BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti ajunge pentru prima oară la 15 companii

    Comisia Indicilor a aprobat, în şedinţa din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) şi Purcari Wineries (simbol bursier WINE) în indicele principal al pieţei, BET, şi BET-TR, indicele care include şi dividendele acordate de companiile din BET. Este pentru prima dată în istoria pieţei locale de capital când aceşti indici vor include 15 societăţi. Modificările vor fi aplicate începând cu data de 24 septembrie.

    „Investitorii au fost pregătiţi pentru o astfel de măsură încă de luna trecută, când am anunţat că indicii BET şi BET-TR vor putea include un număr mult mai mare de companii. Odată cu extinderea la 15 companii, investitorii au parte de o diversificare îmbunătăţită în ceea ce priveşte companiile incluse în aceşti indici, care oferă astfel un nivel diminuat al riscului sectorial încorporat în cei doi indici”, a spus Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti.

    „Două noi domenii de activitate ancorate puternic în economia naţională şi care contribuie intens la dezvoltarea şi creşterea economică a României sunt de acum reprezentate în indicele principal al BVB, care devine o bursă tot mai deschisă oportunităţilor şi diversificării”, a declarat Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

    Acţiunile Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importanţi operatori din domeniul foodservice din România, au intrat la tranzacţionare la BVB pe 9 noiembrie 2017, cu simbolul bursier SFG. Compania care administrează restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell a devenit astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB.

    Acţiunile Purcari Wineries, producător de vin de top din Europa Centrală şi de Est, au început tranzacţionarea pe piaţa principală a BVB, sub simbolul WINE, pe 15 februarie 2018. Purcari este prima companie din Republica Moldova care s-a listat la BVB. Grupul Purcari este unul din cele mai mari grupuri vinicole regionale, cu peste 1.000 de hectare de viţă de vie în gestiune şi cu o reţea de exporturi care acoperă peste 30 de ţări.

  • Cum se vede extinderea retailului farma în oraşele mici: marile lanţuri iau locul jucătorilor independenţi şi intră cu mai multe locaţii în acelaşi oraş

    Situaţia din Găeşti nu se încadrează în ponderea stabilită de legea farmaciei (o farmacie la 4.000 de locuitori în cazul oraşelor care nu sunt reşedinţe de judeţ). Lanţul Catena, liderul pieţei de retail farmaceutic, controlat de antreprenoarea Anca Vlad, are trei farmacii în Găeşti. Şi Help Net are o farmacie în oraşul dâmboviţean, iar restul de trei farmacii sunt ale unor jucători independenţi.
     
    În comparaţie, în urmă cu cinci – şase ani, înainte de extinderea puternică a marilor lanţuri, în Găeşti erau doar farmacii independente. Două dintre acestea au fost preluate de Catena, în timp ce un jucător independent nu a rezistat şi în locul farmaciei este în prezent o agenţie de turism.
     
    „Ca trend, micii întreprinzători, micile lanţuri locale de trei-cinci farmacii caută oportunităţi şi cum în oraşele mari este ocupat, atunci ei se îndreaptă spre rural şi oraşele mici şi se formează minilanţuri judeţene. Piaţa are o dinamică de apariţie şi dispariţie. Formarea oligopolurilor, în loc să ducă la scăderi de preţuri, a dus la dispariţia diversităţii la lanţuri. Cei care plătesc taxă de raft sau dau discounturi suplimentare ajung pe raft“, a spus pentru ZF Laszlo Lorenzovici, con­sultant farma, director general la Hospital Consulting.
     

  • Cine este noul digital transformation manager al TBI Bank


    În următoarea perioadă, misiunea lui George Galtchin va fi să extindă utilizarea de tehnologii şi soluţii inovatoare prin care să accelereze atingerea obiectivelor TBI Bank. Totodată, noul digital transformation officer va forma o echipă dedicată de talente în domeniul digitalizării, care va fi responsabilă de extinderea tehnologiei cloud şi integrarea de soluţii digitale avansate în activitatea TBI.

    „În ultimii doi ani, atragerea de talente în companie, pe toate liniile de activitate, a fost o prioritate pentru TBI Bank şi ne bucurăm de faptul că George Galtchin se alătură acum echipei noastre. El are un rol cheie în transformarea digitală a TBI, iar experienţa vastă în planificarea strategică, completată de expertiza în domeniul tehnologic, va sprijini compania să se dezvolte mai departe şi să îşi consolideze poziţia pe pieţele în care activează”, spune Petr Baron, CEO al TBIF Financial Services, compania din care face parte TBI Bank.

    George Galtchin a absolvit un Master în Finanţe şi Managementul Serviciilor Financiare şi este pasionat de construirea de aparate de zbor – de la elicoptere sau avioane şi până la drone.

     


     

  • Adrian Stănculescu preia activităţile din Bucureşti ale Abris Capital Partners în România

    Adrian Stănculescu va conduce echipa investiţională formată din patru membri, urmărind oportunităţi de investiţii în companii româneşti de dimensiuni medii dintr-o arie largă de sectoare comerciale şi industriale. Portofoliul Abris în România s-a extins substanţial în ultimii ani şi include companii de top precum: Urgent Cargus, Pehart Tec sau Green Group.

    Abris Capital Partners îşi investeşte în prezent al treilea fond dedicat companiilor medii din Europa Centrală şi de Est (ECE). Fondul a strâns anul trecut peste 500 milioane euro şi este în plin proces investiţional în business-uri din Polonia, România şi restul ECE. Adrian Stănculescu şi restul echipei locale studiază în prezent un număr de oportunităţi noi de investiţie pentru Abris şi urmăresc extinderea portofoliului din Romania în următorii ani.

     

  • Două elicoptere şi şapte bărci: ce mai caută bogaţii lumii atunci când cumpără un iaht

     
    Noua generaţie a iahturilor de lux include acum facilităţi mult extinse, şi le permit miliardarilor cale le deţin călătorii aventuroase în jurul lumii fără să fie nevoie de opriri frecvente. 

    Ultimele modele de iahturi sunt dotate cu rezervoare de combustibil şi sunt construite din materiale capabile să străpungă gheaţa, permiţând echipajului să întreprindă expediţii chiar şi în oceanul Arctic, fără să facă rabat de la confort şi stil.

    De obicei, pentru a-ţi permite un astfel de moft, trebuie să ai venituri de peste 25 de milioane de euro. Anul trecut, la nivel mondial existau doar circa 200.000 de persoane se puteau lăuda că îşi pot achiziţiona un iaht de lux dotat cu astfel de facilităţi.  

    Reprezentanţi din industrie spun că în ultimii cinci ani au remarcat o creştere a numărului tinerilor miliardari interesaţi să achiziţioneze elicoptere şi submarine, activităţi aflate în contrast cu după-amiezele liniştite petrecute în Monaco, cu care aceştia erau obişnuiţi.

    “Proprietarii iahturilor nu îşi mai doresc doar să fie văzuţi în Saint-Tropez sau Portofino. Acum, vor să plece în călătorii în Antartica, să navigheze pe oceanul Arctic sau pe Amazon, sau să se plimbe pe coasta Africii”, a povestit Sir Ian Collett, director al companiei Ward & McKenzie Yacht Consultancy într-un interviu acordat ziarului The Times.

    Co-fondatorul Microsoft, Paul Allen, a fost cel care a dat startul noului trend odată cu achiziţionarea iahtului Octopus, dotat cu două elicoptere şi şapte bărci. Mogulul australian al cazinourilor, James Packer deţine, de asemenea, Arctic P., un vas pentru spargerea gheţii, pe care tatăl său l-a transformat într-o ambarcaţiune de lux în 1995.

     

  • Vladimir Putin: Rusia trebuie să reacţioneze la sistemele antibalistice construite în ţări vecine

    Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri, în staţiunea Soci, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. În cursul conferinţei de presă, Vladimir Putin a fost întrebat ce părere are despre extinderea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ameninţare informatică pentru spionaj se ascunde în aplicaţii legitime de pe dispozitive Android

    Odată mascat în aplicaţii reîmpachetate, spyware-ul denumit Triout poate să îşi ascundă prezenţa pe dispozitiv, să înregistreze convorbiri telefonice, să intercepteze mesaje scrise, să capteze conţinut video, să facă fotografii, să colecteze coordonate GPS şi să le transmită integral pe serverul de comandă şi control al atacatorului.

    Triout a apărut iniţial pe 15 mai, inclus într-o aplicaţie legitimă din GooglePlay care sugerează activităţi erotice cuplurilor. Între timp, aplicaţia nu mai poate fi accesată din Google Play, dar centrul de comandă şi control al spyware-ului continuă să fie funcţional şi în prezent. Asta înseamnă că atacatorii testează continuu noi funcţionalităţi şi compatiblităţi cu diverse dispozitive, aşadar ei încă lucrează la varianta finală a acestei ameninţări, aceasta putând reapărea oricând într-o altă aplicaţie legitimă.

    Aplicaţia infectată cu acest tip de malware a fost încărcată iniţial din Rusia, iar raportările cu cele mai multe victime infectate vin din Israel. Aceasta este aproape identică cu cea originală, atât în ce priveşte codul, cât şi funcţionalităţile, exceptând componenta infectată. Atât iconiţa aplicaţiei, cât şi interfaţa acesteia păstrează aparent toate funcţionalităţile originale, ca să nu trezească vreo suspiciune victimei infectate.

     

  • Pegas iese pe piaţa europeană prin listarea pe Amazon

    Totodată, Pegas are în vedere creşterea numărului de magazine din ţară, extinderea reţelei de distribuţie internă şi internaţională şi modernizarea constantă a gamei de produse. Astfel, până la finalul lui 2020, Pegas va deschide cel putin zece magazine pe lânga cele existente, iar produsele brandului vor ajunge în 400 de magazine şi cinci lanţuri mari de retail, în timp ce 3 milioane de euro este valoarea unui proiect cu finanţare europeană care va asigura cercetarea şi dezvoltarea produselor şi deschiderea unei linii de producţie integrate în România.

  • Optima a înregistrat o creştere de aproape 50% în primele şase luni ale lui 2018

    „Ne aşteptăm să urmăm aceeaşi tendinţă la nivelul înregului an, şi să ajungem 20 de milioane de lei. În prezent, la jumătatea anului, culegem roadele extinderii în ţară şi creştem pe baza portofoliului actual de clienţi, atingând o cifră de afaceri de 10 milioane de lei ”, afirmă Daniel Mereuţă, director general Optima. El spune că la baza creşterii înregistrate de companie se află eficientizarea proceselor interne şi consolidarea echipei.

     

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.