Tag: director general

  • Jobul din România plătit cu 800 de euro pe lună pentru care nu se gasesc candidaţi

    „Suntem într-o situaţie dramatică în ceea ce priveşte forţa de muncă. Zil­nic avem între 10 şi 15 maşini care stau din cauza faptului că nu avem şo­feri. Am renunţat la contracte din cauza lipsei oamenilor. Am analizat des­chiderea unei şcoli de şoferi, dar dacă nu mai sunt oameni, ce să şcolim? În plus, după ce îi şcolim la 5-6 luni pleacă”, a declarat Dumitru Ştefan, care conduce o companie cu 420 de an­gajaţi.

    Compania a crescut salariul anga­ja­ţilor anul trecut cu 15%, astfel că salariul mediu a ajuns la 800 de euro. De asemenea, firma oferă mai multe beneficii salariaţilor astfel încât şoferii  să nu mai plece în străinătate.

    Romstyl Impex are 300 de autove­hicule cu care aprovizionează peste 400 de benzinării ale tuturor com­paniilor petroliere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jobul din România plătit cu 800 de euro pe lună pentru care nu se gasesc candidaţi

    „Suntem într-o situaţie dramatică în ceea ce priveşte forţa de muncă. Zil­nic avem între 10 şi 15 maşini care stau din cauza faptului că nu avem şo­feri. Am renunţat la contracte din cauza lipsei oamenilor. Am analizat des­chiderea unei şcoli de şoferi, dar dacă nu mai sunt oameni, ce să şcolim? În plus, după ce îi şcolim la 5-6 luni pleacă”, a declarat Dumitru Ştefan, care conduce o companie cu 420 de an­gajaţi.

    Compania a crescut salariul anga­ja­ţilor anul trecut cu 15%, astfel că salariul mediu a ajuns la 800 de euro. De asemenea, firma oferă mai multe beneficii salariaţilor astfel încât şoferii  să nu mai plece în străinătate.

    Romstyl Impex are 300 de autove­hicule cu care aprovizionează peste 400 de benzinării ale tuturor com­paniilor petroliere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A parcurs lanţul ierarhic de la consultant de vânzări la director de achiziţii, iar acum este CEO-ul Flanco

    Întreaga sa carieră este legată de retailul electro-IT, unde a parcurs lanţul ierarhic de la consultant de vânzări la director de magazin, manager de produs, director de retail, business unit manager, director de achiziţii şi director general. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, promoţia 1999.

    Sârbu s-a alăturat echipei Flanco în 2012, ca director de vânzări, atras de strategia companiei de a pune pune accent pe consultanţa oferită clienţilor în magazine. Din februarie 2013, a preluat conducerea departamentului Product Management, unde a construit strategia de achiziţii a companiei.

    Promovarea sa la conducerea Flanco Retail, din funcţia de director de achiziţii, pe care a ocupat-o vreme de aproximativ un an, a asigurat continuitatea activităţilor strategice şi operaţionale ale companiei.

    Potrivit celui mai recent interviu acordat ZF, Flanco şi-a bugetat pentru acest an un business de 90 de milioane de lei (peste 200 de milioane de euro), faţă de 776 de milioane de lei în 2015.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.

  • Natalia Gelshtein-Kiss, noul Director General Danone România

    ”Sunt onorată să accept această oportunitate şi să mă alătur echipei din România. Am experienţe de neuitat în regiune, în ţări din apropierea României, şi mă bucur că vin aici, pe o piaţă cunoscută pentru exigenţele consumatorilor.

    Danone România este pe drumul cel bun în direcţia consolidării unui business sustenabil pe termen lung, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea categoriei de iaurt, a fermelor româneşti partenere şi a societăţii în general” declară Natalia Gelshtein-Kiss.

    Natalia Gelshtein-Kiss are experienţă pe diverse poziţii în cadrul companiei Danone, în care activează din 2003. În ultimul an a ocupat simultan poziţiile de Director al City Unit Moscova, un nou model operaţional de business, transversal, integrativ, pentru zone urbane mari, şi Director Regional de Vânzări pentru Moscova, iar anterior a fost Director de Vânzări în Ucraina şi Republica Cehă pentru o perioadă de 7 ani.
     

  • (P) GRAMMA, povestea vinului care dă tonul oricărei conversaţii

    Între 2004 şi 2008, în perioada boom-ului imobiliar, când investitorii erau atraşi de investiţiile în diverse tipuri de proprietăţi, via familiei Olteanu a fost foarte atractivă. „Am primit o ofertă de aproape 10 milioane de euro pentru cele 40 de hectare pe care le deţineam. Deşi o asemenea sumă este greu de refuzat, părinţii mei au ales să spună nu. Au considerat că un proiect european pe prima variantă de SAPARD este soluţia de care avem nevoie. Au făcut un credit mult mai mic, de 1 milion de euro, şi au implementat cu succes proiectul. Astăzi, când privesc în urmă, îmi dau seama că părinţii mei au luat cea mai bună decizie şi le sunt recunoscător“, adaugă Marian. În prezent podgoria GRAMMA e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă.

    Este singura atât de aproape de un centru cultural precum Iaşi. De la vie şi până în centrul oraşului sunt doar 10 kilometri, iar până la drumul principal sunt 3,5 kilometri. Întreaga regiune însă, numită până nu de mult şi „leagănul viticulturii româneşti“, are o istorie de peste 2000 de ani. Datarea a fost posibilă prin seminţele din soiul Fetească neagră, descoperite la Cucuteni, lângă Iaşi.

    Dezavantajul poziţionării într-o regiune dominată de producători mari, cum sunt Dealurile Moldovei, a fost repede transformat în avantaj prin soiurile pe care GRAMMA a început să le producă. „Vinurile pe care le facem provin de la o viţă în vârstă, veche de peste 50 de ani, cu rădăcini adânc înfipte în sol. Culegem strugurii în lăzi de 18 kilograme, astfel încât să le menţinem bobul întreg până la cramă. Acolo sunt trecuţi prin desciorchinător, care lasă doar boabele să intre în presa pneumatică. Aceste verigi tehnologice şi fermentaţia controlată sunt cele mai importante etape pe care noi le folosim ca să protejăm calitatea vinului“.

    GRAMMA produce vin în ediţii limitate, dintre care Fetească regală, unul dintre cele mai populare soiuri albe româneşti. Acest soi semi-aromat, cu intensitate medie, are însă o aciditate ridicată, care se traduce prin senzaţia de prospeţime. Tocmai de aceea vinul acesta poate fi asociat perfect cu o gamă largă de opţiuni culinare, precum preparatele uşoare, salatele, brânzeturile şi chiar fructele de mare.

    Unul dintre cele mai expresive soiuri, atât în privinţa aromei, cât prin gust şi culoare este Feteasca albă, vinificată în vin sec. Pentru GRAMMA, acesta este o premieră, pentru că până în 2016 era unul dintre cele trei soiuri care intra în componenţa vinul Cuvée Vişan alb. Începând de anul acesta, vinul va fi produs separat.

    De asemenea, tot din acest an, GRAMMA va produce şi varianta rosé a cupajului Cuvée Vişan, format din soiurile Fetească neagră şi Merlot. Acesta este proaspăt şi uşor, cu 11% alcool, perfect pentru zilele călduroase, când poate fi servit rece. Prin componenţa sa, Cuvée Vişan devine expresia unei conversaţii plăcute între un soi românesc şi unul franţuzesc.

    Dintre toate vinurile pe care le are în portofoliu, GRAMMA vinde cel mai bine Aligoté şi Rosé, un cupaj din soiurile roşii. „Toate acestea au o personalitate aparte, însă Aligoté este pentru noi cel de suflet. Am crezut în el şi am decis să-l producem atunci când nici francezii din regiunea Burgundia nu o mai făceau. Este un vin cu personalitate, care nu îţi lasă cale de mijloc, aşa îmi place să îl caracterizez şi i se potriveşte cel mai bine. Fie îţi place, fie nu. Rosé însă e nou, la modă. Vine din zona de nord a ţării, care e caracterizată de aciditate ridicată, acea senzaţie de prospeţime şi vioiciune în gust“.

    Pentru producător, unul dintre cele mai importante canale de distrubuţie sunt restaurantele, pentru care lucrează cu distribuitori specializaţi. Vinurile GRAMMA pot fi găsite în lanţul de distribuţie HoReCa premium din cele mai importante oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Iaşi. Un alt canal important este retailul modern, prin reţelele Carrefour şi Kaufland, care au acordat încredere producătorilor mici şi au oferit clienţilor lor vin de calitate, autohton.

    Prin vinurile pe care le produce, GRAMMA se adresează tinerilor cu o viaţă socială activă, indiferent dacă este vorba de mediul de lucru sau nu. Sunt acele persoane cărora, în timpul liber, le place să gătească un tip de mâncare mai special, la care să poată fi asociat un vin bun sau care preferă să iasă în oraş la un winebar sau un bistro, unde îşi pot cumpăra un pahar cu vin.

    „Clientul GRAMMA a înţeles că beneficiile vinului ţin şi de sănătate, şi este băutura care se asociază cu uşurinţă unui mediu elegant, unde poţi să ţii paharul de vin de picior şi să te bucuri de aromele sale discrete. Nu cred că există vin prost. Cred însă că există vin de la care ai aşteptări puţine şi cel care reuşeşte să le depăşească pe toate. Credinţa noastră, exprimată iar şi iar prin ceea ce producem la GRAMMA, este că există un vin pentru fiecare moment şi pentru fiecare conversaţie“, conchide Marian Olteanu.

  • Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. „Fotografia a fost dintotdeauna o pasiune. Eram fotograf la diverse evenimente deja de câţiva ani când am decis să deschid propria afacere”, îşi amintea Marian Alecsiu despre începuturile firmei, când a transformat astfel hobby-ul în job.

    Aşa a deschis un mic laborator de developare foto, o afacere destul de prosperă la acel moment, în urma unei investiţii pe care a strâns-o atât din câştigurile obţinute ca fotograf, care nu erau însă foarte mari, cât şi din vânzarea propriei truse foto care, ca şi acum de altfel, nu era deloc ieftină.