BusinessMagazin

Tag: efecte

  • Piaţa de jocuri şi console şi semnele de maturizare

    cercăm să-i luăm prin surprindere prin stânga, dar va trebui să ne acoperiţi de la etajele superioare ale clădirii.” Cinci pasionaţi de jocuri video îşi conturau weekendul trecut cea mai bună strategie de atac împotriva competitorilor. În total, şaisprezece echipe au scos armele şi au încercat să-şi demonstreze abilităţile la Counter Strike, pentru cunoscători unul dintre cele mai longevive jocuri din industria locală, care ţinea nenumăraţi băieţi de liceu în internet cafe-uri cel puţin câteva ore odată acum un deceniu. A urmat şi un campionat de Starcraft 2, iar la finalul zilei s-au ales primii semifinalişti. Opt dintre echipe au continuat însă luptele virtuale şi duminică, întrecându-se de astă dată cu gameri din Serbia, Bulgaria, Bosnia, Croaţia şi Ungaria.

    S-a întâmplat la DreamHack Balkan, competiţia în materie de jocuri pe calculator pentru calificările regionale care va trimite două echipe în Suedia, în iarnă, la evenimentul internaţional desfăşurat de mai bine de 17 ani, dar niciodată cu participanţi din România. Piaţa locală de jocuri video a devenit acum suficient de interesantă la nivel internaţional încât să se plaseze pe harta europeană a jocurilor şi să fie luată în calcul pentru o competiţie unde în fiecare an sunt conectaţi la reţea şi se joacă în acelaşi timp cel puţin 12.000 de pasionaţi de jocuri.

    Cu siguranţă, a contat faptul că afacerile în domeniu s-au majorat de la an la an chiar şi în ultima perioadă, iar afacerile companiilor din domeniu au fost poate cele mai rezistente la criză din întreaga economie. “Anul acesta vânzările de console şi jocuri video ar trebui să ajungă la 20 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul de 16 milioane de euro înregistrat anul trecut”, estimează Silviu Stroie, directorul general al ComputerGames, care distribuie în România o serie de jocuri printre care şi Counter Strike şi care a organizat DreamHack Balkan. “Încă este o piaţă mică, departe de Polonia sau Cehia, dar este pe drumul cel bun”, spune Stroie.

    Jocurile au devenit în ultimii ani cea mai ieftină formă de divertisment şi, odată cu adâncirea recesiunii, au apărut şi noi segmente de consumatori cu posibilităţi financiare mai mari decât ale adolescenţilor care formau în mod tradiţional publicul ţintă al companiilor din domeniu. Aşa se explică şi avansul de până acum al industriei care ar putea fi chiar mai mare dacă “rata pirateriei n-ar fi de 90-95%”, după apecierea directorului general al ComputerGames. Acum, aproximativ trei milioane de români alocă cel puţin o dată pe săptămână timp pentru a se juca, indiferent dacă pe consolă sau pe calculator ori jocuri de strategie, de ocazie sau online, iar dintre ei, în jur de 100.000 fac acest lucru în fiecare zi.

  • Ultima dorinţă a lui Steve Jobs

    Primele informaţii care s-au scurs din mult-aşteptata carte relevă aversiunea lui Jobs faţă de intrarea Google pe piaţa sistemelor de operare pentru dispozitive mobile, el declarând la un moment dat că va cheltui “tot ce are Apple” pentru a opri ceea ce el vedea ca un furt de idei. “Voi distruge Android pentru că e un produs furat. Sunt gata să pornesc un război termonuclear în privinţa asta”, ar fi susţinut Jobs, conform biografiei citate de Associated Press. Informaţia publicată de agenţia de presă nu merge mai departe însă să explice de ce Apple a acţionat în judecată doar producătorii de telefoane care foloseau Android şi nu a chemat la tribunal şi pe Google.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noul virus în farma: clawback-ul

    “Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb”, spunea săptămâna trecută şeful GlaxoSmithKline, Pascal Prigent, cu prilejul unei conferinţe de presă ca urmare a introducerii noii taxe. Sistemul clawback funcţionează deja în cele mai multe state din Europa, însă modelul românesc aduce unele diferenţe considerate “inaplicabile” de către companii. Clawback-ul este în esenţă un procent agreat din creşterea anuală a fiecărui producător de medicamente peste o anumită limită tocmai pentru a evita consumul excesiv de doctorii. E logic că limita impusă nu poate fi mai mică decât consumul istoric real şi, în plus, diferenţa nu e suportată în totalitate de producători nicăieri, iar contribuţia lor e în cele mai multe cazuri plafonată la o sumă maximă. Ordonanţa emisă de Guvern prevede tocmai neregulile de mai sus în ciuda consumului per capita la cel mai redus nivel din Europa, de patru ori sub media europeană. “Simularea pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde de lei”, declară Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Oficialii ARPIM susţin că taxa pe care o vor plăti va include şi venituri pe care nu le-au realizat, pentru că se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei – “lucru imposibil de susţinut”.

    Contextul în care Guvernul decide implementarea taxei îi găseşte pe producători fără bani lichizi, dat fiind că termenele de plată au ajuns în prezent chiar şi la 300-360 de zile. “Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate”, spune şi Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El anticipează creşterea numărului de insolvenţe pentru operatori şi deplânge lipsa unui plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi a dialogului cu investitorii industriali români. Datele APMGR indică faptul că producătorii de medicamente din România au investit peste două miliarde de euro până în prezent, menţin peste 10.000 de locuri de muncă calificate şi contribuie la exporturi cu circa o sută de milioane de euro anual. Potrivit şefului genericelor, măsura este discriminatorie pentru că nu se adresează tuturor prestatorilor de servicii medicale şi, apoi, pentru că ia în calcul agenţii economici români – “deja suprafiscalizaţi”. “Clawbackul demonetizează operatorii locali, loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice, creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional”, susţine Damian. După anunţarea taxei, companiile farmaceutice membre ale Camerei de Comerţ Româno-Americane, precum Pfizer, Merck Sharp & Dohme şi Eli Lilly, au anunţat limitarea dezvoltării investiţiilor în domeniul farmaceutic în viitor. “În acest moment nu cred că există vreun guvern în Europa sau chiar în lume care să ignore nevoia de predictibilitate pentru atragerea de investiţii noi sau dezvoltarea celor existente”, declară Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România.

  • Club BM: Codul Muncii – radiografia de patru luni

    BUSINESS MAGAZIN: La scurt timp după ce au fost introduse modificările din Codul muncii, vrem să vedem cum au influenţat acestea activitatea departamentului de resurse umane din companii, cât de mult au uşurat sau, dimpotrivă, au îngreunat munca directorilor de HR, dar şi cum au influenţat relaţia angajatorilor cu angajaţii. Cât de binevenite au fost aceste modificări?

    GABRIELA IVAŞCU, HALCROW: A fost mai multă publicitate decât beneficii propriu-zise. Mai este un aspect: foarte multe dintre modificări au venit pe un teren nepregătit, în special cele privind introducerea criteriilor de performanţă în contractele individuale de muncă. Mă întreb câţi dintre angajatori le aplicau dinainte şi câţi au reuşit să se conformeze cu obligaţia legală până la 20 mai.
    RODICA RAPCEA, REAL: Cred că este evident că în companiile în care se folosea un sistem de evaluare a fost ceva mai uşor şi impactul nu a fost atât de mare. O oarecare greutate ar putea-o reprezenta stabilirea acelor obiective anuale, care se pot modifica, după cum ştim, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă. Este adevărat că aceste modificări ne ajută şi în puţinele situaţii în care nu suntem mulţumiţi de performanţa angajaţilor. Modificările ar trebui să rezolve aceste situaţii, deşi, din punct de vedere legal, nu ştiu cât de uşor va fi să facem lucruri de acest gen.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR : Aţi făcut intern acest lucru sau aţi apelat la firme specializate? Clienţii noştri ne-au rugat să îi ajutăm să redacteze aceste criterii de evaluare a performanţei salariaţilor. Noi putem să le dăm anumite indicii, dar ele trebuie discutate intern cu celelalte departamente ale companiei şi redactate în funcţie de specificităţile fiecărei firme în parte.
    MIHAI ORĂŞEANU, NOERR: Este adevărat că până în acest moment nu putem vedea exact care va fi impactul acestor criterii de performanţă, însă, din punctul meu de vedere, cred că o să ne ajute foarte mult. Companiile vor observa un salt enorm pentru că fiecare salariat, în momentul în care se va lovi de aceste criterii de performanţă, îşi va da silinţa şi va încerca să se ridice la criteriile pe care dumneavoastră o să i le inseraţi în contractul individual de muncă. Cred că aceste măsuri sunt mai mult decât bune, în contextul în care ştim că şomajul începuse să crească în România, iar încercarea de a sensibiliza piaţa muncii va ajuta toate patronatele.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Mai este chestiunea procedurii de concediere pe motiv de necorespundere profesională. Iar aici, după cum ştim, este un alt vid legislativ, cu excepţia cazurilor în care este un contract colectiv de muncă la nivel de unitate în care este reglementată această procedură sau un contract colectiv la nivel de ramură. Noi am încercat pentru clienţii noştri să facem în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a prelua în această procedură de necorespundere profesională şi ideea evaluării pe criterii de performanţă. Ştiu că este o temă controversată: putem sau nu putem să le folosim? Cred că putem să încercăm măcar să le folosim şi, până la urmă, să vedem ce se întâmplă în instanţă. Dar în măsura în care nu mai există o procedură clară de necorespundere profesională în Codul muncii, putem încerca să facem acest lucru.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Aţi avut vreun proces pe rol?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Suntem şi noi la început. Cred că toată lumea este curioasă să vadă prima decizie pe necorespundere profesională sau pe o decizie de concediere colectivă.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Întrebare din practică: avem angajatul care a semnat acele criterii de performanţă şi la prima evaluare este sub nivelul aşteptărilor. Îl putem da afară pe motivul necorespunderii profesionale?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Da, dacă facem o procedură şi reglementăm acest lucru în regulamentul intern sau în contractul de muncă de la nivel de unitate.

  • Agricultura va aduce 12 miliarde de euro în PIB, salvând economia în acest an

    Agricultura va contribui semnificativ la creşterea economică din acest an, vremea bună şi preţurile-record pentru produsele agroalimentare contribuind decisiv la un an agricol extrem de bun. “Agricultura ar putea face diferenţa în acest an însă depinde şi de ce se va întâmpla în ultimele luni ale anului. S-ar putea ca agricultura să facă diferenţa între plus şi un plus şi mai mare al creşterii economice”, spune Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica. Creşterile din acest an ar putea determina şi majorarea contribuţiei agriculturii în PIB până la circa 8%, nivel similar cu cel din 2005 sau 2006. În ultimii patru ani contribuţia agriculturii în PIB intrase pe o pantă descendentă, astfel ajungând în 2009 şi 2010 la circa 6%-7%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mii de manifestanţi la New York împotriva efectelor crizei economice

    Această manifestaţie, zgomotoasă dar paşnică, a fost cea mai importantă de la ocuparea, în urmă cu mai multe zile, a Liberty Plaza de către manifestanţi care se opun “climatului economic şi politic actual”. “Bancherii toţi nazişti”, “oamenii înaintea dolarilor” sau “NYPD protejează miliardarii şi Wall Street”, se putea citi pe pancartele afişate de manifestanţi, care scandau “am fost vânduţi”, în timp ce erau supravegheaţi atent de poliţişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: România poate înregistra pierderi agricole dacă seceta nu dispare după 2 octombrie

    “Până în acest moment situaţia este sub control. Putem avea întârzieri dacă, până la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie, nu se remediază situaţia, mai ales în Bărăgan, în privinţa ploilor. Datele oficiale pe care eu le am ne arată că, începând cu 2 octombrie, s-ar putea să înceteze această situaţie de secetă accentuată sau de secetă mai pronunţată în raport cu alte perioade şi să reintrăm într-o relativă normalitate. Dacă după acea dată nu se revine la o situaţie firească, putem avea pierderi la recolta anului viitor, pentru că acum este vorba de grâu, orz, orzoaică, care trebuie să se realizeze ca însămânţări şi lipsa precipitaţiilor afectează producţia de anul viitor”, a spus Boc, la postul public de televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nouă dispută politică privind deficitul bugetar al SUA, din cauza pagubelor produse de uragan

    Uraganul Irene a produs pe Coasta de Est, la sfârşitul săptămânii trecute, pagube în valoare de peste zece miliarde de dolari, a anunţat miercuri firma specializată Eqecat. Dar, fără să aştepte factura finală, liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor, a cerut economii bugetare în vederea echilibrării cheltuielilor provocate de uraganul Irene. ” În asemenea cazuri, statul federal are de jucat un rol şi este evident că vom găsi bani. Dar va trebui să facem în aşa fel încât să se realizeze economii în altă parte, în acest sens “, a declarat Cantor pentru postul de televizune Fox News.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtuna Irene a provocat importante pene de electricitate în Canada

    Potrivit societăţii energetice Hydro-Quebec, aproximativ 215.000 de case nu aveau curent luni dimineaţă în provincia francofonă. În New Brunswick, autorităţile estimau numărul lor la 43.000, în Nova Scotia la 11.000 şi în provincia Insula Prinţului Eduard la 6.000. În Quebec, un automobilist era dat dispărut într-o regiune din apropiere de Montreal, după ce maşina sa a fost împinsă într-un râu de rafalele puternice de vânt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum sunt alese numele uraganelor din Atlantic. Lista de pe care a fost aleasă denumirea Irene

    În 1953, Serviciul Naţional de Meteorologie a preluat obiceiul meteorologilor din cadrul Marinei de a denumi furtunile cu nume feminine, după denumirile navelor. În 1979, au fost adăugate şi nume masculine pentru a alterna cu cele feminine. Cele şase liste folosite pentru furtuni în Atlantic sunt folosite prin rotaţie în fiecare an. Lista din acest an nu va mai fi folosită până în 2017. Numele sunt refolosite de fiecare dată, cu o singură excepţie şi anume când furtunile sunt aşa de devastatoare, încât refolosirea numelor lor este necorespunzătoare. În acest caz, numele este scos de listă şi în locul lui este introdus altul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro