Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, şi cel al Educaţiei, Daniel Funeriu, au participat vineri, la Comitetul de monitorizare al proiectelor europene privind dezvoltarea resurselor umane, alături de membri ai sindicatelor şi reprezentanţi ai societăţii civile. Cei doi miniştri au stat la discuţii aproximativ o oră, ei plecând în jurul orei 10.30 pentru a participa la şedinţa de Guvern.
Tag: concedieri
-
Sindicatele: Gara de Nord este în pericol de executare silită
“Între bunurile ce pot fi valorificate de creditori se află utilaje grele de cale ferată şi staţii modernizate cu fonduri externe rambursabile, garantate de statul român. Înstrăinarea acestora ar duce la suspendarea împrumuturilor şi invalidarea internaţională a garanţiei statului”, declară Ion Popescu, preşedintele CSN Meridian.
Activitatea Companiei Naţionale CFR SA riscă să fie blocată de neplata unei datorii de peste 2.040 mil. lei, acumulată în perioada decembrie 2005 – iulie 2011. Compania de căi ferate are de plătit această sumă furnizorilor privaţi de energie electrică Enel, E.ON şi CEZ (peste 803 mil. lei) şi companiei de stat Electrica (peste 1.236 mil. lei). Circa 41% din totalul datoriei CFR o reprezintă penalităţile de întârziere la plată.
Situaţia companiei este critică, întrucât nu are bani ca să-şi achite debitele. Furnizorii au poprit conturile sucursalelor de căi ferate regionale, au început licitaţiile pentru vânzarea bunurilor în care CFR îşi desfăşoară activitatea, au deconectat de la reţea sucursale regionale, staţii de călători şi staţii de tren din punctele de trecere a frontierei.
“E o situaţie fără precedent. Există riscul ca funcţionarea companiei să fie grav perturbată sau chiar blocată”, explică Ion Popescu. Sucursala CF Bucureşti are sechestrate spaţii din clădirea Gării de Nord, iar în Braşov sunt clădiri în care activează Oficiul de Informatică, astfel încât transferul echipamentelor IT din spaţiile susceptibile să fie vândute de creditori ar fragmenta sau chiar întrerupe funcţionarea Oficiului.
Valoarea bunurilor CFR puse sub sechestru la sfârşitul lunii august ajunge la peste 207 mil. lei. La avalanşa de procese pentru neplata datoriilor se adaugă şi numeroase sentinţe definitive de executare silită, încă nepuse în aplicare. Furnizorii de stat deţin dosare de executare silită, asupra activelor CFR, estimate la 75% din valoarea stabilită de un evaluator independent. La aceasta se adaugă TVA, cheltuielile de evaluare, cele de judecată şi comisioanele de executare.
Datoriile s-au acumulat pentru că energia electrică a fost achiziţionată de la furnizori la preţuri şi de trei ori mai mari, spun sindicaliştii. CFR SA nu este consumator eligibil şi nu poate cumpăra energie electrică de pe piaţa liberă, devenind astfel consumator captiv.
CSN Meridian consideră că situaţia actuală pune în pericol însăşi existenţa sistemului de transport feroviar din România. Falimentul căilor ferate duce şi la pierderea specialiştilor din acest domeniu: numai din vara anului 2009 şi până în prezent au fost disponibilizaţi peste 18.000 de angajaţi ai companiei. “Angajaţii CFR n-au nicio vină că, ani la rând, compania a acumulat datorii fără ca nimeni să sesizeze. Cei care au condus compania şi au permis, intenţionat sau nu, majorarea acestor debite ar trebui să dea socoteală cu averile lor”, susţine preşedintele CSN Meridian.
Conform angajamentului Guvernului faţă de FMI, CFR şi CFR Călători se numără printre companiile de stat unde urmează să fie numiţi manageri privaţi anul viitor, în timp ce anul acesta ar urma să fie angajaţi manageri privaţi la CFR Marfă şi Electrificare CFR.
CFR SA a încheiat anul trecut cu pierderi de 1,04 miliarde de lei, în creştere cu 12,5% faţă de 2009.
-
Cine vine în locul Nokia şi pe ce bani
În cazul Toro este vorba de o investiţie de 20 mil. euro, care va crea peste 100 locuri de muncă, cu un sprijin sub forma ajutorului de stat de aproximativ 8 mil. euro.
De la începutul anului, “peste 11 investitori” au primit ajutor de stat de 380 mil. euro, a spus premierul, estimând că într-o lună “vom avea încă alte patru capacităţi noi de producţie sau extinderea celor existente – investiţii în jur de 275 mil. euro, care înseamnă peste 2.000 de locuri de muncă”.
Doi dintre investitorii la care s-a referit premierul Boc sunt producătorul japonez de componente auto Yazaki, furnizor al Ford, care a inaugurat în această săptămână fabrica de la Caracal, unde lucrează deja 580 de angajaţi (investiţie – 2 mil. euro) şi producătorul de anvelope Continental Automotive, care a încheiat cu Guvernul un memorandum ce prevede că va derula în România investiţii suplimentare de 140 mil. euro şi să creeze peste 2.000 de locuri de muncă.
Guvernul se angajează în schimb, prin memorandum, să “acorde sprijinul legal pentru dezvoltarea investiţiilor de o asemenea amploare în România” şi “să continue politica de mediere în vederea obţinerii la timp a avizelor şi autorizaţiilor necesare dezvoltării investiţiilor, în raport cu autorităţile locale şi cu structurile guvernului central”.
La rândul său, consilierul Andreea Paul Vass a anunţat că există 21 de cereri de relocare în România a unor afaceri din alte state UE, iar pentru locul lăsat gol de Nokia la Jucu sunt în curs negocieri cu zece investitori.
În ce priveşte salariile compensatorii ale muncitorilor concediaţi de la Nokia, premierul Emil Boc a precizat că “Guvernul va sprijini, cu tot ceea ce îi va sta în putinţă, inclusiv prin accesarea fondului de ajustare la globalizare, pentru a sprijini pe cei care sunt disponibilizaţi la Nokia, astfel încât să le oferim şansa unei reconversii profesionale şi să îi putem sprijini cu un alt loc de muncă”.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă “se ocupă punctual de fiecare situaţie în parte”, a mai spus Boc, în timp ce Guvernul “a decis să opteze inclusiv pentru soluţia apelului la fondul UE pentru sprijinirea angajaţilor de la Nokia”.
-
Bank of America vrea să desfiinţeze până la 10.000 de locuri de muncă
La sfârşitul lunii iunie, Bank of America avea 288.000 de angajaţi. Cea mai mare bancă din SUA se alătură astfel altor instituţii de credit cu prezenţă la nivel global, care au anunţat că renunţă la aproape 50.000 de slujbe, proces ce urmează să se desfăşoare şi în anii următori. Grupurile britancie HSBC şi Lloyds au anunţat cele mai mari diminuări de personal.
-
Cisco ar putea renunta la 10.000 de angajati – pana la 14% din total
Printre cei vizati s-ar afla pana la 7.000 de angajati care ar
urma sa fie dati deja afara pana la sfarsitul lui august, alaturi
de circa 3.000 care au acceptat deja pensionarea anticipata. Cisco
are circa 73.400 de angajati in toata lumea.Eliminarea de locuri de munca ar aduce economii de un miliard de
dolari in anul fiscal 2012, care va incepe luna viitoare, conform
raportului din luna mai al companiei. “Traiectoria veniturilor nu e
cea care ar trebui sa fie”, a declarat Brian Marshall, analist la
Gleacher & Co., referindu-se la faptul ca veniturile Cisco sunt
estimate sa creasca anul acesta cu 7%, la 43 de miliarde de dolari,
in loc de 11%, cu cat au crescut in 2010.Gleacher & Co. estimeaza ca firma va renunta la cel putin 5.000
de angajati, ceea ce ar creste profitul cu 8% in 2012 si ar reduce
costurile cu un miliard de dolari, respectiv cu 6%. Compania a
anuntat ca isi va face publice intentiile privind politica de
personal la 10 august, cand va anunta rezultatele pe trimestrul
incheiat in iulie. -
2.000 de posturi din Posta Romana vor fi restructurate
“In ceea ce priveste Posta Romana procesul a demarat in aceasta
saptamana. Avizele sunt luate si vom asista in urmatoarele doua
luni la un proces accelerat de restructurare”, a afirmat Vreme
intr-o conferinta de presa. In luna iunie Vreme a declarat ca
procesul de restructurare a Postei va implica desfiintarea a 7
sucursale, 146 de posturi de conducere si 454 subunitati, proces
care va genera economii anuale de pana la 50 milioane de lei.
Anterior, Posta a anuntat ca fiecare salariat al companiei va fi
trimis in concediu fara plata cate doua zile in fiecare luna, pana
la finele anului. La compania Radiocomunicatii vor fi restructurate
450 de posturi restructurate, din 1.950 in prezent. -
Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE FOTO)
Roy Cohen, autor al cartii “The Wall Street Professional’s
Survival Guide”, publicata anul trecut, atrage atentia ca o
concediere poate sa nu aiba lo din vina celui concediat, dar e bine
ca orie angajat sa-si evalueze comportamentul, ca sa vada daca nu
cumva face greseli care il expun inutil, de la cele mici, ca de
pilda postarea prea frecventa pe retelele de socializare online, si
pana la obiceiul de a da vina mereu pe altii pentru propriile
greseli sau lipsa de masura atunci cand cer mariri de
salariu.“Chiar daca pe ansamblu angajatul respectiv ramane productiv, e mai
bine sa se fereasca din timp de greseli de comportament decat sa
fie mai intai concediat”, sustine Cohen. Timp de 14 ani,
principalul client al lui Cohen a fost grupul Goldman Sachs, pentru
care a oferit servicii de plasament si sustinere in cariera in
folosul angajatilor care plecau sau erau dati afara din
companie.
Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE
FOTO)The Wall Street Journal a alcatuit o lista cu zece greseli
frecvente la locul de munca, pe care angajatorul le poate folosi ca
argumente pentru a decide sa dea afara un angajat, chiar daca
altminteri ar avea motive sa fie multumit de performantele lui
profesionale. -
Blejnar: ANAF va disponibiliza 2.000 de angajati. 1.200 vor pleca in 60 de zile
“Am pornit o testare sa vedem care sunt acei oameni care trebuie
sa plece. (…) Vor fi 1.200 de persoane (disponibilizate – n.r.) din
Vama si Garda Financiara in urmatoarele 60 de zile”, a spus
Blejnar, intr-o conferinta de presa. Pentru angajatii din Garda
Financiara ANAF va trimite luni preavize la majoritatea
angajatilor, insa dupa ce vor fi finalizate testarile se va stabili
care dintre angajati vor fi disponibilizati sau relocati in alte
departamente sau judete. Concomitent cu aceste reduceri, ANAF va
desfiinta si peste 550 de posturi de conducere, pentru a se putea
incadra in coeficientul de 12%, respectiv cel mult 12 sefi la 100
de angajati. -
Guvernul a avizat inceperea concedierilor in MAI si amanarea incadrarii absolventilor
“Se doreste insa si preluarea unor dintre solicitarile
sindicatelor”, au aratat sursele, dupa sedinta de joi a Guvernului.
Potrivit acestora, ministrul de resort, Traian Igas, se va intalni
cu ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, pentru a discuta
despre o eventuala redistribuie la consulate a unor angajati
disponibilizati din MAI. Contactat de MEDIAFAX, ministrul de
Interne nu a dorit sa comenteze informatiile, spunand ca va
transmite in scurt timp un comunicat. Ministrul de Externe a
declarat, marti, ca angajati disponibilizati din MAI si care au
experienta in relatii cu publicul ar putea lucra in reteaua
consulara a MAE. -
Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)
Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
au fost trimise spre aprobare parlamentului:– concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
angajat nou la fiecare 10 concediati– va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
plus o taxa fixa de 3%– impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%
– vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
contributii speciale– proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
vor plati contributii speciale de solidaritate– din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi– va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
bancare– va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
naturale.Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
2,5%.Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
crescut cu 0,2%.Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
euro a statului grec.Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.