BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • Ascendis are o noua conducere

    Primul pas a fost facut prin plecarea lui Adrian Stanciu din scaunul de partener, dupa ce, timp de sapte ani, a dezvoltat afacerea alaturi de Costea Dumitrescu.

    Incepand din acest an, Ruxandra Milca, Florin Radulescu si Andrei Gosu devin parteneri si primesc roluri esentiale in dezvoltarea afacerii. Ruxandra Milca va raspunde de activitatea de training, Florin Radulescu de extinderea afacerii in noi directii, iar Andrei Gosu va fi director executiv. Adrian Stanciu a anuntat ca paraseste compania pentru a se alatura echipei de la Human Synergistics si a-si continua activitatea pe partea de cultura organizationala.

    Compania a fost infiintata in 1997, iar din anul 2000 a fost preluata si dezvoltata de Adrian Stanciu si Costea Dumitrescu. Ulterior, Sorin Paun si Marius Opris au devenit parteneri, conducând activitatea diviziei de invatare experientiala.

    In ceea ce priveste obiectivele pentru acest an, Costea Dumitrescu a anuntat ca estimeaza o cifra de afaceri de patru milioane de euro, in crestere cu peste 30% fata de anul trecut. Un alt obiectiv al companiei este acela de a realiza minimum 10% din cifra de afaceri in programe adresate sectorului public. "In 2008, vom dezvolta reteaua nationala de birouri, astfel incat la sfarsitul anului sa avem sase birouri in teritoriu. In orasele Timisoara, Cluj si Brasov acestea au inceput deja sa functioneze, iar in Constanta, Iasi si Craiova urmeaza sa fie deschise. In acelasi timp, vom creste echipa de traineri cu 20-30%", a declarat Costea Dumitrescu, partener Ascendis.

    Prezenta de peste 10 ani pe piata de training si consultanta din România, Ascendis este specializata consultanta, training si invatare experientiala. Echipa Ascendis cuprinde 35 de traineri, consultanti si facilitatori.

  • Managementul irosirii timpului

    Alegerea numelui PayMo (www.paymo.biz) pentru aplicatia software de management al timpului pozitioneaza din start produsul firmei oradene Light Design Works. E alaturarea a doua cuvinte in limba engleza, citite cu accent american, ce inseamna „plateste mai mult“ (pay more), un sprijin pentru cei care practica profesii liberale sa realizeze cat de mult timp aloca de fapt unui client taxat la ora. Companiile de consultanta, avocatura, audit sau design au astfel un instrument pentru justificarea platilor cerute catre clienti.

    E drept, acesta e dependent in continuare de buna-credinta a celor care il folosesc, pentru ca functia principala, de contorizare, se realizeaza prin apasarea unui buton din interfata grafica la inceputul lucrului la un proiect si apasarea aceluiasi buton la sfarsitul fiecarei etape. Intre aceste doua momente, utilizatorul poate chiar sa lipseasca din fata calculatorului fara ca aplicatia sa contorizeze si pauza. Dincolo de acest handicap implicit, PayMo genereaza date despre timpul alocat fiecarui proiect in parte, grafice despre performantele personale sau ale angajatilor ori statistici despre activitatea fiecaruia pe proiectele in derulare. Jan Lukacs (27 de ani), unul din cei trei asociati ai firmei oradene, spune ca Light Design Works e prin PayMo la primul produs sub un brand propriu, desi echipa este implicata din 1999 in outsourcing pentru companii straine cu produse destinate pietei externe. Tinta internationala e pastrata si de acest proiect aflat in stadiul de beta-testing, dar Romania va primi anul acesta si o versiune localizata si un site cu domeniu .ro. „Cand am inceput noi, nivelul pietei romanesti nu merita atentia. Acum lucrurile incep sa se miste si altii ne-au luat-o in fata“, spune Lukacs.

    Oricum, prima evaluare a rezultatelor se va intampla in iulie. Planul prevede ca pana atunci sa existe 1.000 de utilizatori ai versiunii gratuite, cea destinata companiilor cu maxim trei conturi si 100 ai versiunii platite, pentru companiile mai mari. Pentru acestea din urma, plata va fi sub forma de abonament lunar de 3,99 dolari pentru fiecare angajat a carui activitate e evaluata prin PayMo. Pe prima categorie se bazeaza insa Lukacs ca va aduce notorietate produsului.

  • Promovari la Salans

    Potrivit unui comunicat de presa transmis de Salans, 2007 a adus firmei o crestere de aproximativ 50% a cifrei de afaceri (fara a preciza si valoarea) si o crestere substantiala a businessului, iar numirea celor doi in functia de managing partner ii va permite lui Obie Moore, cel care conduce biroul Salans din Bucuresti de peste 10 ani, sa-si dedice timpul si energia unor clienti internationali.

    "Numirea Andei Todor si a lui Chris Berlew, doi avocati talentati cu care am lucrat timp de mai multi ani, reflecta o evolutie normala si atingerea unui obiectiv pe care l-am avut inca de la infiintarea acestui birou, in urma cu unsprezece ani. Nu doar ca a devenit un birou de prima marime in Romania, dar si extrem de performant. In aceste conditii, aveam nevoie de mai multe resurse manageriale si este cat se poate de firesc ca Anda si Chris sa preia responsabilitatile manageriale de zi cu zi ale biroului", a declarat Obie Moore.

    El a adaugat ca numirile ii vor permite sa acorde "mai mare atentie unor clienti globali, lucru pe care mi l-am dorit dintotdeauna. Voi continua sa sprijin acest birou prin prisma noului meu rol si voi lucra indeaproape cu Chris si Anda in aceasta perioada".

    Anda Todor este unul din avocatii-cheie ai firmei din Bucuresti si este primul avocat roman ales partener intr-o firma internationala, in 2005. Este specializata in fuziuni si achizitii, private equity si piete de capital, si a asistat in tranzactii de pionierat pe piata romaneasca, cum a fost listarea companiei A&D Pharma la Bursa din Londra.

    Christopher Berlew s-a alaturat Salans in urma cu zece ani si a condus tranzactii cu impact regional, cum a fost vanzarea Connex din Romania si a Oskar Mobile din Cehia catre Vodafone. Cu o experienta de peste 20 de ani, Christopher Berlew a fost avocat la US Securities and Exchange Commision (echivalentul CNVM din Statele Unite), iar la mijlocul anilor ’90 a lucrat ca diplomat, inclusiv la Ambasada Statelor Unite din Bucuresti.

    Lucian Bondoc este un avocat cu multa experienta in tranzactii corporatiste si de concurenta, private equity, piete de capital si proiecte complexe de tip greenfield, care a fost promovat partener, desi s-a alaturat Salans cu numai un an in urma.

    In cel de-al zecelea an al sau pe piata, Salans si-a crescut businessul semnificativ, adaugandu-si clienti importanti in portofoliu si continuand sa-i asiste pe cei existenti. Printre clientii Salans se numara Rompetrol, Renault, Delphi, Electrabel, Heitman, A&D Pharma, AIG/Lincoln, Investkredit, Bank Austria Creditanstalt, General Electric Real Estate, Flamingo International, AVIVA, Anchor Group, Bouygues.

    Salans are o echipa de peste 35 de avocati in Bucuresti, care activeaza in domeniul M&A, competitie si antitrust, finante si banci, taxe, real estate, oferind totodata clientilor servicii legale complete pentru toate tipurile de tranzactii comerciale si civile din Romania si din regiune.

  • Clifford Chance: In 2007 am fost implicati in 7 IPO

    Badea nu a dorit sa comunice numele companiilor. Potrivit informatiilor disponibile, Clifford Chance a fost implicata in listarea Vimetco (proprietarul producatorului de aluminiu Alro) pe piata londoneza si in emisiunea de GDR amanata a grupului de telecomunicatii RCS&RDS.
    Avocatul a precizat ca doua dintre ofertele publice initiale vizau piata locala, restul fiind emisiuni de GDR (Global Depositary Receipt). "Chiar in acest moment lucram la 4 IPO, una dintre ele fiind o listare tripla – pe piata de la Bucuresti, pe o piata regionala si la Londra", a spus Dan Badea.
    "Si nu suntem singurii de pe piata romaneasca care am facut acest tip de operatiuni", a mai declarat reprezentantul Clifford Chance. El estimeaza ca anul viitor vor fi si mai multe procese similare.

  • Magnetul banilor de la UE

    CONTEXTUL: Cu o cota de piata de circa 10% in 2006, conform propriilor estimari, Pegas ocupa primul loc pe piata de consultanta pentru certificare in standarde internationale.

    DECIZIA: La inceputul anului in curs, Pegas decide sa intre pe domeniul consultantei in fonduri structurale, ca urmare a solicitarii acestui tip de servicii din partea clientilor deja prezenti in portofoliu.

    EFECTELE: In totalul cifrei de afaceri a companiei, ponderea consultantei in fonduri structurale a evoluat de la 3% in martie 2007 la 18% din CA in noiembrie 2007. Conform previziunilor companiei, aceasta pondere ar urma sa ajunga la 50% din cifra de afaceri in primavara lui 2008.

    Pegas nu s-a gandit serios la acest segment de piata pana la inceputul lui 2007. „Foarte multi dintre clientii cu care lucram deja pentru consultanta in domeniul standardelor internationale ne-au solicitat acest tip de servicii“, spune Calin Sarchiz, managing partner la Pegas. Firma are acum peste 1.000 de clienti, companii private si autoritati publice, in conditiile in care, potrivit ISO Survey 2006, anul trecut erau, in Romania, peste 9.400 de firme certificate.

    Decizia de a aborda noul segment de piata, al consultantei pe fonduri structurale, a avut impact imediat in cifre, acest tip de consultanta ajungand sa detina acum aproape 20% din totalul cifrei de afaceri a companiei, fata de 3% la nivelul lunii martie. Previziunile pentru anul viitor arata si mai bine: in martie, jumatate din cifra de afaceri a firmei ar urma sa revina departamentului specializat in consultanta pe fonduri structurale. Cresterea sensibila a incasarilor este direct legata de faptul ca in acel moment „vor incepe sa fie aprobate proiecte, iar sumele incasate de noi vor fi mai mari, pentru ca vor cuprinde si comisioanele de succes“, spune Sarchiz.

    Previziunile pentru cifra de afaceri din acest an se refera la 1,1 milioane de euro, fata de 900.000 de euro anul trecut. In 2008, ritmul de crestere ar urma sa se accelereze, previziunile pentru incasari incadrandu-se intre 1,5 si 2 milioane de euro, potrivit lui Sarchiz. Comisionul consultantilor ajunge la cateva procente din valoarea finantarii europene atrase pe fiecare proiect, astfel incat e de asteptat ca numarul companiilor ce ofera servicii de consultanta in domeniul fondurilor structurale sa creasca. Nu mai departe de finalul lunii noiembrie, compania de audit si consultanta Deloitte Romania a anuntat ca a deschis recent un departament dedicat acestui domeniu.

    „Obiectivul nostru este sa devenim numarul unu si pe piata de consultanta pentru proiecte structurale“, declara managing partnerul Pegas. Firma domina acum segmentul de consultanta pentru certificare in standarde internationale, avand o cota de piata de 10%, conform estimarilor companiei. In domeniu sunt prezente zeci de firme de profil, dar peste 80% din piata este concentrata in mainile a 10-15 companii.

    Pentru segmentul de consultanta in fonduri structurale, Pegas are un departament format acum din noua persoane. Compartimentul a fost infiintat in acest an „cu oameni cu experienta in acest domeniu, pe proiecte de investitii derulate prin fonduri de preaderare (Phare, Sapard) sau cu experienta in managementul proiectelor“, spune Sarchiz. Pentru a lucra in consultanta pentru fonduri structurale, adauga tot el, sunt necesare doua tipuri de specializari: in domeniul tehnic si in zona economica, „ambele fiind absolut necesare pentru elaborarea si implementarea proiectelor“. Cererea pentru acest tip de consultanta este tot mai mare, explica reprezentantul Pegas, pe masura ce apar ghidurile programelor de finantare si se apropie termenele de depunere a proiectelor. Cele mai efervescente domenii in consultanta pentru fonduri structurale sunt constructiile industriale si industria de prelucrare (pentru achizitia de utilaje). Pegas lucreaza acum la 30 de proiecte pentru fonduri structurale, dar nu a depus inca niciunul, pentru ca nu au fost dechise termenele. Fiind un domeniu nou de activitate, compania romaneasca a incheiat un parteneriat cu firma franceza Welcomeurope, care de peste 10 ani lucreaza in consultanta pentru fonduri structurale.

    Interesul tot mai mare in proiecte pentru obtinerea de fonduri nerambursabile intervine in contextul in care Romania urmeaza sa primeasca in perioada 2007-2013 fonduri structurale si de coeziune de la Bruxelles in valoare de 20 mld. euro. Majoritatea fondurilor sunt adresate autoritatilor publice (in cazul carora fondurile europene pot acoperi pana la 98% din valoarea finantabila a proiectului), restul sumelor fiind accesibile sectorului privat (unde finantarile europene pot acoperi maximum 50% din valoarea fiecarui proiect).

    „Lunile viitoare sunt esentiale in eforturile noastre de a absorbi fonduri. Guvernul, administratiile locale, managerii de companii, firmele de consultanta si bancile trebuie sa se mobilizeze la maxim“, declara recent Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor. Fondurile neaccesate se pierd, astfel incat sunt cautate acum variante pentru un grad de absorbtie cat mai ridicat. Pentru completarea cheltuielilor in proiecte, bugetul de stat asigura cofinantarea pana la 13% a cheltuielilor eligibile. Pentru initierea proiectelor aprobate este asigurata o prefinantare de maximum 20% din valoarea eligibila a proiectului, iar valoarea TVA aferenta cheltuielilor eligibile este suportata tot de la bugetul de stat.

  • Pegas: Crestem datorita fondurilor europene

    "Am identificat la inceputul anului un nou motor de crestere: consultanta pentru fondurile structurale", declara Calin Sarchiz, managing partner la Pegas.

    Previziunile pentru cifra de afaceri din acest an se refera la 1,1 milioane de euro, fata de 900.000 euro anul trecut. In 2008, ritmul de crestere ar urma sa se accelereze, previziunile pentru incasari incadrandu-se intre 1,5 si 2 milioane de euro.

  • Coldwell Banker si-a deschis un birou la Campulung

    Investitia pentru deschiderea Coldwell Banker Muscel ajunge la 150.000 de euro, noua sucursala functionand pentru inceput cu un Branch Manager si trei brokeri. Noua sucursala va oferi o gama diversa de servicii de consultanta si intermediere imobiliara atat pentru noi proiecte  cat si pentru cele de pe segmentul „old market”: vanzari si inchirieri apartamente, case si terenuri precum si evaluari.

    „Piata imobiliara in zona este insuficient acoperita din punct de vedere al agentiilor imobiliare  si are o capacitate de dezvoltare importanta datorita potentialului turistic: peisaje mirifice, zone turistice inca neexploatate – cheile Dambovitei si Dambovicioarei”, spune Bogdan Racasanu, Branch Manager al noului birou..

    In urma acestei lansari, reteaua locala a companiei a ajuns la cinci puncte de lucru, din care trei sunt situate in Bucuresti si unul in Ploiesti. Coldwell Banker va mai deschide pana la finalul acestui an inca doua sucursale in tara, in timp ce programul de dezvoltare al firmei prevede extinderea teritoriala cu 20 de birouri pana in 2010.

  • Coldwell Banker si-a deschis un birou la Campulung

    Investitia pentru deschiderea Coldwell Banker Muscel ajunge la 150.000 de euro, noua sucursala functionand pentru inceput cu un Branch Manager si trei brokeri. Noua sucursala va oferi o gama diversa de servicii de consultanta si intermediere imobiliara atat pentru noi proiecte  cat si pentru cele de pe segmentul „old market”: vanzari si inchirieri apartamente, case si terenuri precum si evaluari.

    „Piata imobiliara in zona este insuficient acoperita din punct de vedere al agentiilor imobiliare  si are o capacitate de dezvoltare importanta datorita potentialului turistic: peisaje mirifice, zone turistice inca neexploatate – cheile Dambovitei si Dambovicioarei”, spune Bogdan Racasanu, Branch Manager al noului birou..

    In urma acestei lansari, reteaua locala a companiei a ajuns la cinci puncte de lucru, din care trei sunt situate in Bucuresti si unul in Ploiesti. Coldwell Banker va mai deschide pana la finalul acestui an inca doua sucursale in tara, in timp ce programul de dezvoltare al firmei prevede extinderea teritoriala cu 20 de birouri pana in 2010.

  • Aderarea la UE a crescut afacerile Deloitte cu 40%

    "Diferenta intre rata de crestere a Deloitte in Romania si Deloitte la nivel mondial se datoreaza in principal contextului macroeconomic zonal, Romania traversand o perioada de ascensiune economica semnificativa. Aceasta se explica in principal prin aderarea la UE, politicile macroeconomice coerente, care au stimulat cresterea economica, si investitia in resurse umane de calitate,” a declarat George Mucibabici, Chairman Deloitte Romania.

    Ponderea principala in cifra de afaceri a Deloitte Romania este detinuta de serviciile de audit (aproximativ 50-55%), acestea fiind urmate de serviciile fiscale si juridice (peste 20%) si de serviciile de consultanta finananciara si de consultanta de management.

    Conform datelor citate de companie, piata serviciilor de consultanta in Romania a cunoscut o rapida expansiune in ultimii ani, fiind evaluata in 2005 la 280 milioane Euro, iar in 2006, la peste 330 milioane Euro, cu 20 de procente mai mult decat in anul anterior. Companiile din Big 4 detin o cota de 90% din piata de cnsultanta autohtona. Cu toate acestea, in contextul dezvoltarii generale a pietei, cresteri semnificative se estimeaza ca vor inregistra toti jucatorii aflati in prezent pe piata.

    Cele patru mari companii de consultanta si audit, cunoscute sub numele de Big Four, au avut in 2006 afaceri cumulate de 97 de milioane de euro, in crestere cu 16% fata de anul 2005. PricewaterhouseCoopers a ocupat prima treapta cu 32 mil. euro cifra de afaceri, fiind urmata de Ernst&Young cu 23,9 mil. euro, KPMG, care a inregistrat o cifra de afaceri de 22,7 mil. euro si Deloitte.

    In ceea ce priveste profitabilitatea, Ernst&Young a obtinut un profit de 2,7 mil. euro, urmata de Deloitte cu 0,5 mil. euro si PricewaterhouseCoopers cu 0,1 mil. euro, potrivit datelor Ministerului de Finante. Profitul cumulat al companiilor din Big Four s-a redus anul trecut de la aproape 10 de milioane de euro la numai 3,3 mil. euro.

  • Dupa cum canta UE

    Cu cateva saptamani in urma, OMV venea cu a doua propunere de achizitie a companiei ungare MOL, dupa ce prima oferta a fost depusa la inceputul verii. Ungurii de la MOL, care nu vor cu niciun chip sa auda de OMV si s-au satu-rat sa spuna nu in toate modalitatile posibile, inclusiv legislative, dar incoltiti si de UE, care tine cu OMV, au angajat saptamana trecuta compania de consultanta Goldman Sachs, pentru a se apara in fata OMV si UE. Motivatile au fost pe de o parte ca Goldman Sachs are consultanti care cunosc prea bine maruntisurile legislatiei europene, iar pe de alta parte ca disputa dintre OMV-UE si MOL tinde sa se transforme intr-un conflict european.

    Decizia executivilor de la Budapesta a venit vinerea trecuta, la numai doua zile de cand seful energiei europene a raspuns invitatiei presedintelui OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, pentru a lansa catre jurnalistii est-europeni cateva mesaje foarte clare, cel mai important fiind, bineinteles, ca nu are absolut nimic impotriva ofertelor insistente pe care OMV le face catre MOL. „Legislatia Europeana privitoare atat la tranzactii, cat si la energie este foarte clar facuta si nicio intentie existenta in acest moment nu incalca aceste reguli; mai mult, am incredere in principalii jucatori de pe aceasta piata (a energiei – n.red.), care nu ar face propuneri fara sa isi cunoasca limitele“, a spus Piebalgs, precizand ca fiecare companie trebuie sa actioneze pentru securitatea proprie, dar si regionala. In discursul sau s-au mai strecurat elemente care pledau in favoarea companiei austriece; de exemplu, a explicat ca viitorul nu e atat de sigur pentru companiile mici: „Lucrurile nu vor mai sta la fel ca pana acum, deoarece accesul la rezervele va fi din ce in ce mai greu si din ce in ce mai putin accesibil companiilor mici“.

    Tocmai de aceea probabil, Piebalgs a parut foarte favorabil si in privinta acordului pe care UE il va da pentru aprobarea achizitiei pachetului majoritar al Rompetrol de catre compania petroliera de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz (care a achizitionat 75% din pachetul de actiuni de la Rompetrol pentru 2,5 miliarde de euro). Cand vine vorba de rezerve, Piebalgs devine foarte precis, iar o achizitie „care aduce petrol in Europa“ nu poate fi decat foarte dorita si bine primita.

    Oficialul UE a devenit pasional in momentul in care un jurnalist roman a intrebat ce parere are despre faptul ca guvernul Tariceanu pregateste la Bucuresti un proiect (inclus, de altfel, in strategia energetica) de creare a unui „campion national“ care sa inglobeze toate companiile din domeniul energiei ramase in portofoliul statului, incepand cu cele mai profitabile – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica sau distributiile de energie – si pana la Termoelectrica, cea mai putin performanta.

    Aici comisarul european a inceput sa gesticuleze si sa vorbeasca precipitat: „Nu cred ca Romania va face asa ceva, dat fiind ca pana acum Romania a raspuns atat de bine tuturor reformelor din domeniul energiei; nu poate fi creat un asemenea «campion», nu va fi decat un monstru care ar incalca legile naturale ale economiei de piata“. Iar tirada a continuat, Piebalgs aratand clar ca Bucurestiul nu poate inchide usa in nas companiilor europene mari din domeniul energiei care abia asteapta sa cumpere companii romanesti prin privatizare: „Romania nu se poate desprinde de piata europeana, in care activam cu totii, si sa creeze o companie nationala dupa regulile proprii: piata creeaza companii, nu e treaba guvernelor sa creeze companii artificiale“, a spus Piebalgs.

    E greu de prezis daca guvernul Tariceanu va fi atat de ferm precum cel ungar si daca proiectul cu „campionul national“ va iesi din strategia energetica fiindca Andris Piebalgs n-a fost de acord cu el. Judecand dupa tonul iritat cu care premierul i-a raspuns comisarului UE, cu argumentul independentei Romaniei in materie de politica energetica (si care n-ar insemna prima replica de acest fel a lui Tariceanu, daca ne gandim la raspunsul dat UE in chestiunea taxei de prima inmatriculare auto), iesirea lui Piebalgs pare sa nu fi impiedicat deocamdata proiectul mamutului energetic romanesc. Dar sa nu anticipam: Romania nu-i Rusia, care nu trebuie sa dea socoteala UE pentru politica ei de a crea „campioni nationali“, nici statul roman nu-i in postura OMV, adica a celui ce vrea o consolidare incurajata de UE, ci mai curand in situatia MOL, cel aflat in defensiva fata de niste planuri care deja au primit binecuvantarea UE.