BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Metrorex a retras cardurile comune cu RATB, din cauza datoriilor regiei de aproximativ 15 milioane de lei

     Metrorex nu mai acceptă, din 14 martie, la plata călătoriei cu metroul cardurile Activ emise şi reîncarcate de RATB şi nici biletele unice RATB – Metrorex. Decizia a fost anunţată în urma încetării contractului încheiat între Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi SC Metrorex SA.

    Reprezentanţii RATB au precizat, marţi, că Metrorex a renunţat la cardurile Activ din cauza datoriilor regiei către compania de transport. Potrivit acestora, la sfârşitul anului trecut, debitul către Metrorex era de 17,3 milioane de lei, din care s-au achitat, de la începutul anului, 2.123.193 de lei, iar marţi urmează să fie plătită suma de 1.993.523 de lei.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Stelian Tănase: Am cerut ştergerea datoriilor pe care le are TVR la bugetul de stat

     “Noi am cerut la cele mai înalte niveluri ca să fim iertaţi de ea. Asta se poate face o singură dată”, a spus Stelian Tănase. El a mai spus că acest lucru este posibil numai cu avizul Comisiei Europene.

    “Dar trebuie să facem acest lucru pentru că sunt datorii cumulate, unele, repet, consecinţa unor decizii care s-au luat la acea vreme”, a spus Stelian Tănase.

    “Am vorbit despre iertarea datoriilor chiar la Ministerul de Finanţe, de mai multe ori. O televiziune îndatorată e în genunchi şi o televiziune independentă este o televiziune care stă pe propriile ei resurse. Noi ne luptăm cu fantomele trecutului. Eu mă străduiesc să plătesc datoriile făcute de alţii în timp”, a spus Stelian Tănase. El a precizat că numai o treime din aceste datorii sunt ca urmare a modului în care a fost condusă televiziunea publică. “Restul aparţine guvernanţilor, politicienilor care au luat decizii proaste, care au dezavantajat televiziunea”, a spus Stelian Tănase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru cine a uitat de criza datoriilor greceşti

    Noul pachet de salvare ar urma să fie anunţat în aprilie.

    Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble declarase, vara trecută, că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea pachet financiar spre a-şi putea plăti datoriile, deşi nu şi de o nouă restructurare a datoriilor.

    La acea vreme, declaraţia ministrului fusese privită drept o gafă electorală stranie, dată fiind opoziţia nemţilor faţă de ideea de a da bani din nou pentru Grecia, însă cancelarul Angela Merkel adăugase că nu se pune problema unei asemenea discuţii înainte de expirarea celui de-al doilea pachet de salvare, la finele lui 2014.

    Guvernatorul băncii centrale, Giorgios Provoupoulos, a declarat vineri, la un seminar financiar de la Londra, că Grecia a îndeplinit condiţiile cerute de creditorii externi pentru finanţare în cadrul actualului pachet de salvare, dar a sugerat că ţara va avea nevoie de o nouă relaxare a termenilor de plată a datoriei, care se ridică la 175% din PIB, printr-o extindere a scadenţelor şi o reducere a dobânzilor – concesii calificate de Wall Street Journal drept improbabile, cel puţin până la alegerile europarlamentare din luna mai.

    Provoupoulos a spus că Grecia mai are 8-9 mld. euro din actualul pachet de salvare pe care le poate folosi pentru recapitalizarea băncilor, în caz de necesitate, iar vânzarea unor active bancare neeseţiale ar putea genera capital suplimentar de încă 5 mld. euro.

  • UDMR va depune un proiect în Parlament în sprijinul celor pe care băncile îi evacuează din locuinţe

     Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că a avut mai multe discuţii cu reprezentanţii băncilor din municipiu şi cu cetăţeni care au datorii la bănci şi nu le mai pot onora, astfel că ar putea fi evacuaţi din locuinţe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Antal a afirmat că a elaborat un proiect pentru a proteja familiile care nu îşi pot plăti datoriile la bănci nu din cauza neglijenţei, ci din motive obiective, proiect pe care parlamentarii UDMR îl vor depune săptămâna viitoare în Parlament.

    “În România sunt zeci de mii de familii care se află în prag de evacuare de către bănci. (…) Dacă nu luăm măsuri, începând cu 1 martie va începe acest proces de evacuare, ceea ce va duce inclusiv la prăbuşirea pieţei imobiliare din România”, a afirmat primarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penalităţi de 10-25% pentru firmele care nu-şi declară integral veniturile

    Sistemul va fi introdus de Guvern ca parte a unui set de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

    “Prin noul sistem, firmele care declară administraţiei fiscale un anumit venit care se dovedeşte însă a fi cu până la 10% mai mic decât valoarea reală vor fi penalizate cu 10% din diferenţă, iar cele care declară venituri mai mici cu peste 10% comparativ cu suma reală vor fi penalizate cu 25% din diferenţa nedeclarată”, au afirmat sursele.

    Pachetul de măsuri privind modificarea sistemului de penalităţi la plata datoriilor bugetare, limitarea comisioanelor interbancare, plafonarea plăţilor în numerar, introducerea caselor de marcat cu jurnal economic şi îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare.

  • Restanţele grecilor la întreţinere cresc cu 4 milioane de euro pe zi

    Cele mai mari datorii, respectiv 600 de milioane de euro, sunt ale populaţiei (65%) şi firmelor mici, în timp ce sectorul public are restanţe de 190 de milioane de euro.

    Arieratele companiilor totalizează circa 130 de milioane euro, iar compania minieră Larco are datorii de peste 135 de milioane de euro.

    Pentru a facilita plata datoriilor de către consumatorii casnici, compania a introdus anul trecut un plan flexibil de plată, la care s-au înscris peste 700.000 de utilizatori. Atractivitatea planului a determinat compania de electricitate să permită înscrierile şi prin telefon, întrucât angajaţii de la ghişee nu au făcut faţă numărului mare de cereri.

    Prin acest plan, abonaţii pot plăti datoriile în 12 rate şi un avans de 20%-50%. Cei din categoriile defavorizate, precum şomerii şi persoanele cu venituri mici, pot plăti datoriile în până la 40 de rate.

  • GSK România a folosit cei 66,8 milioane euro din majorarea de capital pentru plata unor datorii

     “Industria farmaceutică finanţa, în ultimii ani, aproape în întregime sistemul de sănătate, susţinând termene de plată ce depăşeau 180-200 de zile, practica indicând chiar şi termene mai mari. Pe acest fond, am acumulat datorii către alte entităţi GSK din lume (furnizori de produse din interiorul GSK) şi am folosit această majorare de capital pentru a plăti aceste datorii”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al companiei, Pascal Prigent.

    Majorarea a fost efectuată în numerar de către asociatul unic al companiei, firma Setfirst Limited, înregistrată în Marea Britanie.

    “Acum suntem extrem de încurajaţi de deciziile pozitive ale CNAS de a se alinia la legislaţia europeană, lucrând cu termene de plată de 60-30 de zile”, a mai spus Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i de făcut cu datornicii Europei

    Studiul, care ia în discuţie 11 ţări europene care au intrat în criză sistemică odată cu SUA, arată că numai două ţări – SUA şi Germania – au ajuns din nou la nivelul venitului real dinainte de criză, pentru că au avut suficient acces la finanţare (internă şi externă), iar în cazul SUA s-a procedat la restructurări ale datoriilor.

    “În cea mai mare parte a Europei, atunci când un datornic îşi pierde casa, nu-şi pierde şi datoria”, a rezumat Reinhart, potrivit The New York Times, sugerând că pentru o ieşire reală din criză, Europa ar trebui să procedeze la noi restructurări ale datoriilor, atât ale celor private, cât şi ale celor publice.

    Rogoff şi Reinhart au ţinut anul trecut prima pagină a publicaţiilor financiare, după ce s-a descoperit că volumul “Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat de ei în 2010, conţinea o greşeală în calculul care i-a dus pe cei doi la concluzia că în economiile dezvoltate, creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice.

  • Marile economii ale lumii trebuie să refinanţeze datorii de 7.430 de miliarde de dolari în acest an

     Valoarea titlurilor de stat scadente în acest an ale ţărilor G7 plus India, Rusia, Brazilia şi China este similară cu cea de anul trecut, după ce în 2012 s-a situat la 7.600 de miliarde de dolari, arată calculele Bloomberg. Din G7 fac parte SUA, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania şi Canada.

    Statele Unite au de refinanţat cele mai mari datorii, de 3.100 de miliarde de dolari, în creştere cu 6% faţă de anul trecut. Pentru Rusia, Germania şi Japonia necesarul de refinanţare va scădea, în timp ce pentru Italia, Marea Britanie, Franţa, China şi India va creşte.

    Deficitele bugetare ale statelor dezvoltate au coborât de la 7,8% în 2009 la 4,1%, dar rămân la circa de două ori media deceniului de dinaintea crizei financiare. Costurile de împrumut ale guvernelor ar putea urca şi mai mult după ce randamentele medii au înregistrat anul trecut cea mai puternică creştere începând din 2006, în contextul îmbunătăţirii situaţiei economice şi a reducerii programului de achiziţii de obligaţiuni derulat de către Rezerva Federală a SUA (Fed).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obligaţiile de plată ale statului din hotărâri judecătoreşti, compensate cu datoriile la buget

    Executivul mai transmite, într-un comunicat, că ordonanţa extinde sfera actelor care pot fi executate de la capitolul de despăgubiri civile, prin adăugarea, la hotărârile judecătoreşti pronunţate în sistemele judiciare naţionale, şi pe acelea pronunţate de tribunale sau curţi arbitrale, naţionale sau internaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro