BusinessMagazin

Tag: energie

  • Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% an/an. În industria energetică preţurile s-au redus cu 9,8%, iar în industria bunurilor intermediare cu 4,5%

    Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă, indicator cheie pentru măsurarea inflaţiei, au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care industria energetică şi cea a bunurilor intermediare au fost pe minus, arată datele publicate vineri de INS.

    Comparativ cu noiembrie 2023, în decembrie preţurile au scăzut cu 0,6%.

    Potrivit INS, preturile din industria energetică s-au redus an la an cu 9,83%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 4,59%.

    În schimb, în Industria bunurilor de uz curent preturile s-au majorat cu 5,89%, în Industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 3,4%, iar în Industria bunurilor de capital cu 4,81%.

    Pe piata internă, preturile productiei industriale au scăzut în decembrie cu 4,97% fată de decembrie 2022, iar pe piaţa externă au crescut cu 0,72%.

    Pe sectiuni, cea mai mare creştere de pret de la un an la altul a fost la Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu 21,63%, şi Captarea, tratarea şi distribuţia apei, cu 17,5%

    În schimb, preturile pentru Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale s-au redus cu 26,24%, cele pentru Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-au redus cu 18%, iar cele din Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului cu 13,65%.

     

  • Care este industria care are cea mai mare nevoie de inteligenţa artificială?

    Inteligenţa artificială poate fi utilizată şi pentru a scrie sonete în stilul lui Shakespeare sau pentru a traduce mai rapid texte dintr-o limbă în alta, dar un spaţiu în care această tehnologie poate să-şi arate cu adevărat utilitatea este cel al analizei de date şi al livrării de prognoze. industrie care are nevoie ca de aer de o asemenea soluţie este cea a utilităţilor.

    Acesta este şi pariul făcut de start-up-ul local Ogre.AI, care a şi reuşit să dezvolte un produs dedicat furnizorilor de electricitate, proiect pentru care compania derulează în prezent o rundă de finanţare de 2 mil. euro. „Ideea a venit de la faptul că am avut legatură cu ceea ce înseamnă piaţa de echilibrare din România, unde am văzut care erau pierderile asociate unei prognoze de proastă calitate pe care le produceau toţi operatorii din piaţa de electricitate.

    Cumva şi producătorii, furnizorii, dar şi distribuitorii au această reglementare prin care în fiecare zi trebuie să producă o prognoză pe care o notifică către OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale) şi pe baza acestei prognoze sunt sau nu penalizaţi în piaţa de echilibrare. Şi atunci cam de aici a pornit ideea iniţială. De asemenea am şi avut ocazia să iau parte la nişte proiecte care au implementat nişte soluţii similare şi am găsit câteva deficienţe în acele soluţii şi ne-am gândit că putem să facem un lucru mai bun“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI. El a pornit proiectul în 2020 în baza propriei experienţe avută în domeniul energiei.

    Prima versiune a soluţiei Ogre AI a fost gata repede, însă a avut nevoie de îmbunătăţiri ulterior. „În 2020 am lucrat împreună cu un singur programator şi am dezvoltat o soluţie pentru prognoza producţiei de energie din fotovoltaice, iar în 2021 m-am asociat şi cu ceilalţi doi cofondatori şi am început să dezvoltăm mai serios şi bazat pe nişte principii importate din industria de hedge funds unde au soluţii foarte avansate de AI şi machine learning.“

    Ce face însă concret soluţia Ogre AI? „Practic, clienţii ne pun la dispoziţie nişte date, în special date istorice, de exemplu despre consum, date istorice despre producţie, iar noi le cuplăm cu o serie de informaţii şi date pe care le avem «in house». De exemplu, am dezvoltat modele meteo <<in house>> pentru a face o prognoză mai bună şi, în funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm –  fie consum sau producţie, cuplăm cu alte tipuri de date, iar AI-ul hotărăşte singur ce date foloseşte pentru acea problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Pentru partea de distribuţie, fiind şi proiecte puţin mai complicate, prognozăm consumul propriu tehnologic al acestor companii, care practic înseamnă câtă energie se pierde atunci când transportă electricitatea, de exemplu, pe infrastructura de reţea. Dar platforma funcţionează destul de simplu, adică nu vrem să aducem greutăţi pe umerii clienţilor şi practic le cerem cât mai puţin, iar restul de informaţii, de date, provin de la noi. Acest lucru este de altfel şi unul dintre deficienţele pe care le-am descoperit la competiţie – inţial rugau companiile să vină ei cu datele lor, neavând experienţă de data science sau de programare şi atunci nu ieşeau lucruri foarte bune din punct de vedere al matematicii“, a explicat Stratan.

    Platforma Ogre AI se bazează pe AI (inteligenţă artificială) şi ML (machine learning), aceasta prognozând generarea de energie, consumul, pierderile tehnologice şi comerciale din reţea şi diferite anomalii din sistem. Reprezentanţii Ogre AI susţin că pot reduce pierderile financiare ale clienţilor săi din domeniul utilităţilor – energie electrică şi termică, apă şi salubritate – cu până la 30%. Până acum Ogre AI a implementat soluţiile sale pentru 12 companii mari, printre care se numără Enel, CEZ, Engie, PPC, DEER şi E.ON. Start-up-ul şi-a propus la finalul anului trecut să atragă în total o rundă de finanţare de circa 2 milioane de euro, sumă pe care să o investească atât în extinderea echipei, în special pe partea de marketing şi vânzări pentru a susţine intrarea pe noi pieţe, cât şi în partea de cercetare-dezvoltare pentru a îmbunătăţi în continuare produsul. Din suma ţintită pentru această rundă, start-up-ul a atras deja 625.000 de euro de la Soulmates Ventures şi a lansat în decembrie şi o campanie de strângere de fonduri pe platforma SeedBlink, prin care vrea să atragă circa 200.000 de euro.     

    „Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu“, a spus CEO-ul şi cofondatorul Ogre AI.

    Până la această rundă, Ogre AI a mai obţinut o investiţie iniţială de 2 milioane de euro de la fondul local de investiţii Early Game Ventures (lead investor), fondul de venture capital londonez MMC şi de la mai mulţi investitori internaţionali de tip business angel.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI.

    Ce face? A dezvoltat o platformă bazată pe inteligenţă artificială dedicată jucătorilor de pe piaţa de utilităţi.

    „Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu.“

    2. Invitat: Elisa Rusu, CEO şi acţionar în cadrul Omnicredit

    Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia persoanele juridice pot obţine o finanţare rapidă exclusiv online. În cei patru ani de activitate circa 600 de companii din România, iar în prezent are în portofoliul său 100 de companii active, finanţările acordate acestora ridicându-se la aproximativ 7 milioane de euro.

    „Avem în portofoliu mulţi transportatori, multe companii care lucrează în zona de infrastructură, unde beneficiar final de foarte multe ori este statul, pentru că au fost foarte multe proiecte care s-au lansat în anii aceştia, proiecte finanţate şi cofinanţate pe diverse surse – cu bani româneşti sau din afară. De asemenea, avem în portofoliu mici producători, mici retaileri şi 2-3 companii de IT.“

    3. Invitat: Şerban Jinga, fondator şi acţionar al Evo Beauty

    Ce face? A dezvoltat o soluţie software care să ajute jucătorii din domeniul de beauty să îşi digitalizeze o parte din procese.

    „Avem peste 250 de clienţi din zona de beauty şi wellness, majoritatea clienţilor fiind jucători mari, clinici mari, lanţuri mari de înfrumuseţare, însă lucrăm pe partea de educaţie IT chiar şi la saloane mici. Mare parte dintre clienţii Evo Beauty sunt în Bucureşti, dar avem clienţi în oraşele mari precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu. Dar ce ne propunem să facem în perioada următoare este să ne extindem mai mult în ţară, dorim să fim şi mai prezenţi şi să creştem acest nivel de awareness. Urmând acest principiu de extindere concentrică, pe viitor ne gândim să ieşim şi din România spre ţările vecine, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria, Moldova.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Daniel Georgescu, cofondator al dMonitor – motor de căutare pentru persoane expuse politic.

    Ce e nou? Start-up-ul local a lansat recent un produs nou, mult îmbunătăţit faţă de prima versiune, care îi va permite să scaleze businessul la nivel internaţional, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Republica Moldova şi Serbia. Noul produs a fost dezvoltat cu ajutorul unui grant în valoare de 65.000 de euro de la Innovation Norway.

    „Am pus pe picioare un produs nou de tehnologie care ne permite să ne extindem internaţional. Avem o nouă platformă de KYC (know your customer – n. red.). Acoperim acum un spectru mai larg din zona noastră de activitate, aceea de anti-money laundering software. Putem scana pentru sancţiuni internaţionale, liste de anti-money laundering, liste puse la dispoziţie de orice instituţie interna­ţională, plus lucrurile pe care le făceam şi înainte legate de persoanele expuse public din România. A fost un efort destul de complex pentru noi, dar suntem foarte mulţumiţi de rezultatul pe care l-am avut.“

    2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO al Klap – platformă pentru dispozitive recondiţionate.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în căutarea unei finanţări de circa 600.000 de euro pentru a susţine dezvoltarea unei platforme dedicate segmentului B2B prin intermediul căreia să digitalizeze şi automatizeze o serie de procese în relaţia cu clienţii de tip persoane juridice şi prin care să le ofere o serie de servicii.

    „Pentru că ne dorim să scalăm şi să creştem mai repede, am început să verificăm şi să vedem care ar fi parteneriatele pe care le putem închide cu po­sibile surse de finanţare externe, astfel încât să creştem şi să scalăm mult mai rapid. Pentru început, necesarul nostru de finanţare este de circa 600.000 de euro, bani pe care îi vom folosi pentru diversificarea modelului de business în special în zona software şi pentru atragerea de noi talente în echipa noastră. Avem câteva segmente în care ne dorim să aducem cei mai buni profesionişti şi experţi în domeniile lor. În acelaşi timp, bineînţeles, pentru că am crescut capacitatea şi pentru că am diversificat portofoliul de produse ne dorim şi extinderea operaţională.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Care este piaţa care a crescut de 400 de ori în patru ani şi care nu dă semne de oprire?

    Dacă la începutul anului 2020, România avea numai 271 de prosumatori, acest club exclusivist s-a transformat într-un jucător semnificativ în sectorul energetic local. Astfel, la finalul anului trecut, România avea peste 107.000 de prosumatori, cu o capacitate cumulată de 1.388 MW şi investiţii care se apropiau de 1,5 miliarde de euro. Până în 2030, acest segment va creşte, nu cu acelaşi ritm, estimările fiind ca la finalul anului 2030 România să aibă o capacitate instală în zona prosumatorilor de 2.500 MW.

    ♦ Contrar tuturor aşteptărilor pentru un domeniu în care investiţiile în producţie au la coadă multe zerouri, prosumatorul a devenit vedeta segmentului energetic şi cel mai puternic investitor din domeniu ♦ Puterea celor mici a reuşit să facă ceea ce statul nu a mişcat în 30 de ani, astfel că în decembrie, anul trecut, clubul prosumatorilor a ajuns la 107.000 de membri, cu o capacitate instalată de 1.388 MW, potrivit datelor Transelectrica ♦ Dar toate acestea sunt investiţii individuale. Cum se va face traziţia la comunităţi energetice sau cum va ajunge panoul inlusiv pe blocurile de locuinţe? Aflaţi la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie.

    Dacă la începutul anului 2020, România avea numai 271 de prosumatori, acest club exclusivist s-a transformat într-un jucător semnificativ în sectorul energetic local. Astfel, la finalul anului trecut, România avea peste 107.000 de prosumatori, cu o capacitate cumulată de 1.388 MW şi investiţii care se apropiau de 1,5 miliarde de euro. Până în 2030, acest segment va creşte, nu cu acelaşi ritm, estimările fiind ca la finalul anului 2030 România să aibă o capacitate instală în zona prosumatorilor de 2.500 MW.

    „Autoproducerea de energie electrică a înregistrat o creştere notabilă în ultima perioadă, în special în anii 2022 şi 2023. Această creştere remarcabilă marchează angajamentul consumatorilor rezidenţiali şi al societăţilor comerciale de a-şi controla consumul de energie şi de a-şi reduce amprenta de carbon. Obiectivul principal este de a stimula în continuare dezvoltarea acestui trend prin încurajarea adoptării tehnologiilor de prosumator şi creşterea capacităţii instalate de producţie descentralizată de energie. Scopul ambiţios este atingerea unei ţinte de 2,5 GW capacitate totală instalată a prosumatorilor în 2030. Această tranziţie către un sistem energetic distribuit va permite consu­matorilor să-şi reducă costurile energetice şi să producă energie curată şi sustenabilă“, se arată în varianta actualizată a PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice), disponibil pe site-ul Ministerului Energiei.

    Potrivit unui studiu realizat de EFdeN, cea mai mare organizaţie dedicată sprijinirii prosumatorilor, şi Cult Research, principalul motiv pentru care un mic consumator de energie se decide să devină prosumator este economisirea banilor. Apoi vine ideea de a fi independent energetic, războiul din Ucraina creând un soi de teamă în ceea ce priveşte securitatea alimentării cu energie. Pe locul trei este contribuţia personală la reducerea emisiilor de carbon. Acelaşi studiu arată că principala sursă de finanţare a fost programul AFM Casa Verde Fotovoltaice, care a susţinut circa 45% dintre proiectele prosumatorilor, urmată de fondurile proprii, cu un procent de 32% şi apoi creditele verzi cu 23%.

    „Prosumatorii au fost motivaţi de economisirea de bani şi de independenţa energetică obţinute pentru a-şi asuma acest rol. Se poate observa, astfel, că cei mai importanţi doi driveri comportamentali sunt aceiaşi atât în rândul actualilor, cât şi în rândul potenţialilor prosumatori. Perioadele de aşteptare pentru a deveni prosumator au variat ca durată, 3 din 10 prosumatori au aşteptat între 31 şi 60 de zile de la montarea panourilor fotovoltaice“, se arată în studiul amintit.

    ZF Power Summit a deschis discuţia despre prosumatori încă din 2019, la acel moment piaţa fiind inexistentă. An de an, la dezbaterile ZF Power Summit prosumatorii au fost abordaţi prin intermediul specialiştilor, dar şi al tinerilor la început de carieră din domeniul energetic pentru care dezvoltarea sustenabilă a sectorului este pe lista de priorităţi. Azi, prosumatorii au ajuns cel mai puternic investitor din domeniul producţiei de energie şi sunt în atenţia celor care-i ignorau acum cinci ani. La ZF Power Summit 2024, vom duce discuţia despre prosumatori mai departe. Cum facem traziţia de la indivit la comunitate? Putem ajunge la insule energetice? Ce impact va avea programul REPowerEU pentru prosumatori? Se impune stocarea pentru o dezvoltare în siguranţă? Aflaţi răspunsurile la toate aceste întrebări la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie. Trei zile, totul despre energie.

     

  • Care sunt planurile unuia dintre cei mai puternici executivi din energie şi cum vede gigantul ENGIE piaţa din România? Aflaţi direct de la Nicolas Richard, CEO al ENGIE România, la ZF Power Summit 2024

    ♦ Unii dintre cei mai importanţi executivi din domeniul energetic şi-au confirmat deja prezenţa la ZF Power Summit 2024, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie ♦ În prima ieşire publică, Nicolas Richard, noul CEO al ENGIE România, va vorbi despre planurile pe care grupul le are pentru România, dar şi despre paşii pe care piaţa energetică locală trebuie să îi facă pe calea unei tranziţii energetice juste.

    Nicolas Richard şi-a început cariera în cadrul grupului ENGIE în anul 2000, dobândind o experienţă vastă în activităţile principale ale grupului (distribuţie, furnizare, managementul energiei, soluţii energetice), cu precădere în operaţiunile care au implicat managementul clienţilor casnici şi corporate. S-a alăturat, în 2003, direcţiei internaţionale a Gaz de France (precursorul ENGIE) şi a fost implicat în procesul de privatizare a companiei Distrigaz Sud (astăzi ENGIE România). Şi-a continuat cariera coordonând activitatea de vânzare de gaze naturale către clienţii business strategici din mai multe ţări ale grupului, cum ar fi Italia, Ungaria şi Austria.

    Ulterior, şi-a completat experienţa profesională ca responsabil cu activitatea de achiziţie de energie pentru portofoliul de clienţi din România. S-a reîntors în Franţa pentru a conduce o filială de servicii a grupului ENGIE axată pe dezvoltarea serviciilor energetice şi a soluţiilor verzi pentru clienţii corporate şi municipalităţi. A revenit în România la sfârşitul anului 2016, fiindu-i încredinţată activitatea de marketing şi de vânzări, iar din 2021 a devenit director general adjunct ENGIE România. De la jumătatea anului trecut, Nicolas Richard a preluat funcţia de CEO al ENGIE România, cel mai mare distribuitor de gaze din România, unul dintre cei mai puternici investitori din energie verde şi investitor indirect în gazul din Marea Neagră, prin contractul semnat cu americanii de la BSOG.

    Care sunt vulnerabilităţile României pe calea tranziţiei energetice şi care sunt oportunităţile? Ce rol va avea gazul pe termen lung pentru România şi pentru această regiune? Care sunt planurile ENGIE în ceea ce priveşte piaţa locală? Cum atragi investiţii când consumul scade şi preţurile sunt atât de jos?

    Acestea sunt câteva dintre temele care vor fi abordate alături de Nicolas Richard, CEO ENGIE România, într-o discuţie liberă, pe data de 27 februarie, prima zi a ZF Power Summit 2024. ZF Power Summit, cel mai important eveniment conceput de Ziarul Financiar şi dedicat în exclusivitate pieţei de energie, ajunge anul acesta la cea de-a 13-a ediţie şi se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 27-29 februarie. Tema pentru anul acesta este una comună, pe deplin europeană, la care nu doar România trebuie să răspundă, ci toate statele angajate pe acest drum complex al tranziţiei energetice: Acum pentru 2030: cum accelerăm în siguranţă şi accesibil pe calea tranziţiei energetice în vremuri incerte?

  • Cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde iese iar la vânătoare de vânt în Dobrogea, iar alţii intră în ring. Proprietarul ferestrelor QFort nu a rezistat atracţiei regenerabilelor

    ♦ Finalul anului trecut a fost foarte bogat în avize tehnice de racordare pentru proiecte majore de investiţii în parcuri eoliene şi solare. Peste 1.000 MW, adică investiţii potenţiale de peste 1 mld. euro, au primit avizele în noiembrie şi decembrie, 2023. Pe listă se află nume grele din domeniul de profil, cum este cazul lui Emanuel Muntmark, cel mai puternic dezvoltator de regenerabile din România, dar şi nume noi, atrase de mirajul verde, afacerea momentului în România.

    Patru companii de proiect controlate de omul de afaceri Emanuel Muntmark au obţinut anul trecut avizele tehnice de racordare la reţea pentru parcuri eoliene cu o putere cumulată de 460 MW, adică investiţii de peste 500 de milioane de euro, în cazul în care se vor finaliza. Toate proiectele sunt în Constanţa, acolo unde bate cel mai bun vânt din România pentru producerea de energie eoliană şi sunt posibile pe măsură ce Transelectrica a finalizat câteva inves­tiţii care au redeschid reţeaua.

    Mai toată puterea de energie eoliană pe care o are acum România, circa 3.000 MW, este concentrateă în două judeţe, Constanţa şi Tulcea. Emanuel Muntmark este unul dintre veteranii pieţei de energie verde din România, el având un rol semnificativ în primul boom regenerabil, 2009-2014. De altfel, Muntmark se află în spatele dezvoltării celui mai mare proiect eolian pe uscat la nivel european, de 600 MW, o investiţie de peste 1,1 miliarde de euro, în două comune dobrogene (Fântânele-Cogealac), finalizată de cehii de la CEZ în 2012. Acum, proiectele care au primit avizele de la Transelectrica la finalul anului trecut au în jur de 100 MW fiecare.

    Investitorii din spatele Electro­centrale Borzeşti au reuşit şi ei să avizeze la finalul anului trecut mai multe proiecte eoliene, de data aceasta în Bacău. Recent, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România şi cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat că va achiziţiona de la RNV Infra­structure, una dintre firmele din „ecosistemul“ Renovatio, un pachet de 50% din acţiunile Electrocentrale Borzesti, care deţine proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic. RNV Infrastructure are în acţionariatul său mai mulţi antre­prenori lo­cali. Florin Aurel Arion deţine 12,5% din RNV Infrastructure. Potrivit infor­maţiilor dipo­nibile, activităţile sale din zona energetică au început în anii 2003, atunci când echipa condusă de Florin Aurel Arion ar fi instalat prima turbină eoliană din România. Mai departe, în spatele RNV Infrastructure se mai află şi Marius Eduard Ciucu, cel care a administrat afacerile Green Energy. Această companie a făcut parte din clubul original al băieţilor deştepţi din energie, grupare care la începutul anilor 2000, sub protecţia PSD, a cumpărat energie de la producătorii români de stat, sub costuri, pentru a o vinde ulterior la profituri importante. Printre acţionarii RNV Infrastructure se numără şi Ioan Alexandru Teodorescu. Potrivit mai multor articole din presă, acesta ar fi fost un apropiat al lui Lucian Bădescu, fost acţionar şi el la Green Energy. Pe lista acţionarilor RNV Infrastructure se numără şi Doru Voicu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada mandatului lui Adriean Videanu.

    Sunt însă şi câteva nume noi pe lista celor care au devenit interesaţi de domeniul energiei verzi. QER GSE este una dintre companiile noi care au obţinut avizul tehnic de racordare pentru un proiect solar de 216 MW în Olt. Compania este controlată de omul de afaceri Ştefan Cherciu, după cum arată datele Termene.ro, cel care deţine producătorul de uşi şi ferestre Casa Noastră şi brandul QFort. Casa Noastră a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 130 de milioane de euro, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, acest nivel reprezentând doar vânzările pe piaţa din România. Businessul este însă prezent şi pe pieţe internaţionale precum Italia, Franţa şi Elveţia, astfel că volumul cumulat al vânzărilor a fost anul trecut de 170 de milioane de euro, similar cu cel din anul precedent, catalogat drept cel mai bun an din istoria companiei, care este unul dintre cei mai mari exportatori din România.

    O altă companie de proiect care a obţinut avizul tehnic de racordare la reţea este Omnienergy, cu un parc eolian de 199 MW în Vaslui. Printre acţionarii com­paniei se numără Gheorghe Constantin Păunescu, om de afaceri controversat, asociat cu falimentul Bancorex, şi tatăl regizorului Bobby Păunescu.

  • Prosumatorii mai spulberă un record: Clubul micilor producători de energie a trecut de pragul de 100.000 de membri încă de anul trecut

    ♦ La începutul lunii noiembrie, 2023, România a ajuns să aibă 101.605 de prosumatori, adică de mici producători de energie care folosesc ceea ce obţin pentru autoconsum ♦ Împreună, prosumatotii au ajuns la o capacitate instalată de 1.299 MW, arată datele de la Transelectrica, aceştia fiind cel mai puternic investitor în producţia de energie din România anul trecut.

    Pe baza datelor de la Transe­lec­trica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, în evidenţa căruia apar pentru prima dată pro­sumatorii, cei mai mulţi mici produ­cători de energie s-au concentrat în zona Olteniei, acolo unde sunt înregistraţi 17.239 de prosumatori. Ca­pacitatea mon­ta­tă de aceştia a ajuns la aproape 209 MW, arată datele Transe­lec­trica. Apoi, regi­unea deservită de DEER Transil­vania Sud, compa­nie de distribuţie a ener­giei din grupul Elec­trica, a ajuns la înce­putul lunii no­iem­brie la o co­munitate de 14.837 de prosumatori, cu o ca­pacitate instalată de 176 MW. A treia cea mai numeroasă comuni­tate de prosumatori se află în Mol­dova, peste 13.000 de prosumatori fiind conectaţi la reţeaua adminis­trată de nemţii de la Delgaz Grid.

    Cel mai probabil, România a terminat anul trecut cu o capacitate instalată pe zona de prosumatori de circa 1.500-1.600 MW, un salt fabulos în comparaţie cu cei 478 MW cu care a început 2023. „La finalul primului trimestru din 2024 putem să ajungem la 2.000 MW“, spunea recent Gabriel Andronache, vicepreşedinte al Au­torităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). A­ceastă capacitate este uriaşă, având în vedere de exemplu că puterea in­stalată de producţie la centrala de la Cernavodă este de 1.400 MW. Desigur, randamentele sunt cu totul altele, dar asta nu diminuează cu nimic meritul prosumatorilor.

    Potrivit unui studiu realizat de EFdeN, cea mai mare organizaţie dedicată sprijinirii prosumatorilor, şi Cult Research, principalul motiv pentru care un mic consumator de energie se decide să devină prosu­mator este economisirea banilor.

    Apoi vine ideea de a fi inde­pen­dent energetic, războiul din Ucraina creând un soi de teamă în ceea ce priveşte securitatea alimentării cu energie. Pe locul trei este contribuţia personală la reducerea emisiilor de carbon.

    Acelaşi studiu arată că principala sursă de finanţare a fost programul AFM Casa Verde Fotovoltaice, care a susţinut circa 45% dintre proiectele prosumatorilor, urmată de fondurile proprii, cu un procent de 32% şi apoi creditele verzi cu 23%.

    „Prosumatorii au fost motivaţi de economisirea de bani şi de independenţa energetică obţinute pentru a-şi asuma acest rol. Se poate observa, astfel, că cei mai importanţi doi driveri comportamentali sunt aceiaşi atât în rândul actualilor, cât şi în rândul potenţialilor prosumatori. Perioadele de aşteptare pentru a deveni prosumator au variat ca durată, 3 din 10 prosumatori au asteptat între 31 şi 60 de zile de la montarea panourilor fotovoltaice“, se arată în studiul amintit.

