Tag: clasament

  • Cele mai inovatoare companii din lume

    Cert este că inovaţia nu are loc dintr-o dată, printr-o strălucire a minţii, de cele mai multe ori inovaţiile se întâmplă de-a lungul a unor ani de munca, şi decenii sau secole trebuie să se scurgă înainte ca produsul să iasă la lumină. Chiar şi becul, atât de des utilizat în a reprezenta conceptul de inovaţie, nu a fost creat peste noapte, ci a durat ani de zile până când ideea unui bec electric s-a transformat într-un dispozitiv dintr-un laborator şi alţi doi ani până când Edison avea să ilumineze o stradă din New York.

    În continuare vorbim de companii inovatoare din diferite ţări, din domenii diferite, însă trebuie menţionat faptul că inovaţiile nu sunt singulare, nu afectează un domeniu stabilit şi atât, ci pot ajunge să declanşeze schimbări care aparţin unui cu totul alt domeniu.

    7 criterii pentru a determina dacă o companie este sau nu inovatoare

    Care sunt elementele care arată dacă o companie este cu adevărat inovatoare? Cum trebuie să se comporte o companie faţă de angajaţii săi pentru a le permite acestora să dezvolte concepte inovatoare? Potrivit analistului Jeffrey Baumgartner, inovaţia nu este decât o metodă pentru companii de a atinge scopuri unice şi strategice şi există şapte caracteristici pe care o firmă inovatoare trebuie să le aibă.

    În primul rând, compania trebuie să aibă o strategie unică şi relevantă. Organizaţii precum Apple, Facebook sau Google au succes pentru că şi-au trasat obiectivele şi le urmează fără abatere; strategii vagi precum „vrem să fim cei mai buni“ nu reprezintă o cale spre inovaţie. Companiile care exprimă idei precum „construirea celei mai sigure maşini din lume“ sau „livrarea oricărui colet oriunde în lume“ sunt mai aproape, încă de la început, de scopul pe care şi l-au propus.

    În al doilea rând, inovaţia trebuie să fie un mijloc de a atinge obiectivele strategice – companiile care domină sectoarele în care activează nu privesc procesul de inovaţie ca obiectiv final, ci ca o cale ce trebuie urmată pentru a aduce lucruri care să le diferenţieze de competiţie.

    În al treilea rând, companiile inovatoare sunt lideri de piaţă, dar acest lucru nu se traduce întotdeauna şi în profitabilitate. Amazon, spre exemplu, a fost întotdeauna o companie care a căutat să dezvolte noi soluţii şi a stabilit noi standarde în ceea ce priveşte comerţul electronic, dar a avut nevoie de aproape zece ani pentru a deveni profitabilă. Cord a fost una dintre cele mai inovatoare companii din sectorul auto la începutul secolului al XX‑lea, introducând elemente precum tracţiunea pe faţă; nu a avut însă succes din punct de vedere financiar şi a intrat în faliment în 1938. Nu trebuie însă să generalizăm: există desigur şi exemple pozitive, precum Apple sau Google, care au fost profitabile încă de la început.

    Un alt element care diferenţiază inovatorii de celelalte companii este gradul de implementare a ideilor. Cu alte cuvinte, există companii care preferă să vorbească despre inovaţie şi companii care preferă să inoveze.

    Cel de-al cincilea criteriu este viziunea asupra eşecului: companiile de succes le oferă angajaţilor libertatea de a experimenta şi îi încurajează pe aceştia în demersurile lor. Dacă angajaţii consideră că pot eşua fără să îşi pericliteze locul de muncă, atunci vor fi mai deschişi la idei care ar putea transforma cândva o lume întreagă.

    Un alt aspect pe care companiile inovatoare îl au în vedere este crearea unui mediu de încredere pentru angajaţi, astfel încât aceştia să se simtă în siguranţă atunci când vor să împărtăşească ideile lor cu alţii. Conceptele creative pot părea la început inutile, dar încrederea că orice idee va fi ascultată şi dezbătută va duce, de multe ori, la apariţia unor idei inovatoare.

    Ultimul element care diferenţiază companiile inovatoare de celelalte este autonomia, atât cea a angajaţilor, cât şi cea a echipelor. Dacă organizaţiile oferă scopuri bine definite, dar şi libertatea procesului de a atinge aceste scopuri, acest lucru va duce la crearea unui mediu propice inovaţiei. Angajând oameni inteligenţi, capabili şi oferindu-le libertatea de a rezolva probleme, ei vor face exact aceste lucruri.

  • Cele mai bune cinci invenţii din 2015

    Publicaţia Time a realizat un clasament al celor mai bune 25 de invenţii ale anului, iar exemplele alese de revistă variază de la maşini la jucării pentru copii. Mai jos vă prezentăm cele mai bune cinci inveţii din 2015.

    5. Hackaball este mingea care învaţă copii să programeze. Hackaball se sincronizează cu o aplicaţie mobilă, iar copii o pot programa cum să se aprindă, când sau să schimbe culorile, astfel aceştia pot vedea direct cum programarea le afectează viaţa de zi cu zi.Cel puţin 2800 de oameni au fost interesaţi şi au investit în proiect prin Kickstarter, strângând suma de 240.000 de dolari.

    4. Google Cardboard. În ultima vreme s-au anunţat din ce în ce mai multe dispozitive pentru realitatea virtuală (Oculus Rift sau HTC Vive sunt doar două exemple), însă Time a fost impresionat de gadgetul ieftin al celor de la Google. Practic este o cutie de carton în care se introduce un smartphone, dar în ultima perioadă au apărut mai multe aplicaţii cu ajutorul cărora utilizatori pot experimenta realitatea virtuală (pot conduce maşini-Mercedes Benz, pot merge la concertele lui Jack White sau se pot juca jocuri video).

    3. Artiphon Instrument 1. Instrumentul muzical pe care oricine îl poate folosi. Artiphon poate mima mai multe instrumente muzicale, nu doar în felul cum sună, ci şi modul în care sunt utilizate. Artiphon poate fi folosit precum o chitară sau ca un pian sau se poate crea un mix de instrumente într-un singur dispozitiv. Instrumentul muzical a strâns finanţare de 1.3 milioane de dolari pe Kickstarter. 

    2. Tesla Model X. Noul automobil electric al Tesla. Primul SUV electric are o autonomie de 400 de kilometri, poate atinge 100 km/h în 3.2 secunde şi, pe lângă asta, are un design extraordinar.

    1. CogniToys Dino. Jucăria vorbitoare a celor de la CogniToys primeşte titlul de cea mai bună invenţie a anului. Acest dinozaur de jucărie nu doar repetă nişte propoziţii, ci se foloseşte de abilităţile de gândire ale inteligenţei artificiale Watson (IBM) şi poate conversa cu copii (între 5 şi 9 ani). Jucăria poate răspunde la întrebări (cât de departe este luna) sau poate ajuta copii la matematică (Cât face 2+2 sau poţi să numeri până la 10).

  • Tecău şi Rojer au câştigat Turneul Campionilor la dublu, învingându-i pe Mergea şi Bopanna

    Ambele perechi au urcat câte un loc în această ierarhie.

    În clasamentul individual de dublu, Tecău a urcat trei poziţii şi a încheiat anul 2015 pe locul secund, după brazilianul Marcelo Melo, cu 7.420 de puncte. Şi Mergea a urcat trei poziţii în această ierarhie şi ocupă locul 11, cu 5.290 de puncte.

    Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda), cap de serie numărul 2, a câştigat Turneul Campionilor la dublu, după ce a învins, duminică, în finală, cu scorul de 6-4, 6-3, cuplul Florin Mergea/Rohan Bopanna (România/India, nr.8).

    La simplu, cel mai bine clasat român este Marius Copil, care a urcat un loc, de pe 165 pe 164, cu 318 puncte. Adrian Ungur a urcat de pe locul 170 pe 169, cu 305 puncte, iar Victor Hănescu a coborât de pe 277 pe 278, cu 183 de puncte.

    Primele zece poziţii în clasamentul ATP de simplu sunt ocupate de următorii jucători:

    1. Novak Djokovici (Serbia) 16.585 puncte

    2. Andy Murray (Marea Britanie) 8.670

    3. Roger Federer (Elveţia) 8.265

    4. Stan Wawrinka (Elveţia) 6.865

    5. Rafael Nadal (Spania) 5.230

    6. Tomas Berdych (Cehia) 4.620

    7. David Ferrer (Spania) 4.305

    8. Kei Nishikori (Japonia) 4.235

    9. Richard Gasquet (Franţa) 2.850

    10. Jo-Wilfried Tsonga (Franţa) 2.635.

  • Companiile de servicii externalizate au generat anul acesta peste 50% din tranzacţiile imobiliare din România

    Bucurestiul este una din destinatiile europene importante ale companiilor prestatoare de servicii externalizate, clasandu-se pe locul 8 intr-un clasament realizat de raportul Tholons pe anul 2015, in timp ce Romania este pe locul 20 in topul realizat de A.T. Kierney pentru anul 2014, in urcare cu 7 locuri fata de 2013. În acest context, peste 50% din tranzactiile imobiliare din 2015 au fost realizate in Romania de companiile de servicii externalizate – IT, resurse umane sau alte servicii de business, potrivit unui studiu elaborat de companiei din domeniul imobiliar CBRE România axat pe sectorul serviciilor externalizate şi pe interconectările acestui sector cu piaţa imobiliară locală.

