BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut un excedent de 54 milioane de euro în perioada ianuarie-aprilie

     Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 975 milioane euro, al veniturilor cu 200 milioane euro, iar surplusul înregistrat de balanţa serviciilor a fost de 721 milioane euro, faţă de un deficit de 130 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile străine directe au totalizat 322 milioane euro, faţă de 494 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2012, din care creditele intragrup au însumat 191 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 milioane euro.

    Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 80,33 miliarde euro la 30 aprilie 2013 (79,6% din total datorie externă), în creştere cu 2,1% faţă de 31 decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un alt acord cu FMI? Poate da, poate nu

    Conform scrisorii de intenţie citate de Mediafax, Guvernul se angajează în principal să recupereze întârzierile în materie de arierate ale bugetului de stat şi ale autorităţilor locale (ţinta stabilită pentru dec. 2012 pentru acestea din urmă era reducerea lor la 300 mil. lei, însă bilanţul final a arătat 840 mil. lei). Guvernul se declară dispus, de asemenea, să-şi “reevalueze paşii viitori” în privinţa privatizării complexului Oltenia, de la poziţia iniţială privind vânzarea a cel mult 15% din acţiuni la posibilitatea vânzării pachetului majoritar.

    Premierul Ponta a lăsat să se înţeleagă că este posibil ca un nou acord cu FMI să nu mai fie necesar, având în vedere că România a ieşit din procedura de deficit excesiv al UE, ajungând la stabilitate fiscală (deficit bugetar sub 3% din PIB). Potrivit premierului, orice nou acord cu FMI trebuie aprobat în primul rând de Comisia Europeană, astfel încât aceasta ar putea decide că România nu mai are nevoie de un alt acord. Noua poziţie a premierului contrastează cu declaraţiile anterioare pe care el sau preşedintele Traian Băsescu le-au făcut în favoarea unei viitoare continuări a relaţiei cu FMI.

    Deocamdată, la solicitarea FMI, Guvernul a modificat legislaţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, astfel încât la mai puţin de două luni de la aprobarea de către Parlament a actualei echipe de conducere, aceasta va fi înlocuită cu o alta, selectată după alte criterii. Viitorii membri vor avea obligatoriu un istoric mai mare de experienţă profesională în domeniu (cel puţin 10 ani), vor fi mai puţini (11 în loc de 17), iar numărul membrilor neexecutivi va fi redus de la 12 la 6.

    În acelaşi timp, Guvernul a impus taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au atribuit membrii fostelor comisii din care s-a format ASF (CNVM, CSA şi CSSPP). În drum spre Monitorul Oficial, documentul aprobat de Guvern a ajuns să extindă impozitarea de 85% şi la toţi angajaţii din conducerea companiilor de stat sau private şi membrii în CA – gafă pe care premierul Victor Ponta a atribuit-o unor funcţionari de la SGG sau Finanţe “care se cred mai deştepţi decât Guvernul”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14.577
    numărul de copii născuţi în aprilie, cu 1011 mai mulţi decât în luna martie

    7.682
    numărul de locuinţe livrate în T1 pe piaţa rezidenţială, cu 820 în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar din total 0,6% au fost finanţate cu bani de la buget, iar 54% au fost construite în mediul rural

    1,8 mld. euro
    excedentul comercial al UE în T1 2013, comparativ cu un deficit de 7,7 mld euro în T1 2012

    15.2 mil.
    numărul de cetăţeni străini care lucrau în UE în 2012, reprezentând 7% din forţa totală de muncă

    0,3%
    noua prognoză a Bundesbank pentru creşterea economică a Germaniei, faţă de prognoza precedentă de 0,4% din decembrie, în timp ce pentru 2014 se prevede o creştere a PIB de 1,5% (1,9% anterior)

    5,32%
    inflaţia anuală în luna mai, aproape neschimbată faţă de cea din aprilie (5,29%), după ce în luna mai preţurile au crescut faţă de luna precedentă cu 0,2%

    0,7% din PIB
    excedentul balanţei de cont curent a UE în T1, uşor mai scăzut faţă de ultimele trei luni ale anului precedent (0,9% din PIB)

  • Focuri de primăvară peste Europa

    În paralel, Comisia Europeană le-a remis ţărilor în cauză liste cu măsuri de reformă pe care ar trebui să le ia, între care multe sunt decizii dificile electoral. Pentru Franţa a recomandat tăierea costurilor cu forţa de muncă, a ajutoarelor de şomaj şi a contribuţiilor la asigurări sociale, iar pentru Spania (aflată la a treia prelungire a termenului) a recomandat continuarea reformei pieţei muncii derulate anul trecut cu tăierea cheltuielilor de asistenţă socială şi renunţarea la corelarea între cheltuielile publice şi inflaţie, ceea ce va afecta şi mai mult puterea de cumpărare.

    De altfel, chiar zilele trecute a avut probabil loc cel mai ironic protest de la începutul crizei, cu pompierii din Barcelona care s-au apucat să aprindă focuri în loc să le stingă, atrăgând atenţia că reducerile masive de personal din cauza austerităţii au ajuns să le facă imposibilă munca şi să pericliteze siguranţa publică.

    Pe acest fond optimist, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au declarat la Paris că ambii susţin îndesirea reuniunilor la vârf ale zonei euro, cu un preşedinte adevărat al zonei euro, care să aibă atribuţii mai largi decât acum. în prezent, reuniunile Eurogrupului, format din miniştrii de finanţe ai zonei euro, sunt prezidate de ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, cel rămas în memoria colectivă prin gafele despre Cipru. “Avem nevoie de mai multă coordonare a politicilor, în special în Eurogrup”, a zis Angela Merkel.

    În acelaşi timp, a ieşit la iveală că din mult discutata taxă europeană pe tranzacţiile financiare n-a mai rămas nimic: ea va fi aplicată din 2014 numai pentru tranzacţiile cu acţiuni şi va fi de 0,01% în loc de 0,1%, urmând ca taxa pentru celelalte tipuri de tranzacţii (grosul adică) să se aplice undeva după 2015.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5,4%
    cu atât a scăzut soldul creditului neguvernamental în valută în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 136,3 mil. lei, în timp ce soldul creditului în lei a crescut cu 3,8%, la 83,7 mil. lei

    23.665
    numărul insolvenţelor consemnate anul trecut, care plasează România pe al primul loc în Europa Centrală şi de Est, urmată de Ungaria (22.840), conform Coface

    7,5 mld. lei
    deficitul bugetar în perioada ianuarie-aprilie, echivalent cu 1,2% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în aceeaşi perioadă din 2012

    28.000
    numărul locurilor de muncă vacante în T1, cu 4.800 mai multe decât în T4 2012 şi cu 3.100 mai multe decât în T1 2012

    1%
    scăderea economiei zonei euro în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în UE, scăderea a fost de 0,7%

  • Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

     Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxembourg, se arată într-un comunicat al CE.

    România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

    Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar a urcat la 1,2% din PIB după primele patru luni

     “În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, având caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012”, notează instituţia.

    În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor.

    Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record american: deficitul bugetar a scăzut cu peste 30% în şapte luni

    Datele publicate în ultima lună confirmă că bugetul federal şi-a redus deficitul foarte rapid, cu 32,3% în primele şapte luni din anul fiscal curent (perioada octombrie 2012 – aprilie 2013), la 488 mld. dolari. Evoluţia este atribuită majorării veniturilor, care au crescut cu aproape 16% în acelaşi interval, respectiv cu 220,1 mld. dolari.

    Deficitul bugetului federal american, care s-a redus cu 1,6% din PIB, este estimat acum de Biroul pentru Buget al Congresului să scadă la 4% la finele anului fiscal curent (şi la cca 2% în 2015), faţă de 5,3% în estimarea oficială din februarie. În 2009, deficitul federal depăşea 10%.

  • Şeful Bundesbank: Franţa are o responsabilitate specială în UE, în privinţa reducerii deficitului

     Credibilitatea legislaţiei din zona euro ar avea de suferit dacă flexibilitatea sistemului va fi împinsă până la limită, a arătat Weidmann într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Bild am Sonntag, preluat de CNBC.

    “Evoluţiile economice din unele ţări au fost într-adevăr mai slabe decât se estima, iar regulile europene oferă un anumit grad de flexibilitate în astfel de cazuri”, a declarat oficialul german, întrebat despre decizia Comisiei Europene de a acorda Franţei, Italiei şi Sloveniei mai mult timp pentru a se încadra în criteriile de stabilitate, îndeosebi reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

    În urma crizei din 2008-2009, numeroase state UE au înregistrat deficite bugetare cu mult peste limita prevăzută în legislaţia europeană. Având în vedere circumstanţele economice excepţionale, Comisia Europeană a decis să acorde mai mult timp pentru reîncadrare statelor unde derapajul fiscal s-a produs pe fondul încetinirii creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din zona euro în trei cuvinte: Berlin contra Paris

    Presa germană a comentat în mai multe rânduri divergenţele de opinie din tandemul franco-german, notând atât antipatia personală dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele François Hollande, dar şi abordările complet opuse ale acestora în privinţa direcţiei spre care ar trebui să se îndrepte zona euro.

    Franţa a făcut cunoscut că nu-şi poate permite să reducă acum deficitul bugetar (aşteptat să atingă anul acesta 4,2% din PIB), din cauza conjuncturii economice proaste, astfel încât efortul bugetar total de 50 mld. euro estimat ar arunca în recesiune economia franceză, actualmente stagnantă. Anul trecut, numărul de falimente ale companiilor din Hexagon a crescut cu aproape 3%, la 61.000, iar rata şomajului a atins în martie curent un nou record – 11,5%.

    Un raport recent al Comisiei Europene citat de Der Spiegel indică intenţia Bruxellesului de a le oferi ţărilor cu probleme, ca Franţa, Italia sau Spania, mai mult timp pentru a-şi reduce datoriile, în timp ce Germania susţine că, dimpotrivă, ar fi nevoie de termene mai strânse, fiindcă şi aşa progresul reformelor din aceste ţări este lent. Raportul insistă însă că aceste ţări ar trebui să ia măsuri de liberalizare suplimentară a pieţei muncii şi arată că Franţa ar trebui să abordeze consolidarea fiscală nu numai prin creşterea veniturilor, aşa cum a făcut până acum, dar şi prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, adică exact ceea ce Parisul se fereşte să facă.