     

  • De pe o zi pe alta, România a renunţat la exportul de gaze spre Ungaria. Tot ce s-a produs, plus importurile, a rămas ieri în ţară. Creşterea de consum a fost de circa 14%

    ♦ Ieri a adus o schimbare faţă de ziua de luni în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale ♦ Exporturile au ieşit din ecuaţie, tot ce a intrat din surse externe în sistemul de gaze a rămas în ţară pentru consumul care a bifat o creştere de circa 14% faţă de ziua anterioară.

    În cursul zilei de ieri, la ora 14:00, România nu mai trimitea nicio moleculă de gaze la export, pe direcţia Ungaria, situaţie diferită faţă de ziua de 8 ianua­rie, când exporturile au fost de circa 2,2 milioane de metri cubi. Astfel, datele de pe site-ul Transgaz arată că în jurul orei 14:00 producţia internă de gaze era de 23,9 milioane de metri cubi, din de­po­­zite se extrăgeau 27,6 milioane de me­tri cubi, iar importurile erau de 3,8 mi­li­oane de metri cubi, absolut toate aceste can­tităţi fiind folosite intern. Spre compa­raţie, faţă de 8 ianuarie, cererea internă a crescut ieri cu 14%.

    „Cantităţile se mişcă în funcţie de unde găsesc cel mai bun preţ. Probabil, ieri cum­părătorii de aici au oferit un preţ mai bun şi astfel se explică lipsa cantităţilor la export“, spun oameni activi în zona de gestionare a infrastructurii de gaze. Ieri, gradul de umplere a depozitelor subterane de gaze era de circa 81%, arată datele de pe platfoma Gas In­frastructure Europe. De la începutul acestei săptămâni, tempe­ratu­rile pe plan local au scăzut simţitor, lucru care s-a văzut în evo­luţia consumului de gaze şi de energie.

    Au­torităţile au dat însă asigurări că şi în cazul unor perioade de frig prelungite Româ­nia va putea trece cu bine iarna utilizând re­sur­sele interne de gaze şi cantităţile înma­ga­zinate.

    Pe partea de energie electrică, România a fost din nou exportator în regiune pe fondul unei producţii eoliene bune. Astfel, ieri, în jurul prânzului consumului de energie era la 7.965 MW, în timp ce producţia de energie era de 8.673 MW, astfel că 720 MW de energie se duceau la export. În jurul orei 15, eolienele din Dobrogea asigurau peste 26% din producţia de energie locală, fiind cea mai mare forţă din sistemul local de producţie. Hidroelectrica pompa 24% din energie, iar centralele pe gaze aveau o pondere de circa 22%. Energia solară nu reprezenta decât 1,7% din producţia naţională de energie, deşi ca şi capacitate România are peste 1.400 MW în proiecte de energie solară.


     

     

  • Cine se află în spatele grupului Renovatio, cel care a semnat cea mai mare tranzacţie de început de an cu OMV Petrom? Printre acţionari sunt oameni de afaceri discreţi

    Renovatio activează pe aproape toate segmentele din domeniul energiei, de la faza de dezvoltare şi proiectare a investiţiilor în producţie până la zona de furnizare, eficienţă energetică sau stocare, fiind de asemenea cel mai puternic jucător pe zona de mobilitate electrică. Renovatio nu acţionează ca un grup consolidat, acest „brand“ fiind regăsit în mai multe domenii de activitate, toate legate de sectorul ener­getic. Azi, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România şi cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat că va achizitiona de la RNV Infrastructure, una dintre firmele din “ecosistemul” Renovatio, un pachet de 50% din actiunile Electrocentrale Borzesti, care detine proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic. De asemenea, OMV Petrom va achizitiona integral şi Renovatio Asset Management, proprietarul celei mai mari retele de încărcare pentru vehicule electrice din România, cu peste 400 de puncte de încarcare şi cu perspective de crestere la aproximativ 650 până în 2026.

    Printre companiile care sunt sub umbrela Renovatio se numără Renovatio Mobility, Renovatio Asset Management, RNV Infra­struc­ture, Electrocentrale Borzeşti sau Renovatio Trading. Toate firmele au însă câţiva acţionari comuni.

    Florin Aurel Arion deţine 12,5% din RNV Infrastructure. Potrivit informaţiilor diponibile, activităţile sale din zona energetică au început în anii 2003, atunci când echipa condusă de Florin Aurel Arion ar fi instalat prima turbină eoliană din România. “La acel moment, am lansat o campanie de măsurare a intensităţii vântului majoră în Dobrogea şi în alte regiuni din România şi am început să dezvoltăm proiecte de energie regenerabilă. Până în 2008 aveam suficiente proiecte dezvoltate, astfel încât am putut ajunge la un parteneriat cu EDP Renewables, cel mai mare producător de energie eoliană din Europa şi am început să ne extindem şi pe alte pieţe. Am implementat proiecte în Bulgaria, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia şi Moldova şi din 2009 avem o filială în Columbia, unde am reuşit să semnăm două tranzacţii, fiecare de 500 MW”, spunea într-un interviu din 2019 Aurel Arion. Declaraţiile au fost publicate pe site-ul Investments Reports. Arion nu este însă implicat numai în domeniul energetic, una dintre firmele controlate de el, RNV Sport fiind acţionar în cadrul Red&White 2022 Management, care administrează clubul Dinamo. Pe site-ul DoarDinamo.ro apare şi informaţia potrivit căreia Arion Aurel Florin ar fi apropiat cu Dragoş Constantinescu, fiul fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu.

    Mai departe, în spatele RNV Infrastructure se mai află şi Marius Eduard Ciucu, cel care a administrat afacerile Green Energy. Această companie a făcut parte din clubul original al băieţilor deştepţi din energie, grupare care la începutul anilor 2000, sub protecţia PSD, a cumpărat energie de la producătorii români de stat, sub costuri, pentru a o vinde ulterior la profituri importante.

    Printre acţionarii RNV Infrastructure se numără şi Ioan Alexandru Teodorescu. Potrivit mai multor articole din presă, acesta ar fi fost un apropiat al lui Lucian Bădescu, fost acţionar şi el la Green Energy.

    Pe lista acţionarilor RNV Infrastructure se numără şi Doru Voicu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada mandatului lui Adriean Videanu. Doru Voicu a fost şi director de dezvoltare al CEZ România, fiind unul dintre cei mai buni specialişti din sectorul energetic local.

    Peste 50% din acţiunile RNV Infrastructure sunt deţinute de ONON Holding (Germania), companie despre care există puţine informaţii publice.

  • Previziuni pentru piaţa care mişcă economia: Care sunt evenimentele de urmărit din sectorul energetic, domeniul responsabil de marile şocuri inflaţioniste? Statul ar putea finaliza cea mai mare investiţie din ultimele decenii, dar rămâne şi o necunoscută

    Anul acesta ar trebui să aducă mai multe proiecte de energie verde conectate de reţea, ascensiunea prosumatorilor este de aşteptat să continue şi în 2024, iar statul în sfârşit va finaliza un proiect de producere a energiei de anvergură. Dar ceea ce va rămâne un semn de întrebare este cum va evolua preţul energiei. Ziarul Financiar propune la început de an o listă de evenimente şi tendinţe care merită urmărite în sectorul energetic în 2024.

    1. Mai multe investiţii în energia verde finalizate

    Potrivit celor mai recente estimări, este de aşteptat ca anul acesta să fie conectaţi la reţea circa 800 MW în proiecte de energie regenerabilă, eoliană şi solară. Cu siguranţă şi anul acesta avocaţii din domeniu vor avea de lucru la tranzacţii de preluare a unor proiecte ajunse la faza construcţiilor, având în vedere că deja sunt foarte mulţi investitori care au anunţat că au intenţia de a dezvolta portofolii semnificative în România.

    2. Prosumatorii vor continua investiţiile

    Până la finalul primului trimestru, puterea instalată a prosumatorilor ar trebui să ajungă la 2.000 MW. Această capacitate este uriaşă, având în vedere de exemplu că puterea instalată de producţia la centrala de la Cernavodă este de 1.400 MW. Randamentele sunt cu totul altele, dar asta nu diminuează cu nimic meritul prosumatorilor care au injectat deja 1 mld. euro în producţia de energie. Cum şi cele mai optimiste estimări de anul trecut au fost spulberate de hărnicia din teren, rămâne de văzut cât vor reuşi să monteze micii producători de energie anul acesta. Pedala acceleraţiei este la podea.

    3. Statul finalizează o investiţie importantă. În sfârşit

    Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a anuţat anul trecut că până la finalul anului 2024 va termina centrala pe gaze de la Iernut, de 430 MW. Proiectul a fost lansat în 2016 şi trebuia finalizat în 2019, dar a întâmpinat multiple provocări, astfel încât nici acum nu este finalizat. În urmă cu şapte ani, Romgaz a încheiat cu Duro Felguera şi Romelectro un contract de aproximativ 270 de milioane de euro pentru proiectarea, livrarea echipamentelor, execuţia şi punerea în funcţiune a proiectului de la Iernut. Dacă într-adevăr va fi pusă în funcţiune, centrala va fi cea mai importantă investiţie făcută de statul român în producţia de energie din ultimele decenii.

    4. Cum va evolua preţul energiei? Nimeni nu ştie

    Evoluţia preţului energiei rămâne cea mai mare necunoscută din sectorul de profil şi poate deveni un factor care influenţează ritmul de realizare a investiţiilor. Pe partea de consumatori, România are preţurile plafonate până în 2025, dar cum investiţiile în energie se fac pe o perioadă foarte mare, evoluţia preţului este extrem de relevantă. Mersul războiului din Ucraina, apariţia altor conflicte, dar şi valul de alegeri din SUA până în Rusia, inclusiv UE şi România pot mişca preţul energiei.

    5. Cfd, PPA sau ambele

    Chiar la începutul acestui an, România ar trebui să lanseze prima sa licitaţie de Contracte pentru Diferenţă (CfD), 2.000 MW în eolian şi solar urmând să fie acoperiţi de această schemă. Prin CfD-uri investitorii vor avea preţul energiei garantat pentru următorii 15 ani şi deci un impuls mai puternic pentru a realiza investiţiile. Tot anul acesta este de aşteptat ca piaţa de contracte de energie pe termen lung, PPA-uri, să crească în contextul în care tot mai multe companii mari încep să aprecieze stabilitatea preţului la energie faţă de potenţialul câştig de moment din evoluţia preţului.

    6. Noi listări?

    Listarea istorică a Hidroelectrica de anul trecut pare să fi crescut apetitul de a veni la Bursă pentru mai multe companii, inclusiv din domeniul energetic. Sunt deja câteva intenţii din 2022, care probabil din cauza războiului din Ucraina au fost puse on-hold, dar asta nu înseamnă că anul 2024 nu poate fi anul intrării în ringul bursei. Un astfel de exemplu ar putea fi Premier Energy, care anul trecut a preluat CEZ Vânzare, devenind astfel unui dintre cei mai puternici jucători din piaţa furnizării de energie. În timp ce unii se listează, nu este exclus ca alte companii să ia în calcul o posibilă retragere de pe pieţe de capital internaţionale. O astfel de mişcare ar putea fi făcută de Romgaz prin retragerea GDR-urilor de la Londra, după o mişcare similară făcută de OMV Petrom.

    7. Reorganizarea pieţei

    În 2023, italienii de la Enel au spus adio oficial pieţei locale, grecii de la PPC preluând operaţiunile. De obicei astfel de mutări de amploare sunt însoţite de schimbări de strategie, astfel că pot fi aşteptate mutări de pe acest “front”. Premier Energy a preluat CEZ Vânzare, astfel că şi aici este de urmărit felul în care vor fi integrate operaţiunile. Nu este exclus ca anul să mai aducă astfel de mutări de amploare, tranzacţiile pe zona de proiecte de energie verde fiind o certitudine.

    8. Gazul din Marea Neagră

    După ce au anunţat luarea deciziei finale de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, OMV Petrom şi Romgaz au atribuit anul trecut contracte semnificative pentru derularea proiectului de 4 miliarde de euro. Infrastructura necesară pentru dezvol­tarea zăcămintelor comerciale offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze naturale către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor naturale. Platforma îşi generează propria energie electrică. Totodată, întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin), au mai anunţat cei doi parteneri de proiect. Astfel, este de aşteptat ca anul acesta să înceapă marele şantier pentru gazul din Marea Neagră.

    9. (In)stabilitatea legislativă

    Investitorii cer mereu stabilitatea legislativă, dar într-un an super-electroral, cum este 2024 pentru România, totul este pe masă şi totul se joacă. Nu este exclus ca în an electoral să existe schimbări de legislaţie, dar rămâne de văzut cât de ample vor fi.

    10. Ce fonduri europene va reuşi România să absoarbă?

    PNRR şi Fondul de Modernizare rămân surse majore de finanţare pentru proiectele energetice pe care România le are în vedere. După un exerciţiu destul de modest anul trecut, este de aşteptat ca anul acesta atragerea acestor finanţări cheie să fie mai solidă în contextul în care timpul nu curge deloc în favoarea României.


     

     

  • Veste bună pe final de an: După un îngheţ de un deceniu în eoliene, primul parc nou este conectat la reţea şi introduce energie în sistem. În spatele proiectului este cel mai bogat om din Ucraina

    Proiectul eolian de la Rugi­noa­sa (Iaşi), cu o capacitate de 60 MW, a început să injecteze energie în sistem, anunţă oficialii companiei. Acesta este primul parc eolian nou pus în funcţiune în România după o pauză de un deceniu în domeniul investiţiilor în energia eoliană.

    “Azi a fost o zi minunată. Proiectul eolian de la Ruginoasa din România a produs primul kWh ca un cadou de Crăciun. Este primul kWh produs în România de o turbină eoliană de 6 MW”, a anunţat în urmă cu două zile Daniel Rascu, business development mana­ger în cadrul DTEK Renewables In­ternational, pe contul personal de LinkedIn.

    Proiectul eolian de la Rugi­noa­sa (Iaşi) are o capacitate de 60 MW şi este dotat cu 10 turbine Vestas de 6 MW, cele mai mari montate până acum în România. La momentul în care investiţia va fi complet operaţională, va putea alimenta anual circa 43.000 de case. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură. Investiţia în acest proiect s-a ridicat la 90 de milioane de euro, 55 de milioa­ne de euro venind de la austriecii de la Kommunalkredit, instituţie finan­ci­a­ră axată pe zona de infrastructură. Ceea ce este intere­sant este că acest credit se bazează pe existenţa unui contract de tip mer­chant power pri­cing, o premieră pentru piaţa din Ro­mânia. O astfel de înţelegere este des­tul de asemă­nătoare cu un con­tract de achiziţie pe termen lung (PPA – power pur­chasing agreement), cu menţiunea că în cazul de faţă preţul energiei este dat de preţul pieţei care poate varia pe durata de viaţă a proiectului în funcţie de condiţiile din momentul respectiv.

    Reprezentanţii DTEK au precizat recent că au ca ţintă pentru piaţa locală un portofoliu de producţie de 500 MW. De altfel, compania are un parteneriat cu o firmă locală, Finas. Împreună cele două firme au anunţat că au demarat în vara anului trecut un alt proiect, de 65 MW, în localitatea Glodeni, judeţul Mureş, ce se întinde pe 90 de hectare şi care ar trebui finalizat tot anul acesta. În acest moment, România are proiecte eoliene funcţionale cu o capacitate de circa 3.000 MW şi parcuri solare de circa 1.400 MW, care au asigurat anul trecut 15% din producţia de energie.