BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Câţi bani vrea ANAF să ia pe bunurile confiscate de la Dan Voiculescu

    Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

    La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.

    Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • Noi cheltuieli pentru toate firmele din România. Patronii din ţară pot primi amenzi uriaşe

    De la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor de securitate. Analiza este obligatorie, iar în urma acesteia firmele vor afla ce măsuri trebuie să aplice pentru a asigura securitatea firmei. Măsura ar putea genera firmelor de audit venituri de 36 de milioane de euro în acest an.

    Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.“ Legea care prevede acest lucru nu este nouă, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor. 2016 este însă anul în care legea va intra în vigoare.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate ca, până la data de 1 ianuarie 2016, să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au. În caz contrar, firmele riscă amenzi cu o sumă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei.
    Ce presupune o asemenea analiză şi cum se realizează o evaluare?

    „O astfel de analiză, în perspectiva legii 333/2003, presupune auditarea (inspecţia) unor puncte de lucru şi sedii de societăţi comerciale în vederea statutării măsurilor de securitate existente la faţa locului şi confruntate cu prevederile (grilele de măsuri), indicate de Poliţia Română“, explică Marian Paraschiv, oficial al companiilor de securitate ScottVias şi Kaas Defense. Prin urmare, orice operator comercial din România este obligat să se încadreze din punctul de vedere al măsurilor de securitate în aceste grile. Astfel, în urma analizei de risc, clientul primeşte un raport care conţine măsurile recomandate (impuse). Prin urmare, societatea comercială este obligată să se încadreze în această grilă în maximum 60 de zile.

    Nu oricine poate realiza o asemenea evaluare. Analiza de risc la securitatea fizică se întocmeşte de către evaluatori de risc autorizaţi în acest scop. Evaluatorii trebuie să fie înregistraţi în RNERSF (Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică). În acest moment sunt 1.080 de evaluatori în România. Dintre aceştia, 316 activează în Bucureşti, iar restul sunt împărţiţi în ţară, numărul variind de la judeţ la judeţ (în Cluj sunt 28, în Vaslui sunt 6, în Sibiu sunt 15, în Timişoara sunt 43 etc.). În momentul de faţă, pentru a deveni evaluator de risc, o persoană trebuie să aibă cetăţenie română, studii superioare şi un cazier curat. De asemenea, trebuie să aducă dovada unei experienţe de cel puţin trei ani în domeniul securităţii fizice şi să urmeze un curs de evaluator. După promovarea examenului se face înscrierea în RNERSF.

    Până la finele anului, fiecare societate comercială trebuie să contacteze un evaluator, apoi să stabilească o întâlnire cu acesta la locaţia unde urmează să se facă analiza de risc la securitate fizică. Ce presupune aceasta? Se identifică riscurile şi vulnerabilităţile găsite de evaluator. Se face analiza riscurilor şi estimarea impactului acestora asupra unităţii de afaceri. Se stabilesc măsurile minime de securitate, apoi se întocmeşte raportul final, care este înmânat proprietarului societăţii.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Aici intervine una dintre temele de discuţie din jurul subiectului, deoarece nu există un preţ fix, prestabilit. „Fiecare evaluator îşi stabileşte singur preţul în funcţie de volumul de muncă. O evaluare de risc poate costa între 2.000 de lei şi 8.000 lei pentru o singură locaţie“, spune Paraschiv. Preţul serviciilor de evaluare se stabileşte în funcţie de tipul obiectului de activitate, de numărul de unităţi analizate şi de alte caracteristici precum amplasamentul sau suprafaţa. Pentru obiectivele situate în alte judeţe, în preţ se adaugă costurile de transport şi cele de cazare şi diurnă, dacă este cazul. Şi operatorii de chioşcuri vor fi nevoiţi să cheme un evaluator, iar acest lucru i-ar costa cel puţin 400 de lei pentru un magazin de la colţul blocului, potrivit lui Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS.

    Societăţile mai mari precum fabricile mici şi medii sau mallurile vor fi nevoite să aloce până la 10.000 de lei pentru inspecţie. „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective“, explică Niţă. Astfel, auditul de securitate al unei pizzerii ar putea costa în jur de 1.000 de lei, în timp ce pentru o benzinărie cu două pompe ar costa 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot Dorin Niţă. Pentru „micul comerciant“, acest audit de securitate este o cheltuială în plus. „Pentru comercianţii care au o cifră de afaceri mai mică de 2.000 lei/lună, în multe cazuri implementarea măsurilor minime prevăzute de lege poate însemna cheltuieli de două ori mai mari. Acestea sunt nişte anomalii care vor fi corectate treptat de către poliţie şi de către corpul de evaluatori“, susţine Marian Paraschiv.

     

  • Ferrari vrea ca oferta publică iniţială să evalueze compania la 11 MILIARDE de euro

    Intervalul de preţ al ofertei ar putea fi publicat cel mai devreme vineri, iar prezentările către posibilii investitori sunt programate pentru săptămâna viitoare, au spus sursele.

