BusinessMagazin

Tag: construire

  • Declaraţiile Vioricăi Dăncilă referitoare la autostrada Comarnic-Braşov: „Va fi declarată de importanţă naţională”

    „Autostrada Comarnic-Braşov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitări din partea unei societăţi chinezo-turce. Eu am luat hotărârea, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima şedinţă de CSAT această autostradă să devină de importanţă naţională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cît mai repede lucrările la această autostradă”, a anunţat, duminică, la Ploieşti, premierul Viorica Dăncilă.

    Dăncilă a adăugat că procedurile sunt complicate: „La noi s-a format această instituţie a contestaţiilor şi pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluţia este ca această autostradă să devină de importanţă naţională, astfel încât să începem execuţia cât mai repede din fonduri guvernamentale”.

    La finele anului trecut, premierul Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Viaţa într-o operă de artă: cine este femeia care trăieşte în una dintre cele mai cunoscute case construite de Gaudi

    În fiecare an, mai mult de 1 milion de turişti vizitează casa Anei Viladomiu din Barcelona. Potrivit unui articol publicat de The Independent, ea locuieşte în La Pedrera, ultima casă construită de arhitectul catalan Antoni Gaudi, care a murit ucis de tramvai în 1926.
    Lucrările sale din oraş au ajutat la transformarea Barcelonei în unul dintre cele mai cunoscute hub-uri turistice europene.
    Pentru Viladomiu, să trăiască în La Pedrera ridică însă câteva probleme practice, începând cu „lupta” ei zilnică de a ajunge la apartamentul aflat la etajul 4: „M-am aflat de multe ori în postura în care a trebuit să îmi fac loc cu coatele spre casă, în timp ce turiştii ţipau la mine că treceam de coada de la intrare. Nu este o situaţie minunată, în special atunci când îţi cari pungile cu cumpărături spre casă.”

    Ana Viladomiu are 63 de ani, este scriitoare şi s-a mutat în clădire la scurt timp după ce l-a cunoscut pe soţul ei, care a închiriat unul dintre apartamentele din La Pedrera înainte ca aceasta să fie declarată ca parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
    De altfel, Gaudi a făcut designul clădirii ce urma să aiba rolul de rezidenţă privată, locuită ulterior de mai mulţi chiriaşi.
    În 1906, el fusese angajat de un cuplu bogat (Roser Segimon şi soţul ei, Pere Mila) să construiască o casă pe artera principală de cumpărături a oraşului – Passeig de Gracia.
    Lui Gaudi i-au luat aproape şase ani să construiască clădirea, iar apoi cuplul a păstrat etajul principal pentru ei şi a închiriat spaţiul suplimentar, care a fost subidivizat în 20 de apartamente.
    Iniţial casa se numea Casa Mila şi a atras atenţia tuturor chiar înainte să fie finalizată; ulterior a fost denumită La Pedrera sau cariera de piatră, datorită faţadei şi formei asimetrice.


    Segimon, care a murit în 1964, a vândut La Pedrera unei companii imobiliare. Un alt arhitect a transformat etajul superior, unde se afla iniţial o spălătorie, în mai multe apartamente de închiriat.
    Viladimoiu este printre puţinii chiriaşi care au rămas să locuiască în clădire. Ea a publicat recent cartea „Ultimul vecin”, în care descrie istoria clădirii, precum şi experienţa sa de a locui în una dintre bijuteriile create de Gaudi.
    Un bonus suplimentar, spune ea, este faptul că preţul chiriei nu a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, chiar dacă valoarea turistică a La Pedrera a urcat enorm.
    „Să plătesc cât plătesc pentru a locui într-un asemenea loc, în inima Barcelonei, este extraordinar, aş fi naivă să mă mut oriunde altundeva” a spus ea, fără să dezvăluie valoarea chiriei plătite.

    Turiştii plătesc 22 de euro ca să viziteze La Pedrera, dar aceasta include accesul doar la o parte din clădire, inclusiv în unul dintre apartamentele al cărui design l-a făcut.
    „Poţi să uiţi de instalarea unui raft fiindcă nu există niciun perete drept aici. Gaudi a avut idei foarte clare şi o personalitate foarte puternică, pe care trebuie să le respecţi pentru a trăi aici”, concluzionează el.

  • Discounterul german Lidl se lansează în cel mai amplu proiect de panouri solare fotovoltaice din Irlanda şi instalează peste 4.000 de unităţi la un centru de distribuţie

    Discounterul german Lidl investeşte un milion de euro pentru a instala 4.364 de panouri solare fotovoltaice la un centru de distribuţie construit în prezent în Irlanda, potrivit CNBC.

    În cadrul anunţului lansat luni, Lidl a anunţat că panourile solare vor genera circa 1 milion de kW/h anual, reducând emisiile de carbon ale centrului cu 473 de tone.

    Lidl susţine că acest proiect reprezintă „cel mai amplu proiect de panouri solare fotovoltaice” din Irlanda.

    Panourile vor fi furnizate de compania Enerpower, un business de energii din surse regenerabile cu sediul în Irlanda.

    Lidl a anunţat că noua investiţie înseamnă că aproximativ un sfert din energia pe care o consumă compania în Irlanda va veni din surse de energie solară.

    „Am spus foarte clar că atunci când vom construi cel mai mare centru de distribuţie al nostru vom integra cele mai noi şi sustenabile soluţii de inovaţie, care ne vor ajuta să economisim energie”, spune Alan Barry, director în cadrul Lidl.

    Directorul a mai adăugat că noul centru va avea staţii de încărcare pentru maşinile electrice şi iluminare pe bază de LED.

     

     

     

     

  • România va avea un nou aeroport. Unde se va afla acesta

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, la Galaţi, că va avea, la sfârşitul săptămânii, o întâlnire cu investitori, pentru realizarea unui parteneriat public – privat, în vederea realizării unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani.

    Întrebată dacă a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a promis, în luna mai, la Galaţi, că se are în vedere construirea unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani, premierul Viorica Dăncilă a răspuns că o întâlnire cu investitori va avea loc duminică, iar alta peste două săptămâni.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Eugen Teodorovici promite că podul suspendat peste Dunăre va fi construit

    „Partea bună e că încep să se facă foarte multe lucruri bune. Ca ministrul interimar la Fonduri Europene am trimis cererea de finanţare pentru acest pod la Comisia Europeană. Urmează să vină răspunsul. La CE e deja un răspuns favorabil. Urmează să se trimită o opinie favorabilă. În acest an în buget sunt prinse toate sumele necesare pentru plăţi în avans pentru 2019. Vedem că e unul dintre proiectele la care se lucrează intens, înainte de grafic, complexitatea acestui proiect ridică clasa constructorilor implicaţi. Au motiv să se mândrească”, a spus Eugen Teodorovici la Brăila, unde a participat, alături de Viorica Dăncilă, la o şedinţă a organizaţiei locale a PSD.

    Proiectul podului suspendat peste Dunăre a fost demarat pe vremea când Mihai Tudose era premier.

    Despre primarii de la Brăila care l-au susţinut pe Mihai Tudose la alegerile europarlamentare, Teodorovici a spus că au vrut să-l promoveze la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A construit un start-up în garajul său, pe care l-a vândut pe sute de milioane de euro pentru a merge în spaţiu

    Mark Shuttleworth nu este cel mai faimos antreprenor sud-african, dar a realizat ceva ce a stârnit chiar şi invidia lui Elon Musk.
     
    După ce a construit un start-up-ul Thawte în garajul său, Shuttleworth l-a vândut pentru 575 de milioane de dolari celor de la Verisign în 1999. Din banii obţinuţi, Shuttleworth a plătit 20 de milioane de dolari pentru o excursie în spaţiu care a avut loc trei ani mai târziu.
     
    Ulterior, sud-africanul a fondat compania de dezvoltare software Canonical, atrăgând parteneri precum Google Cloud sau Amazon Web Servicii.
     
    Începutul nu a fost însă unul uşor: Shuttleworth a avut nevoie de şapte ani pentru a trece de la munca în garajul părinţilor la compania pe care a vândut-o: “Cred că părinţii mei au trăit o bună vreme cu impresia că încerc să evit responsabilitatea unui job adevărat”, a declarat el celor de la Business Insider. “Atunci când afacerea a devenit profitabilă, au acceptat că e ceva de care sunt extrem de pasionat” .
     
    A vrut să ajungă în spaţiu nu doar din cauza curiozităţii, ci şi pentru că a înţeles că viitorul industriei aerospaţiale va fi strâns legat de antreprenori şi companii. A avut nevoie de luni de zile de pregătiri, dar în cele din urmă a urcat la bordul navei ruseşti Soyuz, ulterior petrecând 8 zile la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). 

  • Un oraş din România construieşte un centru comunitar de învăţare permanentă cu servicii gratuite. Va avea săli de de cursuri, ateliere de creaţie şi spaţii de recreere

    Consiliul Judetean Timis sprijina implementarea masurilor si parteneriatelor care conduc la imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor pe care ii reprezinta. In acest context, institutia a accesat o finantare europeana de peste 1.3 milioane de euro, pentru realizarea si dotarea unui centru comunitar de invatare permanenta. Centrul are deja aprobat studiul de fezabilitate, cu principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei asumati de catre proiectant.
     
    O etapa premergatoare accesului pe piata fortei de munca o reprezinta si partea vocationala si de consiliere in cariera: prezentarea la interviu, testarea intereselor si aptitudinilor personale, facilitarea participarii la targurile de locuri de munca, facilitarea unor intalniri cu antreprenori locali, cu persoane care lucreaza in resurse umane etc. Centrul comunitar de invatare permanenta construit de Consiliul Judetean va raspunde acestor nevoi sociale.
     

    „Suntem preocupati de tot ceea ce inseamna cresterea calitatii vietii timisenilor. Asta presupune si gasirea rapida a unui loc de munca, alegerea unei cariere potrivite pentru competentele fiecaruia, cat si cresterea calitatii bazinului de resurse umane pentru companii. Ne luam in serios rolul nostru ca autoritate publica si oferim timisenilor noi posibilitati de dezvoltare, in mod gratuit, prin acest centru comunitar”, spune presedintele CJ Timis, Calin Dobra.

    O conditie impusa de Ghid pentru a nu se intra sub incidenta ajutorului de stat este aceea de a nu organiza cursuri de formare profesionala (calificare), ci doar cursuri de dezvoltare vocationala. Acestea vor contribui la un acces mai facil pe piata muncii, la dezvoltarea si diversificarea competentelor sociale, profesionale si a abilitatilor de viata. De asemenea, va creste implicarea activa a cetatenilor in viata comunitatii prin promovarea voluntariatului si a conceptului de imbatranire activa.

    Centrul va fi construit pe un teren de 4.035 mp, cu o suprafata utila propusa totala de 1.148 mp, capacitatea acestuia fiind de 190 de persoane. Printre altele, vor fi amenajat sase sali de dezvoltare vocationala, doua ateliere de creatie, care pot fi comasate, o sala I.T. pentru 24 cursanti, un spatiu multifunctional, dimensionat pentru 48 de spectatori, dar si un spatiu de socializare sau divertisment, care poate acomoda circa 30 persoane si care, in caz de nevoie, poate gazdui activitati de dezvoltare vocationala, scrie opiniatimisoare.ro

     

  • Ţara care caută 10.000 de IT-işti şi vrea să construiască un hub global

    Singapore a anunţat miercuri că vrea să mai creeze încă 10.000 de locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani, într-o iniţiativă de a deveni un hub global pentru întreaga industrie, potrivit Reuters.

    Planul va fi aprobat de un nou birou guvernamental numit Digital Industry Singapore (DISG) – un corp al cărui scop este de a consolida eforturile depuse de mai multe instituţii şi entităţi publice pentru a încuraja investiţiile firmelor străine de tehnologie, pentru a susţine businessurile locale, şi pentru a lucra cu industria în vederea noilor reglementări.

    Naţiunea pregăteşte o serie de stimuli pentru a ademeni marile companii de tehnologie, iar în ultimii ani Guvernul s-a concentrat pe atragerea de investitori, talente şi firme de tehnologie, mizând pe sectorul IT pentru a da un impuls economiei locale.

    „DISG va încerca să asigure succesul misiunii noastre de a stabili Singapore drept un hub tehnologic semnificativ la nivelul Asiei şi la nivel global” spune Kiren Kumar, Chief Digital Industry Officer în cadrul DISG.

    Noul birou guvernamental îşi propune să creeze până la 10.000 de noi locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani şi caută profesionişti în inginerie, dezvoltare software şi finanţe.

    DISG a anunţat că va oferi asistenţă companiilor în zone precum ride-hailing, comerţ online, fintech-uri, securitate cibernetică şi inteligenţă artficială.

     

     

     

     

  • Cel mai mare proiect rezidenţial din nordul Capitalei începe să prindă contur: Vastint, divizia imobiliară a IKEA, vrea să facă un oraş de 1 mld. euro. Pe terenul de 47 de hectare se vor construi case şi blocuri, şcoli şi grădiniţe

    Grupul Vastint, care are aceiaşi acţionari precum grupul Inter IKEA, intră în linie dreaptă cu proiectul rezidenţial care poate ajunge spre un miliard de euro în zona Siseşti din nordul Capitalei, a desemnat un proiectant şi lucrează la conceptul viitorului „minioraş“.

    Acesta va include şi centre de învăţământ, potrivit datelor publicate la Primăria Capitalei. Vastint mai lucrează la două mari proiecte în Capitală, ambele de birouri, la Timpuri Noi Square şi la Business Garden Bucharest, din zona Orhideea.

    Suedezii urmăresc astfel noua tendinţă din Bucureşti, aceea de a construi „minioraşe“ integrate, care să includă de la locuinţe la birouri şi centre de servicii şi şcoli, astfel încât acestea să depindă cât mai puţin de infrastructura exterioară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mesajul lui Ron Kaufman pentru companiile din România: România trebuie să îşi construiască o cultură a serviciilor şi toţi trebuie să participaţi la asta. Trăiţi un moment istoric

    Oamenii trăiesc încon­juraţi de servicii, care pornesc de la o simplă comandă de mâncare şi pot ajunge la aplicaţii cu amprentă digitală, iar responsabilitatea pentru îmbunătăţirea acestor servicii este în mâinile fiecărui angajat al unei organizaţii.

    Extrapolând, acelaşi principiu poate fi aplicat şi în cazul unei ţări, cheia pentru dezvoltare fiind la fiecare cetăţean în parte, consideră Ron Kaufman, fondatorul companiei UP! Your Service şi guru mondial în domeniul creşterii calităţii serviciilor pentru clienţi şi în crearea unei culturi a serviciilor în companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro