BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Dobânzile interbancare deschid anul în creştere: ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, a fost cotat luni la 3,02%, de la 3,01% la finalul anului 2021

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni, 3 ianuarie, la 3,02%, în creştere faţă de valoarea de 3,01% înregistrată pe 31 decembrie 2021.

    Faţă de începutul anului trecut, indicele a crescut cu 50,2%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Anul trecut, ROBOR la 3 luni a oscilat preponderent în apropierea intervalului 1,5%-2% de la începutul anului 2021 şi până în luna septembrie, iar din octombrie indicele a intrat pe o pantă ascendentă, depăşind nivelul de 2% şi a urcat în decembrie în jurul a 3%, la niveluri comparabile cu cele din prima parte a anului 2020.

    În ultima zi din 2021, în 31 decembrie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 3,01% pe an, în creştere cu 0,66% faţă de valoarea de joi, 30 decembrie. Comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020, indicele a crescut în 2021 cu 48,2%.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,14%, faţă de cotaţia de 3,13% din 31 decembrie, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,24%, de la 3,23 vineri.

  • De la 1 ianuarie, pentru primul trimestru din 2022, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum – IRCC este de 1,17%

    Indicele IRCC, folosit de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, a fost majorat pe 31 decembrie 2021, la 1,17%, de la 1,08%.

    Acest indice este calculat pe baza datelor din T3/2021, şi va fi folosit pentru creditele acordate în T1/2022.

    Românii vor plăti astfel rate mai mari la credite pentru următoarele trei luni, în condiţiile în care valoarea precedentă a IRCC era de 1,08%. 

    Deşi a crescut şi IRCC, indicele este de 2,6 ori mai mic faţă de ROBOR la 3 luni utilizat pentru dobânzile la creditele retail în lei luate până în mai 2019, care a depăşit 3% pe an.

    Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

    Noul indice IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot să adauge o anumită marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. 

    Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

    Astăzi, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 3,02%, în creştere cu 50,2% faţă de inceputul anului 2021.

  • Ce va fi în 2022 în 17 idei: Dobânzile cresc, dar până unde; cei care au economiile în lei vor avea un nou an de pierdere dar câştigă din stabilitatea cursului; salariile mici vor creşte; Bitdefender la New York; preţurile apartamentelor cresc dar cererea scade; când scad preţurile la energie şi gaze; ce face Digi cu 625 mil. euro şi Caritasul pieţei crypto

    2022 va fi un an mai puţin tumultos din perspectiva COVID-ului pentru că deja ne-am obşnuit cu el iar viaţa merge înainte, dar va fi mai tumultos din punct de vedere economic, pentru că ne confruntăm cu această creştere a inflaţiei, creştere a dobânzilor, nu numai în România ci peste tot în lume, creşterea preţurilor la utilităţi pe fondul unei încetiniri a creşterii economice, în cazul României sau a revenirii economice, în cazul marilor economii occidentale.

    România nu ar trebui să aibă un an economic slab, dar asta depinde de guvernul Ciucă, coaliţia de guvernare PNL-PSD, şi de deciziile economice şi politice pe care cei de la putere le vor lua astfel încât să nu lase economia de una singură.

    Şocul politic va fi când vor veni facturile la energie şi gaze şi cine va prelua această problemă din punct de vedere politic.

    Guvernul are bani cât nu a avut niciodată România – PNRR plus fondurile europene, plus banii din bănci care stau degeaba, înseamnă peste 100 de miliarde de euro în următorii ani, dar să vedem cine îi va administra.

    Înainte să vedeţi să vedeţi care sunt temele anului 2022, citiţi AICI ce am scris pentru 2021.

     

    Temele anului 2022:

     

    1. Până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei?

    Creşterea inflaţiei este o certitudine având în vedere că s-a petrecut deja în 2021 şi va rămâne la un nivel destul de ridicat şi în 2022, dar întrebarea este până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei. ROBOR-ul deja a ajuns la 3,01 în ultima zi din 2021, cu 50% mai mult decât în urmă cu un an, iar acum se îndreaptă repede spre un nivel de 3,5%, dacă nu chiar 4%, pentru a ajunge din urmă inflaţia, care este la un nivel dublu. BNR va majora dobânda de referinţă de mai multe ori în 2022, dar părerile analiştilor în privinţa nivelului maxim sunt împărţite: unii merg pe 2,5%, alţii se aşteaptă la 3,5%, dacă nu chiar mai mult. Acum dobânda de referinţă la BNR este de 1,75%, iar piaţa se aşteaptă ca pe 10 ianuarie BNR să opereze o nouă majorare.

    Dacă firmele au început să simtă creşterea dobânzilor pentru că ROBOR-ul a crescut cu 50% faţă de acum 1 an, şi cu 100% în ultimele 6 luni, persoanele fizice care au creditele de consum şi ipotecare legate de IRCC încă nu simt acest lucru, pentru că această dobândă de referinţă are un decalaj de 6 luni.

    De pe 3 ianuarie IRCC-ul va creşte, dar nu la nivelul la care a ajuns acum ROBOR, dar urmează din trimestrul al doilea şi al treilea.

    Dar important este care va fi nivelul maxim al dobânzilor la lei şi cum vor arăta noile rate de plată la credite.

     

    2. Cei care îşi ţin economiile în lei în depozite bancare vor avea un nou an de pierdere

    Dobânzile la depozite nu ţin pasul cu inflaţia, aşa că cei care au economiile în lei marchează lună de lună dobânzi real negative, deci pierd din valoarea banilor în lei. România are cea mai mare dobândă real negativă dintre ţările din regiune – 6%. Odată ce BNR va majora dobânda de referinţă mai susţinut, dacă şi băncile vor majora dobânzile la depozite, această dobândă negativă se va mai reduce, dar nu s eva ajunge la dobânzi real pozitive. Noroc că euro a crescut doar cu 1,6% în 2021, ceea ce a mai salvat din puterea economiilor în lei, dacă sunt raportate la euro şi nu la inflaţie.

     

    3. Cursul va trece de 5 lei pentru 1 euro

    Cu o întârziere de 2 ani, cursul valutar va depăşi 5 lei pentru 1 euro, mai ales că inflaţia este ridicată, iar dezechilibrele macro se tot adună. Isărescu ţine de curs pentru a nu crea o presiune suplimentară asupra inflaţiei având în vedere că 40% din inflaţie este importată din exterior prin canalul preţurilor externe, unde România nu are niciun control. Probabil că pe măsură ce inflaţia va scădea, BNR va lăsa cursul să crească. Va exista o singură zi din an când va fi un Breaking News că euro a depăşit 5 lei, dar după aceea, presiunea mediatică va dispărea. Teoretic, odată ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea pe deficitul de cont curent va mai scădea, iar dacă intră măcar o parte din banii din PNRR, evoluţia cursului valutar va fi extrem de stabilă. Mai ales că sistemul financiar este finanţat acum în proporţie de 70% în lei şi doar 30% a mai rămas în valută.

     

    4. Când vor scădea preţurile la energie şi gaze?

    Plafonarea decisă de guvern în privinţa preţurilor la energie şi gaze care va costa poate 1 miliard de euro, va expira la finalul lunii martie. Întrebarea este dacă, până atunci, preţurile la energie şi gaze, care au crescut de 3-5 ori în ultimele luni pe pieţele externe, la care se raportează şi companiile din România, vor scădea astfel încât factura finală, după această plafonare, să fie mai redusă. Deja marii consumatori industriali încep să-şi reducă producţiile, în România deja avem exemplele Azomureş şi Alro, pentru că nu pot plăti aceste creşteri de preţuri la energie. Preţurile nu vor reveni la nivelurile din 2020 sau începuturile lui 2021, dar să vedem unde se vor stabiliza.

     

    5. Dacă agricultura va avea un nou an bun, economia va depăşi aşteptările

    În 2021 creşterea economică a fost dublă faţă de previziuni, asta pentru că primele două trimestre au mers peste aşteptări, iar trimestrele 3 şi 4, când industria şi construcţiile au încetinit, au fost salvate de cel mai bun an agricol din istoria României. Guvernul estimează o creştere economică de 4,6%, iar prognozele analiştilor merg între 3,5% şi 5,2%, estimarea celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania. Banii din PNRR ar trebui să revigoreze investiţiile în infrastructură, care au început să bată pasul pe loc din a doua parte a anului trecut. Un punct negativ ţine însă de sectorul IT, care, de doi ani, nu mai are creşterile spectaculoase de altădată, chiar dacă vânzoleala din piaţa muncii din IT este la cotele cele mai ridicate. Serviciile externe din IT, care mai echilibrează balanţa de plăţi, stagnează de mai bine de 1 an.

     

    6. Ce facem cu gazele din Marea Neagră care stau degeaba?

    La începutul lui 2022 ar trebui să apară primele molecule de gaze din proiectul Black Sea Oil and Gas, deţinut de un fond de investiţii american, care deja a vândut toată producţia grupului Engie, şi care a început exploatarea mai devreme, fără să mai aştepte modificarea legii offshore. Dar fără această modificare legislativă, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, nu începe. Poate că acum, când statul, prin Romgaz, a preluat jumătate din proiect, cumpărând partea americanilor de la Exxon, din consorţiul cu OMV Petrom, coaliţia de guvernare va trece prin Parlament această lege cu modificările vizate de investitori. Dacă exploatarea începe, primele gaze din acest proiect vor ieşi pe piaţă în 2-3 ani, dar măcar se va da o perspectivă. Să vedem unde se vor vinde aceste gaze, dacă se va crea o cerere internă suplimentară prin extinderea reţelei de gaze către gospodării, sau dacă vor apărea unităţi de producţie care au nevoie de aceste gaze. Dacă nu, gazele se vor duce la export, să le prelucreze alţii.

     

    7. Supraestimarea bugetul şi deficitele macro: scăpăm fără majorări de taxe?

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar dar se bazează pe o creştere considerată prea optimistă, în privinţa creşterii încasărilor la buget, adică veniturile sunt supraestimate cu peste 2 miliarde de euro, iar cheltuielile sunt subestimate cu 1 miliard de euro. Conform angajamentului luat faţă de Bruxelles, PNRR-ul, pe lângă miliardele de euro care pot fi trase are în spate mai multe condiţii: cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile nu pot depăşi un anumit nivel din PIB, iar dacă se va depăşi, guvernul, indiferent de numele şi culoarea lui politică, trebuie să ia măsuri de corecţie, fie de creştere a veniturilor, prin creşterea taxelor şi impozitelor, fie de scădere a cheltuielilor. Guvernul este optimist că va reuşi să-şi facă bugetul, analiştii au semne de întrebare, aşa că totul depinde de cât de performantă va fi economia, care însă îşi reduce ritmul de creştere, de la 7% spre 4,5 – 5%. Pe de altă parte nimeni nu ştie cum se poate corecta balanţa externă, care are un deficit comercial de aproape 25 de miliarde de euro. Pandemia ne-a adus o creştere accelerată a datoriei externe şi a datoriei publice interne, datorii care trebuie plătite. Problema este că dobânzile sunt în creştere.

     

    8. Presiunea pe creşterea salariilor continuă

    Salariul minim a crescut cu 10%, iar salariile mici vor urma aceeaşi creştere. Discuţiile vor fi legate de salariile medii, cele care depăşesc salariul mediu pe economie de 3.500 de lei net, şi salariile mari. Sub presiunea pieţei muncii, unde cererea este mai amre decât oferta, companiile trebuie să se uite la creşterea bugetelor de salarii, mai ales că inflaţia este folosită ca exemplu.

     

    9. Preţurile apartamentelor vor creşte, dar cererea va scădea: randamentele se vor reduce

    Piaţa imobiliară se va confrunta cu o creştere a preţurilor apartamentelor – creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea inflaţiei, majorarea plafonului pentru TVA de 5% de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, care va antrena creşterea preţurilor apartamentelor, dar, pe de altă parte, cererea se va confrunta cu creşterea dobânzilor la lei, creşterea ratelor lunare de plată, lipsa chiriaşilor – încă se lucrează remote, în cazul în care apartamentele sunt cumpărate pentru a fi date cu chirie. Chiriile nu vor creşte pentru că există ofertă suficientă în piaţă, dar, dacă preţurile apartamentelor cresc, randamentul scade. Dacă dobânzile la depozite şi la titluri de stat cresc, de ce ar mai investi cineva în apartamente, ca să stea goale? 2022 va fi un an cu multe semne de întrebare pentru piaţa rezidenţială. Cei care vor un apartament în care să se mute, vor plăti noile preţuri, dar cei care încercau să investească în apartamente, îşi vor face calculele de mai multe ori. Acum 2 ani era extrem de simplu, luai un apartament de 2 camere, preţurile erau ţinute de plafonul de TVA, chiria era bună, iar randamentul final era de 2-3 ori peste o dobândă bancară. Acum piaţa s-a schimbat.

     

    10. Investiţiile în spaţiile logistice vor creşte accelerat pentru că online-ul mai are loc de creştere

    2022 va fi din nou un an al spaţiilor logistice, având în vedere efervescenţa din piaţă şi banii puşi în joc, zeci şi sute de milioane de euro. Tranzacţiile pe logistică vor fi la ordinea zilei, se cumpărăr tot ce este disponibil la vânzare, iar noii jucători încearcă să construiască de la 0 tot ce se poate construi. Analiştii cred că încă nu s-a atins punctul maxim al pieţei şi că mai este loc de noi proiecte, mai ales că sunt jucători noi în piaţă, cu resurse financiare.

     

    11. Listarea Bitdefender la New York

    După UiPath, care s-a listat în primăvara anului trecut la Bursa de la New York, urmează listarea Bitdefender, afacerea începută în anii 90 de către familia Talpeş. Celălalt acţionar este fondul de investiţii Vitrivuan, care vrea să vadă cât a câştigar după ce şi-a plasat banii în Bitdefender acum câţiva ani. Dacă lucrurile merg bine, Bitdefender poate să se listeze la o valoarea spre 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi o realizare extraordinară pentru familia Talpeş, care a ţinut cu dinţii de această afacere, şi pe care nu a vândut-o în anii 2000, când îi bătea toată lumea la uşă. Bitdefender este acum o companie globală, fiind printre puţinele companii pornite din  România care au reuşit să aibă un succes extern.

     

    12. Bursa de la Bucureşti va rămâne pe val

    După exemplele din 2021 cu listările private, 2022 ar trebui să fie un an care să consolideze acest trend şi să aducă pe bursă mai multe afaceri antreprenoriale româneşti, care să strângă bani noi d ela investitori sau acţionarii actuali să-şi vândă o parte din acţiuni. Creşterea indicelui bursier BET de 33% din 2021, poate nu va putea fi replicată şi în 2022, dar nu se ştie niciodată. Dacă piaţa va avea marfă, investitorii sunt dispuşi să pună banii în joc, mai ales că dobânzile rămân în continuare real negative.

     

    13. Ce se va întâmpla cu companiile private care au în spate fonduri de investiţii şi care trebuie să facă exit

    Toată lumea întreabă ce se va întâmpla cu Regina Maria, Profi, Wordclass, afaceri care, într-un fel sau altul, trebuie vândute de către acţionarii actuali, şi care au început procesele în anii anteriori, dar care, din cauza Covidului, au fost puse pe hold. Profi a ajuns o companie destul de mare care să genereze tranzacţii d e peste 1 miliard de euro, iar Regina Maria valoarează mai mult decât acum 2 ani, asta dacă facem o comparaţie cu rivalul Medlife, care şi-a triplat valoarea pe Bursă. N-ar fi exclus să vedem şi începutul unui proces la eMag, după modelul Aleggro din Polonia. Toată lumea se uită şi la Dedeman, dar cea mai mare companie antreprenorială românească, a cărei valoare depăşeşte 4 miliarde de euro, nu pare să fie de vânzare şi nici de listare la Bursă.

     

    14. Vânzarea – Rafinăria Petromidia

    Kazahii de la KazMunaiGaz încearcă de mai mult timp să găsească un investitor pentru Rafinăria Petromidia. Acum 3 ani erau în discuţii cu un grup din China, iar informaţiile vehiculate în prezent pe piaţă indică faptul că un grup polonez şi omul de afaceri Ştefan Vuza, care a ajuns cu grupul Chimcomplex la o capitalizare de 1,7 miliarde de euro pe Bursă, încearcă să vadă dacă pot face o tranzacţie cu kazahii. Vuza a anunţat oficial că este interesat de Rafinăria Petromidia, un proiect pe care îl vrea mai mult în domeniul chimiei decât în domeniul petrolier. Rămâne să vedem cum se vor desfăşura lucrurile.

     

    15. Ce face Digi cu cei 625 de milioane de euro pe care urmează să-i încaseze din vânzarea operaţiunilor din Ungaria şi cui îi va vinde Deutsche Telekom afacerea de telefonie mobilă din România?

    Digi, companie listată la Bursă, cu o capitalizare de 800 de milioane de euro, urmează să încaseze 625 de milioane de euro din vânzarea operaţiunilor din Ungaria, iar investitorii se întreabă unde se vor duce banii. Digi are datorii de aproape 1 miliard de euro, pe care însă le poate duce fără probleme, aşa cum s-a întâmplat până acum. Probabil că o parte din bani va mai reduce nivelul datoriilor, mai ales că se pierd veniturile din Ungaria. Dar ce se va întâmpla cu restul de bani? Digi aşteaptă ca Deutsche Telekom să se decidă în privinţa operaţiunilor Telekom din România. Pânăa acum, conform zvonurilor, Digi nu a fost extrem de generoasă în privinţa evaluării Telekom, aşa că nemţii – grecii nu s-au grăbit să vândă operaţiunile. Până la urmă, cele două părţi probabil că se vor înţelege, mai ales că nimeni nu se aşteaptă să vină un alt jucător în piaţă care să aibă curajul să concureze cu Digi, cu Orange şi Vodafone.

     

    16. Băncile vor începe să marcheze credite neperformante şi să se confrunte cu o încetinire a creditării

    Cei doi ani de Covid au fost foarte buni pentru sistemul bancar, având în vedere dobânzile mici care au adus cei mai buni ani de creditare pentru persoanele fizice. Garanţiile oferite de stat prin IMM Invest şi celelalte programe, au susţinut creditarea companiilor, aşa că bilanţurile băncilor au ieşit din criză mai bine decât au intrat. 2022 va fi un an de încetinire a creditării din cauza creşterii dobânzilor la lei şi a tensiunilor din piaţă – inflaţia mare, facturile la utilităţi şi o creştere a dobânzilor la depozite, ceea ce va pune o presiune pe marja băncilor. Vor urma şi creditele neperformante acumulate în aceşti doi ani pentru că nu toate companiile au dus-o bine. S-ar putea să apară noi bănci la vânzare, mai ales că interesul de a intra în tranzacţii va creşte din partea băncilor prezente în România, nu din partea unor jucători din afară. Băncile mari, din top 10, dispun de capital suplimentar pe care nu îl pot fructifica suficient prin creştere organică, aşa că trebuie să cumpere ceva.

     

    17. Caritasul de pe piaţa crypto

    Toată lumea se uită către piaţa crypto pentru a se îmbogăţi, în această categorie intrând şi românii. Cred că sunt plasaţi mai mulţi bani în crypto de către români decât pe Bursa de la Bucureşti. Fiecare înţelege ce vrea şi cât poate din aceste produse care au împânzit lumea în ultimii ani. De urmărit ce se întâmplă cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu acum câţiva ani. În condiţiile în care peste tot sunt avertizări legate de aceste produse, toţi investitorii sunt în cunoştinţă de cauză că se pot îmbogăţi sau că îşi pot pierde banii. 

    Să vedem cum va fi 2022. Să aveţi un an bun!

  • Binecuvântarea dobânzilor mari din spatele raliului băncilor poloneze s-ar putea transforma într-un dezavantaj

    Dobânzile în creştere rapidă, principalul factor din spatele raliului de 72% al acţiunilor băncilor poloneze din acest an, s-ar putea transforma treptat într-o presiune asupra valorizărilor acestora în 2022, scrie Bloomberg.

    Riscul este ca creditele cu dobânzi variabile, care continuă să domine sectorul bancar polonez, să devină problematice anul viitor.

     

  • BREAKING. O veste proastă: Ce se întâmplă cu ratele românilor

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 31 decembrie,  la 3,01%, în creştere cu 0,66% faţă de valoarea înregistrată joi.

    Faţă de perioada similară a anului trecut, indicele a crescut cu 48,2%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menţinut la 3,13%, asemănător cotaţiei din 30 decembrie, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,23%, de la 3,21 joi.

    BNR a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    Totodată, BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50% pe an, de la 2% pe an şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 1% pe an.

  • Indicele ROBOR la trei luni rămâne sub pragul de 3% şi închide săptămâna la 2,98%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, mai face un pas spre  pragul de 3% şi închide săptămâna la 2,98%, după staţionase două zile la 2,97%.

    Indicele era cotat luni la 2,89%. De la începutul lunii decembrie, indicele a crescut cu peste 10%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat vineri la 3,13%, de la 3,11% cu o zi înainte, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru 12 luni, a crescut la 3,20%, de la 3,18% joi.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    În acelaşi timp, noul indice IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, are valoarea de 1,08% pentru creditele luate în T2/2021. Nivelul se calculează trimestrial, pe baza tranzacţiilo efectiv realizate pe piaţa interbancară de către bănci cu 6 luni în urmă.

    BNR a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci peste 1,2 mld. lei săptămâna trecută

    Ministerul Finanţelor a împrumutat săptămâna trecută de la bănci aproximativ 1,24 mld. lei prin trei licitaţii organizate luni şi joi.

    Concret, joi, Trezoreria Statului a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat de la bănci 771 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul programat, de 300 mil. lei, la o dobândă anuală de 5,56%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,14 mld. lei. Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,56%. De asemenea, lunea trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 470 mil. lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,55% şi 4,88% pe an, sub suma planificată

    Ministerul Finanţelor a respins o parte dintre ofertele de cumpărare din cauza preţului. În prima licitaţie de luni, de obligaţiuni de stat în valoare de 300 mil. lei, cererea totală a fost de 458 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de 344 mil. lei. Emisiunea este scadentă în 2029 şi are o rată a cuponului de 4,85%. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,55%.

    A doua licitaţie de luni a vizat tot obligaţiuni de stat de 300 mil. lei, scadente în 2025 şi cu o rată a cuponului de 3,5%. Volumul total al cererii a fost de 273 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de doar 125,7 mil. lei. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,88%. Roxana Roşu

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci peste 1,2 mld. lei săptămâna trecută

    Ministerul Finanţelor a împrumutat săptămâna trecută de la bănci aproximativ 1,24 mld. lei prin trei licitaţii organizate luni şi joi.

    Concret, joi, Trezoreria Statului a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat de la bănci 771 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul programat, de 300 mil. lei, la o dobândă anuală de 5,56%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,14 mld. lei. Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,56%. De asemenea, lunea trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 470 mil. lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,55% şi 4,88% pe an, sub suma planificată

    Ministerul Finanţelor a respins o parte dintre ofertele de cumpărare din cauza preţului. În prima licitaţie de luni, de obligaţiuni de stat în valoare de 300 mil. lei, cererea totală a fost de 458 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de 344 mil. lei. Emisiunea este scadentă în 2029 şi are o rată a cuponului de 4,85%. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,55%.

    A doua licitaţie de luni a vizat tot obligaţiuni de stat de 300 mil. lei, scadente în 2025 şi cu o rată a cuponului de 3,5%. Volumul total al cererii a fost de 273 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de doar 125,7 mil. lei. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,88%. Roxana Roşu

  • Ce se mai întâmplă cu finanţele statului: cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

    Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record şi aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 şi 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

    Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanţe, deşi suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roşie de economişti pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depăşit.

    „Cred că astăzi am depăşit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roşii sau linii de atenţionare. Dacă o ţii din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creştere. Cu siguranţă vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creştere din cauza creşterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Benţa, consultant fiscal.

    Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 şi la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanţele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

    Ideal ar fi, dacă creşte datoria publică şi implicit dobânzile, să se vadă şi o creştere a cheltuielilor de investiţii din bugetul de stat, pentru că finanţarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investiţiile aduc creştere economică şi venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investiţiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investiţiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

    „Ca să se menţină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că şi din cauza acestei instabilităţi politice nu s-au mai făcut plăţi”, este de părere Adrian Benţa.

    Finanţele însă, în nota care însoţeşte execuţia bugetară la 10 luni, se laudă cu o creştere a investiţiilor: „Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

    Creşterea deficitului şi datoriei publice ar fi o creştere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiţii pentru dezvoltare, este de părere Adrian Benţa. Cât timp investiţiile din bugetul de stat au scăzut puternic faţă de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulţi bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiţii pentru dezvoltare.

    „Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare şi îi duci în consum, prin consum practic exporţi bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

    Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investiţiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investiţiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiţii de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanţele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.

     

  • De unde fac băncile profituri record în pandemie, în condiţiile în care dobânzile sunt încă mici? Băncile au dat drumul la provizioane, adică le trec pe venituri. Din dobânzile la credite, veniturile încasate de bănci au scăzut cu 2% după 9 luni/2021, iar cheltuielile cu dobânzile la depozite scad cu 19%

    ♦ În criza pandemică băncile eliberează deja provizioane şi îşi cresc profiturile cu 20-60%, în timp ce după criza anterioară pornită din 2009, băncile au avut ani cu pierderi ♦ Creşterea veniturilor nete din dobânzi este de doar 2%, la 11,8 mld. lei ♦ Profitul net la nivelul sistemului bancar românesc a atins după nouă luni din 2021 un nivel record de peste 6,4 mld. lei.

    O serie de bănci mari pre­zen­te pe piaţa românească au raportat creşteri consis­ten­te ale profiturilor în pri­mele nouă luni din 2021, de 20-60% faţă de câştigurile din aceeaşi perioadă din 2020. Iar profitul la nivelul sistemului bancar a atins un record de peste 6,4 mld. lei. Întrebarea este de unde fac băn­cile profituri record în pandemie în con­diţiile în care dobânzile sunt încă mici.

    O influenţă importantă asupra creşterii câştigurilor băncilor a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor pro­vizioane, adică trecerea acestora pe ve­ni­turi, după ce anul trecut costurile mari cu ris­cul, respectiv banii puşi deoparte pen­tru aco­perirea creditelor neperformante po­ten­ţiale, presau pe câştigurile băncilor. Proble­ma este dacă nu cumva băncile dau pre­matur drumul la provizioane, în condi­ţi­ile în care ce este mai greu poate nu a trecut.

    Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au con­tinuat să crească şi în primele nouă luni din 2021, însă rata de majorare a ajuns la doar 2,1%, până la 11,8 mld. lei, în con­di­ţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 9,5%, după cum reiese din datele trans­mise de BNR la solicitarea ZF.

    Băncile au încasat în nouă luni din 2021 ve­nituri din dobânzile percepute pentru cre­ditele acor­date de aproximativ 14,1 mld. lei, în scădere cu 2% faţă de nivelul înca­să­rilor din 2020. Astfel, se observă că venitu­rile din do­bânzi au intrat pe scădere după ce în 2020 creşteau.

    Pe de altă parte, cheltu­ielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni din 2021 de circa 2,3 mld. lei, în scădere cu 18,7% comparativ cu 2020.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost de circa 6 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.

    Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­to­rie a modelului de funcţionare a secto­ru­lui bancar românesc, după cum a ob­servat şi BNR în rapoartele publicate. În timp ce dobânzile medii remunerate de bănci la depozite au ajuns să fie compa­ra­bile şi la firme şi la populaţie, osci­lând în ju­rul a 1-2%, pe segmentul împru­mu­turilor diferenţele sunt mai evidente, companiile re­uşind să negocieze dobânzi me­dii mai mici la credite în raport cu persoanele fizice.

    În aceste condiţii, pe segmentul popu­laţi­ei marjele de câştig ale băncilor sunt aproxi­mativ duble faţă de cele pentru companii.

    Băncile prezente pe piaţa locală au practicat în primul semestru din anul 2021 pe segmentul companiilor un nivel al marjei de câştig – diferenţa dintre dobânda activă la creditele noi în lei şi dobânda pasivă la depozitele corporate noi în lei – cuprins între 3 şi 3,51 puncte procentuale, comparabile cu nivelurile din S1/2020, potrivit datelor BNR. Pe de altă parte, marja între dobânzile la creditele noi şi depozite noi pe segmentul populaţiei este aproape dublă, oscilând între 5 şi 6 puncte procentuale.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost corelate cu ascensiunea creditării şi a economiei. În primele nouă luni din 2021 creditarea totală a făcut un salt mediu de 9,5% faţă de 2020, până la un sold de peste 314 mld. lei. Economia s-a revigorat în prima jumătate a anului, PIB crescând cu 6,5% faţă de S1/2020 pe serie brută şi cu 6,2% pe serie ajustată sezonier. Dar, datele Institutului Naţional de Statistică publicate recent arată un avans al PIB în T3 faţă de T2 de doar 0,3%, în vreme ce, în trimestrul al treilea faţă de T3/2020 creşterea a fost de 7,2%, iar pe primele trei trimestre, an/an, de 7,1%.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor.

    Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns după primele nouă luni din acest an la 3,3 mld. lei, fiind în creştere cu 20,1% faţă de 2020, după ce anul trecut au fost în scădere.

    Pe lângă avansul creditării, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor, şi veniturile din comisioane au susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci.

    Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit net record de peste 6,4 mld. lei, cu circa 43% pest câştigul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.

    Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Banca Transilvania, BCR şi BRD – au totalizat 3,5 mld. lei în intervalul ianuarie – septembrie 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 53%.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară românească, a fost în primele nouă luni din 2021 pe locul 1 şi în topul celor mai mari profituri, cu un câştig net record de 1,47 mld. lei, în creştere cu 63,5% comparativ cu câştigul din aceeaşi perioadă din 2020, perioadă marcată puternic de pandemia COVID-19. Câştigul obţinut de Banca Transilvania în primele nouă luni din 2021 este cel mai mare din aceeaşi perioadă din ultimul deceniu.

    În cazul grupului BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, profitul net obţinut în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 1,14 mld. lei (232,5 mil. euro), în creştere cu 35% faţă de câştigul din primele nouă luni din 2020, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor, dar şi ca urmare a alocării de costuri cu riscul mai reduse.

    Locul 3 pe podium în topul profitabilităţii băncilor mari i-a revenit BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, care a reuşit să obţină în primele nouă luni din 2021 un profit net de 886 mil. lei, în creştere cu 23,3% faţă de rezultatul din acceaşi perioadă din 2020, perioadă marcată de debutul crizei COVID-19, ascensiunea câştigului din acest an fiind influenţată atât de costul riscului pozitiv, cât şi de avansul creditării.