiecărei textile.  Potrivit reprezentanţilor companiei, unicitatea Kromatic în Europa şi România este dată de integrarea tehnologiei RFID în sistemul logistic şi în întregul său lanţ valoric.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Beneficiile inovaţiei se reflectă atât asupra clientului, cât şi asupra spălătoriei. Sistemul RFID presupune identificarea textilelor hoteliere prin microcipuri bazate pe radiofrecvenţă, generând trasabilitatea textilelor, inventarierea facila şi corectă, prelungirea duratei de viaţă a textilelor, eliminarea furturilor şi nu numai. “Beneficiile tehnologiei RFID de identificare a textilelor sunt incontestabile: în mod normal inventarul textilelor unui hotel de mărime medie, de circa 100 de camere, presupune ca minimum două persoane să se implice în numărarea acestora o zi întreagă, rezultatul final fiind incert din cauza erorilor umane. Textilele care au microcip RFID sunt inventariate automat, eliminând aceste erori şi costurile cu timpul şi cu personalul. Totodată, putem elimina chiar şi pierderile cauzate de dispariţii”, spune Aurelian Moraru, directorul general al spălătoriei Kromatic. Stocurile sunt reduse la minimum şi sunt eficient gestionate, iar textilele sunt utilizate la potenţialul lor maxim, fără să devină deşeuri înainte de vreme sau să fie nevoie de investiţii intermediare premature. Totodată, întreaga informaţie referitoare la textile microcipate este  disponibilă clientului pe platforma online dezvoltată de companie, ce oferă rapoarte precum Inventar activ, Spălări, Detectări antifurt, Uzură etc. În plus, tehnologia RFID a Kromatic susţine strategia de business verde a companiei (prin reducerea drastică a deşeurilor generate, monitorizarea uzurii ş.a.)

    DESCRIERE:

    Promar Textil reprezintă este o companie cu capital 100% românesc, lansată în 1994 pe piaţa de tricotaje şi comerţ extern. Din 2007, compania s-a extins pe piaţa serviciilor, printr-un centru de închiriere şi spălătorie de textile industriale (lenjerii HoReCa şi uniforme industriale). Compania oferă servicii profesionale de închiriere, întreţinere şi igienizare a textilelor hoteliere, medicale şi a uniformelor de lucru pentru toate marile sectoare industriale, precum industria alimentară, prelucrătoare, sectorul medical şi cel hotelier. Din 2015, spălătoria (divizia Kromatic a companiei), s-a transformat în prima spălătorie inteligentă din Europa; decizia determinată, cu precădere, de potenţialul de inovare şi de dorinţa de valorificare a experienţei companiei în producţia şi întreţinerea textilelor. Compania a găsit o metodă de identificare în mod unic a textilelor din cadrul spălătoriei industriale şi de trasabilitate a textilelor între client şi spălătorie. Kromatic, divizia de spălătorie a companiei Promar Textil, a fost lansată în varianta complet integrată cu tehnologie RFID la finele lui 2015, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro cofinanţate de Innovation Norway. Atât partea de software a sistemului, cât şi cea de hardware au fost dezvoltate de ingineri braşoveni pentru a rezolva marile „pete oarbe” ale industriei spălătoriilor. Ei au reuşit să rezolve detalii tehnice la o performanţă care nu a fost încă atinsă de numeroşi ingineri străini care încearcă implementarea corectă a sistemului, potrivit reprezentanţilor companiei. Cercetarea şi dezvoltarea sistemului de management al textilelor a durat patru ani.

  • Cea mai căutată meserie. Companiile angajează tineri pe salarii impresionante chiar înainte să termine şcoala

    În trecut, universităţile angajau cei mai buni experţi în inteligenţă artificială. De câţiva ani, însă, marii giganţi în domeniul tehnologic „fură” talente din departamentele de robotică şi machine learning (ramură a informaticii prin care computerul „învaţă” şi acţionează fără programare explicită), atât profesori, cât şi studenţi, ademenindu-i cu salarii foarte mari, similare cu cele ale sportivilor profesionişti.

    Firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar anul trecut companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. În ultimul an, Uber a recrutat 40 din cei 140 de membri din personalul Centrului Naţional de Robotică şi Inginerie de la Universitatea Carnegie Mellon şi a înfiinţat o unitate de cercetare pentru maşini autonome. Situaţia a ţinut prima pagină a ziarelor, în contextul în care Uber promisese finanţarea centrului de cercetare al universităţii, anterior deciziei de a-i „fura” personalul. Şi alte firme sunt în goana după experţi AI, dar acţionează cu perdea.

    „Nu îi pot ţine în şcoală nici măcare pe studenţii din ultimul an”, spune Pedro Domingos, profesor la Universitatea din Washington, a cărui specializare este machine learning. „Companiile încearcă să-i angajeze chiar înainte de a absolvi”, spune Domingos, care a primit, la rândul său, diverse oferte de job de la companii. Iar cererea cea mai mare este pentru experţii în machine learning, domeniu folosit de companii în diverse activităţi, de la cele de bază –  filtrare spam, o mai bună targetare a reclamelor online -, până la idei avangardiste, precum viabilitatea maşinilor autonome. Companiile oferă cadrelor universitare, pe lângă salariile gigantice, posibilitatea de a-şi vedea ideile cucerind rapid piaţa. De asemenea, îi eliberează pe aceştia de grija asigurării granturilor cercetare, conform lui Andrew Ng, fost profesor la Stanford, actual executiv al departamentului de cercetare AI în cadrul companiei chineze Baidu.

    Pe de altă parte, pe termen lung, educaţia ar putea suferi. Aflându-se în imposibilitatea de a oferi salarii competitive, universităţile se vor afla în situaţia de a pierde numeroşi experţi sau, într-un caz fericit, de a fi distraşi de la implicare în sala de curs din cauza angajamentelor part-time la firmele tech. Însă cea mai mare ameninţare la scară largă e aceea că, la un moment dat, o companie tech gigant va avea monopolul intelectual asupra cercetărilor în inteligenţa artificială. Prevenitv, mai mulţi decidenţi ai giganţilor tehnologici, precum Elon Musk de la Tesla, vor să investească miliarde de dolari într-o iniţiativă non-profit, Open AI. Organizaţia îşi propune creeze legătura dintre cercetările efectuate în universităţi şi nevoile reale ale companiilor în acest domeniu.