BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • BNR propune un grup de lucru privind soluţionarea alternativă a litigiilor consumatori – profesionişti

    Banca Naţională a României a organizat luni un colocviu privind soluţionarea alternativă a diferendelor dintre cosumatori şi profesionişti, de la care au lipsit însă reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, deşi ar fi fost invitaţi.

    Potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, banca centrală propune un grup de lucru format din reprezentanţii industriilor, ai instituţiilor de protecţie a consumatorilor şi a organizaţiilor neguvernamentale de profil pentru a decide forma în care se vor organiza instituţiile de soluţionare alternativă a potenţialelor litigii în relaţia cu consumatorii.

    ANPC a elaborat în toamna anului trecut un proiect de lege de transpunere a directivei europene care prevede că că poate fi entitate de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) orice autoritate publică centrală cu responsabilităţi în domeniul protecţiei consumatorilor. În acest sens, proiectul stabileşte că procedurile de soluţionare alternativă a litigiilor pot fi derulate doar de autorităţile publice centrale.

    Practic, proiectul propune ca instituţia ce va media soluţionarea alternativă să fie subordonată ANPC în cazul domeniilor în care protecţia consumatorilor se află sub controlul instituţiei.

    Totodată, proiectul prevede că profesioniştii ar urma să fie obligaţi să recurgă la utilizarea unei proceduri SAL atunci când apare un litigiu cu un consumator. Entitatea SAL va propune o soluţie care va deveni obligatorie pentru părţi dacă este acceptată de consumator.

    Atât oficialii băncii centrale, cât şi ai bancherilor şi ai sistemului juridic au atras atenţia că orice instituţie ar trebui să beneficieze de încrederea tuturor părţilor implicate, nu doar a consumatorilor, lăsând astfel să se înţeleagă că varianta propusă de ANPC este deficitară sub aspectul relaţiei cu industriile.

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • GfK: 2014, cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea românilor în economie şi finanţe

    “Este prima dată în ultimii şapte ani când procentul celor care se uită cu încredere la viitorul economic al ţării îl depăşeşte pe cel al neîncrezătorilor, ceea ce ne face să aşteptăm o creştere a indicatorului măsurat de GfK şi în 2015. Încheierea unui an electoral intens, dar şi perspectivele de revenire a economiei globale, îi determină pe români să spere la un viitor mai bun”, a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK România.

    Astfel, 4 din 10 români afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2013, faţă de aproape 6 din 10 români care considerau acelaşi lucru pentru anul 2013 comparativ cu 2012.

    Potrivit GfK, o treime dintre români se aşteaptă ca economia să meargă mai bine în 2015 şi doar 20% mai rău.

    Pentru o treime dintre români spuneau în decembrie că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce 16% dintre locuitori credeau că aceasta este mai bună. Situaţia cunoaşte o îmbunătăţire faţă de 2013, când 44% din populaţie îşi vedea finanţele personale deficitare.

    În privinţa perspectivelor financiare, doar un sfert dintre cei chestionaţi au spus de-a lungul anului 2013 că acestea se vor înrăutăţi, peste 21% fiind optimişti. Procentul celor care cred că situaţia bugetului va fi stabilă în viitor a crescut faţă de 2013, de la 43% la 47%.

    În decembrie 2014, percepţia asupra evoluţiei inflaţiei din ultimul an este mai bună decât în aceeaşi lună din 2013. Aproape 4 din 10 români cred că preţurile au fost mai ridicate în 2014 în comparaţie cu anul anterior, faţă de 67% care credeau acelaşi lucru în 2013.

    Perspectivele privind şomajul sunt mai bune decât în anii anteriori. Media peşimiştilor în 2014 se situează la 58% faţă de 66% în 2013 şi 63% în 2012.

    Atunci când se referă la investiţiile în bunuri de folosinţă îndelungată, numărul celor care considerau în decembrie că nu este un moment bun pentru realizarea acestora în viitorul apropiat este în scădere faţă de decembrie 2013, 49% dintre români afirmând că nu intenţionează să cumpere un obiect important pentru locuinţă în următorul an, versus 52%.

    Atitudinea faţă de economisire este relativ constantă, doar 20% dintre români consideră că este o perioadă propice pentru a pune bani deoparte, iar 59% spun că veniturile lor abia reuşesc să le acopere cheltuielile curente. În acelaşi timp însă, procentul celor care spun că au datorii este într-o uşoară scădere, situându-se la 16%, comparativ cu 19% în decembrie 2013 şi 2012.

    Informaţiile provin din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu cofinanţat de Comisia Europeană şi realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste, eşantionul fiind de 1.000 de persoane.

    Indicele general măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat de GfK pentru Comisia Europeană a atins o medie anuală de -28,6 în decembrie 2014.

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 35 de milioane de euro giganţii din retail pentru înţelegeri la fixarea preţurilor

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect întelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009, notează un comunicat de presă emis de Consiliul Concurenţei.

    În urma investigaţiei, a fost sanctionată încălcarea legii concurenţei atât pentru stabilirea preţurilor de revânzare (de raft), cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor.

    Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.

    În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului, notează acelaşi comunicat.

    Companiile sancţionate sunt Mega Image (5,6 milioane euro), Metro Cash&Carry România (11,3 milioane euro), Real Hypermarket România (5,5 milioane euro), Selgros Cash&Carry România (6,6 milioane euro), Agroalim Distribution (138.000 euro), Albalact (499.888 euro), Argus (141.615 euro), Covalact (149.833 euro), Cramele Halewood (63.340 euro), Danone PDPA (599.828 euro), De Silva Intermed (7.217 euro), Delaco Distribution (206.829 euro), Gerola Prodinvest (70.210 euro), Granddis (74.354 euro), Impex Bock (1.307 euro), Macromex (535.043 euro), Napolact (264.652 euro), Parmalat România (61.330 euro), Prodlacta (37.755 euro), Quadrant-Amroq Beverages (725.805 euro), Star Foods EM (443.900 euro), Transilvania General Import Export (1,1 milioane euro), Tymbark Maspex România (374.301 euro), Whiteland Import Export (528. 292 euro) şi Zarea (78. 975 euro).

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum, respectiv “Monitorului preţurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul prin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC şi al Consiliului Concurenţei, prevede crearea unui platforme on-line care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Carrefour România a introdus staţiile inteligente de colectare selectivă a deşeurilor

    Elementul de noutate:

    Echipamentul a fost introdus şi testat pentru prima dată în România în 2013, la Buzău; elementul de noutate constă în capacitatea de colectare în acelaşi loc a peste zece tipuri de deşeuri.

    Efectele inovaţiei:

    Carrefour împarte efectele acestei acţiuni în trei grupe separate. Pe de o parte, la nivelul comunităţii, SIGUREC este un serviciu modern, simplu şi la îndemână de preluare a deşeurilor. Pe de altă parte, există un impact clar la nivelul mediului, pentru că echipamentele deturnează deşeurile reciclabile de la groapa de gunoi spre reciclator; în plus, creează şi promovează un comportament responsabil. În al treilea rând, există un impact la nivel economic, deoarece deşeurile sunt reintroduse în circuitul economic şi valorizate.

    Descriere:

    SIGUREC Prime este prima infrastructură inteligentă de colectare separată a  deşeurilor, introdusă pe piaţa locală de Carrefour Romania, în parteneriat cu Green Group. Staţia integrează cea mai nouă soluţie de preluare a zece tipuri de deşeuri, fie echipamente electrice şi electronice, fie ambalaje, deşeuri PET, doze de aluminiu, butelii de sticlă, butelii PE, PP, Tetra Pack, sacoşe/folii ambalaj PE, PP, hârtie şi cartoane. Echipamentul, complet automatizat, este destinat amplasării în parcarea sau vecinătatea marilor unităţi de retail.

    Pentru a încuraja reciclarea, în funcţie de tipul şi cantitatea deşeurilor predate, aparatul oferă drept recompensă vouchere de reducere ce pot fi utilizate la cumpărături în reţeaua de hipermarketuri Carrefour. De pildă, pentru un PET clienţii primesc 5 bani, pentru o doză de aluminiu
    3 lei, 1,5 bani pentru 1 kg de carton sau până la 80 de lei pentru un frigider, în funcţie de greutate.

    Prima staţie SIGUREC a fost inaugurată la Buzău, anul trecut, iar în acest moment mai funcţionează încă zece, dintre care trei în Bucureşti şi câte una la Braşov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu-Severin, Iaşi, Suceava şi Piteşti. Până la finalul anului ar urma să fie instalate alte 15 echipamente, dintre care cinci în Bucureşti.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Boston Consulting Group

    Un număr de factori îngreunează procesul de inovaţie, astfel încât aceasta trebuie să o utilitate imediată. Raportul din 2014 se concentrează pe companiile care au ieşit în evidenţă, chiar dacă acestea nu ocupă primele locuri în clasament.

    Astfel, trei sferturi dintre cei 1.500 de manageri chestionaţi au spus că inovaţia reprezintă unul dintre cele mai importante trei aspecte ale businessului pe care îl conduc. Mai mult de 60% dintre aceştia vor investi mai mult în cercetare şi dezvoltare decât au făcut-o în 2013. Din cele cincizeci de companii prezente în top, 21 vin din zona tehnologiei, ocupând cinci locuri în top 10. Industria de consum, cu 10 poziţii din 50, reprezintă al doilea cel mai mare sector. Cei din industria auto se declară mai puţin interesaţi de inovaţie, aceasta fiind notată ca prioritate absolută de 62% dintre manageri; în 2013, procentajul era de 84%.

    Companiile ce vin din economii aflate în curs de dezvoltare sunt cele care prezintă cel mai mare interes faţă de inovaţie. Majoritatea companiilor puternice din zona BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) generează peste 20% din venituri prin vânzarea produselor şi a serviciilor dezvoltate în ultimii cinci ani.

    Companiile specializate în tehnologii digitale domină topul companiilor inovatoare. Cu toate acestea, doar o treime din managerii care au răspuns consideră că zona de mobile va inova în mod semnificativ industria în care activează în următorii trei ani.

    Chiar în condiţiile în care giganţi precum Amazon sau Alibaba remodelează peisajul din zona comerţului, doar un sfert din managerii intervievaţi resimt impactul pe care zona digitală o are asupra afacerii lor.

    Pe de altă parte, consumatorii văd tehnologia digitală ca un mijloc pentru o viaţă mai bună. Aceştia îşi doresc mai multă interactivitate pe zona de mobile; pentru mileniali (18-34 de ani), adică miliarde de consumatori, internetul se vede în primul rând pe ecranul unui dispozitiv mobil. Până la sfârşitul anului 2017, conform unui studiu publicat de Gartner, numărul descărcărilor de aplicaţii mobile va ajunge la peste 268 de miliarde.

    În ciuda prioritizării procesului de inovaţie şi a investiţiilor în această direcţie, rezultatele se pot lăsa de multe ori aşteptate, remarcă cei de la Boston Consulting Group. Peste 70% dintre managerii chestionaţi consideră procesul de cercetare şi dezvoltare susţinut de companie ca fiind unul „mediu“, în vreme ce 13% văd eforturile companiei ca fiind neconcludente. Cu toate acestea, marea majoritate a respondenţilor îşi doresc ca organizaţia să aibă rezultate mai bune.

  • Povestea bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Vânzările au crescut cu 14%

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.