    Evaluarea s-ar putea modifica pe fondul volatilităţii pieţei provocată de izbucnirea scandalului din jurul Volkswagen, care a trişat în timpul testelor de poluare ale unora dintre modelele diesel ale grupului, cu ajutorul unui soft ilegal.

    Directorul general al Fiat Chrysler, Sergio Marchionne, care este şi preşedinte ale Ferrari, a insistat în ultimele luni că marca trebuie evaluată ca un producător de bunuri de lux, cum sunt Prada şi Hermes International, nu ca un producător de automobile.

    Acele companii sunt tranzacţionare la peste 20 de ori profitul operaţional, mai mult decât dublu comparativ cu media evaluărilor producătorilor auto.

    “O evaluare ca un producător de lux este justificată de capitalul Ferrari, marjele de profit şi lipsa de elasticitate a preţurilor”, a declarat Adam Wyden, fondator al ADW Capital Partners, companie care deţine acţiuni Fiat Chrysler.

    Ferrari ar putea fi evaluată la 12-14 ori profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) estimat pentru 2015, a spus una dintre surse.

    Anul trecut, Ferrari a obţinut un profit EBITDA de 693 de milioane de euro şi o marjă din vânzări de 25%.

    Profitul Ferrari a urcat în primul semestru cu 8,9%.

    Reprezentanţii Fiat Chrysler şi Ferrari au refuzat să comenteze.

    Ferrari a dus o politică de restricţionare a vânzărilor la circa 7.000 de automobile pe an pentru a proteja reputaţia premium a maşinilor, dar intenţionează totuşi să majoreze producţia, care include modele precum 488 Spider, de 235.000 de euro, de la circa 7.200 de vehicule în acest an la 9.000 de unităţi în 2019.

    “Ferrari este o legendă datorită valorii brandului şi a istoricului de profitabilitate”, a declarat Lapo Elkann care, împreună cu fratele său, John Elkann, preşedinte al Fiat, face parte din familia Agnelli care controlează producătorul auto.

    El a arătat într-un interviu acordat la Milano că la Ferrari “nu vinzi o maşină, vinzi un vis”.

    UBS Group, Merrill Lynch, Banco Santander, Mediobanca şi JPMorgan Chase&Co. acordă consultanţă Ferrari în procesul de lansare a ofertei publice.

  • Cei mai mulţi dintre directorii generali ai companiilor de asigurări nu se tem de riscuri

    Peste 70 procente din randul directorilor executivi sunt multumiti de brandul si reputatia companiilor, in ciuda faptului ca acestea reprezinta riscuri majore, reiese din raportul Aon Underrated Threats (riscuri subestimate) ce prezinta opiniile directorilor executivi ai societatilor captive de asigurare din 60 tari.

    Potrivit cercetării, doar 44 la suta din directori executivi si non-executivi intervievati consideră că deteriorarea reputaţiei reprezintă un risc semnificativ de afaceri. Incluzand riscul de deteriorare a reputatiei si a brandului, raportul se concentreaza asupra cinci teme adiacente:

    • Interconectivitatea riscurilor – viteza cu care tehnologiile mobile se dezvolta determina o extindere a mijloacelor de interconectivitatate dintre indivizi, grupuri de indivizi si companii. Cu toate acestea, peste 80% dintre respondenţi considera ca interconectivitatea riscurilor inca nu este pe constientizata la nivel larg
    • Riscul cibernetic – noua din zece respondenţi arată că riscul cibernetic nu este inca inteles pe deplin. 78% au indicat ca nivelul de producere al riscurilor cibernetice a fost, sau ar putea fi, mult supraestimat.
    • Riscul politic a fost, de asemenea, considerat o amenintare importanta. 63% dintre respondenti au considerat ca riscul politic a fost considerabil subestimat. Nesiguranta continua din Zona Euro si diversele conflicte geopolitice au constituit un motiv serios de ingrijorare, in special pentru respondentii EMEA.
    • Aportul consiliului de directori: 70% dintre directorii executivi ai filialelor care au luat parte la studiu au fost de acord cu rezultatele evaluării noastre – este imperativ ca directorii executivi şi consiliile de administraţie să comunice cu managerii de risc şi să îşi asume un rol activ în evaluarea şi acoperirea riscurilor de expunere ale societăţii. 
    • Deteriorarea reputatiei si a brandului:  In ciuda crizelor semnificative care au afectat brandul si reputatia, doar 54% dintre participantii din EMEA au afirmat ca deterioararea si reputatia brandului ar trebui sa se afle in centrul atentiei. Dintre respondentii americani, doar 35% au fost de acord cu acest lucru.

    “In vremurile de azi riscurile sunt previzibil de imprevizibile.  Datorita interconectivitatii dintre riscurile traditionale si cele noi aparute urmare dezvoltarii tehnologice, organizatiile nu mai pot evalua riscurile individuale in mod izolat, ci trebuie sa abordeze toate riscurile importante ce privesc afarcerea si oamenii intr-o maniera holistica. Rolul Aon, in calitatea sa de consultant de risc, este de a explora, evalua si exprima un punct de vedere permanent asupra impactului acestor forte si asupra a ceea ce se poate ascunde dincolo de orizonturile zilei de maine”, potrivit lui Stephen Cross, Chief Innovation Officer al Aon Risk Solutions.

    Raportul Underrated Threats 2015  a rezultat dintr-un studiu desfasurat in mediul online, inaintat directorilor executivi si non-executivi ai societatilor de asigurare captive, in vederea obtinerii parerii acestora cu privire la riscurile cheie identificate si corelarare acestora cu rezultatele publicate in Studiul Aon privind managementul riscului la nivel mondial lansat anul acesta (Aon Global Risk Management Survey 2015).

     

  • Două tinere au creat o aplicaţie prin care poţi să dai note oamenilor din jurul tău. Ţi-ar conveni să primeşti note de la prietenii tăi?

    În prezent, evaluăm şi acordăm stele la tot felul de lucruri, de la filme, hoteluri, până la  produse şi servicii. Aşa că de ce nu am avea o aplicaţie prin care ne-am putea evalua prietenii, colegii sau foşti parteneri? La asta s-a gândit şi Julia Cordray împreună cu Nicole McCullough când au pus bazele aplicaţiei Peeple’s, prin intermediul căreia utilizatori vor putea aprecia pozitiv sau negativ oamenii din jur.

    “Prin intermediul aplicaţiei vom putea face alegeri mai bune în privinţa oamenilor pe care-i angajăm sau în privinţa oamenilor cu care intrăm într-o relaţie. De asemenea, aplicaţia ne va permite să facem alegeri mai bune când vine vorba de chiriaşi, colegi de apartament sau pe cine lăsăm să ne înveţe copii”, spun reprezentaţii companiei.

    Pentru a folosi acest serviciu, utilizatorul trebuie să aibă un cont valid de Facebook şi să aibă peste 21 de ani. Recenziile nu sunt scrise anonim şi sunt împărţite pe trei categorii:  pentru persoanele pe care le-ai cunoscut personal, profesional sau cu care ai avut o relaţie romantică.

    Recenziile pozitive se publică automat, însă cele negative (două stele sau mai puţin) sunt trimise direct în inbox-ul persoane care face subiectul comentariului, iar aceasta are 48 de ore să-i răspundă celui care a scris recenzia. Dacă nimic nu se schimbă, comentariul o să devină public.

    Comentariile nu rămân pentru totdeauna publice, ci vor dispărea după un an. Aşa că nu trebuie să vă faceţi griji de un comentariu primit în timpul liceului. Pentru a introduce o persoană în baza de date, utilizatorul trebuie să cunoască personal persoana respectivă şi să aibă numărul de telefon al acesteia. 

    Oamenii au criticat aplicaţia numind-o iresponsabilă, iar avalanşa de comentarii negative pe pagina de Facebook a aplicatiei a făcut reprezentanţii companiei să închidă secţiunea de comentarii.

    Aplicaţia se află în stadiu de dezvoltare şi urmează să fie lansată în noiembrie.

  • Axel Springer a cumpărat 88% din acţiunile Business Insider pentru 343 milioane dolari

    Compania Axel Springer şi-a mărit pachetul de acţiuni deţinut la Business Insider de la 9% la 97% în urma unei tranzacţii de 343 milioane de dolari, potrivit Quartz.

    Mişcarea vine în urma încercării din luna august de a achiziţiona pachetul majoritar de la Financial Times; Axel Springer a pierdut atunci în faţa celor de la Nikkei, care au plătit 1.3 miliarde dolari pentru FT.

    Axel Springer, publisher din Germania, a mai investit în companii digitale precum Mic sau Ozy. Henry Blodget, fondatorul Business Insider, s-a arătat extrem de încântat de cei de la Springer: “Acesta este un proiect pentru multe zeci de ani. Speranţa noastră este că ne vom menţine în top mult timp.”

    Topul celor mai valoroase companii media din lume este condus de Vice (evaluat la 2,5 miliarde dolari), New York Times (1,9 miliarde dolari) şi The Economist (1,5 miliarde dolari). Business Insider este estimată la 442 milioane dolari.

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • El este singurul angajat al unei companii de 1,2 miliarde de dolari

    Andrew Chain este un one-man-show ce concurează cu branduri de zeci de miliarde de dolari.
     
    Tânărul de 30 de ani este fondator şi unic angajat al companiei PureFunds, un fond de investiţii specializat în securitate cibernetică evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu companii importante în domeniu, precum Cisco sau Fortinet.
     
    PureFunds s-a lansat la 12 zile după atacul împotriva Sony Pictures, activând pe o nişă dominată de compania BlackRock.
     
    BlackRock, lider de piaţă în industrie, gestionează conturi în valoare de peste un trilion de dolari, potrivit Bloomberg.
     

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot. După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.