    Studiul a luat in calcul un numar de 215 companii prestatoare de servicii externalizate, care isi desfasoara operatiunile in 310 cladiri de birouri din toata tara. Volumul de business generat de serviciile de externalizare a crescut cu 40% in ultimii patru ani si previziunile arata ca cresterea nu va incetini in viitor. Daca avem in vedere centrele de servicii centralizate (shared service centres), cresterea este si mai mare – numarul acestora practic s-a triplat in ultimii 4 ani, potrivit CBRE.

    Raportul schiteaza si cateva tendinte pentru anii urmatori; astfel, numarul, marimea si complexitatea serviciilor oferite de companiile de outsourcing vor creste substantial. De asemenea, raportul previzioneaza ca va creste numarul companiilor care isi vor stabili centrele de servicii centralizate (SSC) regionale si globale in Romania si ca toti marii jucatori de pe piata serviciilor externalizate isi vor extinde atat spatiile de birouri cat si numarul angajatilor.

    Studiul CBRE arata de asemenea ca aproape 67.000 de angajati lucreaza in sectorul serviciilor externalizate, centre de servicii centralizate si servicii externalizate de IT si ca urmatorul an va aduce inca 5.000 de locuri de munca in aceste industrii. Pe langa industria de software si telecomunicatii, companiile de servicii externalizate sunt cei mai mari angajatori de gulere albe din Romania. Cele mai multe companii de outsourcing, mai mult de un sfert, vin din Statele Unite, procent deloc surprinzator tinand seama de faptul ca mai mult de 90% din populatia urbana vorbeste engleza. Parteneriatul geo-strategic dintre SUA si Romania este de asemenea un catalizator al cresterii prezentei companiilor americane in tara noastra.

     

    c

  • GALERIE FOTO: Cele mai bine plătite modele din lume si ce sume fabuloase câştigă

    Linda Evangelista, supermodelul renumit, avea o vorbă celebră. “Nu mă scol din pat pentru mai puţin de 10.000 de dolari pe zi”, iar acest clasament realizat de Business Insider se pare că îi dă dreptate.

    Supermodelele sunt personaje emblematice ale modei şi fără ele industria fashion nu ar fi la fel. Kendall Jenner, sora vitegră a lui Kim Kardashian, a devenit una dintre cele mai bine plătite modele în doar un an, iar asta datorită numărului ridicat de fani pe reţelele sociale. Ea a primit numai puţin de 4 milioane de dolari datorită contractelor cu Calvin Klein, Marc Jacobs sau Karl Lagerfeld.

    Sumele sunt de ordinul milioanelor de dolari






    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE>>>>>>>>>

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Cu creşteri de peste 500% în domeniul tehnologiei, România ocupă locul 2 în clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50

    România înregistrează astfel o creştere semnificativă, pentru al treilea an consecutiv, cu 29 companii înregistrate, faţă de 18 în 2014, din care zece companii în Fast 50 (faţă de şase în 2014) şi liderul categoriei Big 5. Pentru ediţia din 2015 au fost luate în calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o creştere medie înregistrată de companiile româneşti prezente în Fast 50 de 544%. 

    În contextul în care economia României a înregistrat cea mai mare creştere din CEE în primele trei trimestre ale anului, opt dintre companiile locale prezente în clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-intrate. Totodată, din două companii româneşti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Faţă de anul trecut, România înregistrează o creştere a numărului de firme din sectorul de software. Cinci dintre companiile din top au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Iaşi, una în Sibiu, una în Timişoara şi una în Baia Mare.

    „Suntem foarte mândri de toate companiile româneşti prezente în clasamentul Fast 50 2015 şi de faptul că România înregistrează creşteri semnificative de la an la an. Acest lucru confirmă competitivitatea mediului de afaceri local, dar mai ales faptul că talentul antreprenorilor români face diferenţa în regiune în ultimii ani”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte România şi managerul local al proiectului Fast 50. „Mai mult, putem spune că asistăm deja la crearea unei adevărate comunităţi a antreprenorilor români, pe care Deloitte România va continua să o aducă în prim-plan şi să o susţină prin întâlniri regulate şi transfer de know-how.”

    La rândul său, Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România, a subliniat faptul că majoritatea companiilor româneşti din clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50 au fost înfiinţate înaintea crizei financiare şi au traversat cu bine această perioadă dificilă. Prin comparaţie, majoritatea companiilor din regiune prezente în clasament au fost înfiinţate în 2009.

    „Faptul că au crescut în aceşti ani, traversând cu bine perioada de criză, demonstrează că antreprenorii au viziune pe termen lung şi că au venit cu soluţii inovatoare, de impact, în perioade dificile. Viziunea şi inovaţia sunt valori pe care Deloitte le împărtăşeşte, astfel că vom continua să susţinem companiile la început de drum pentru a ajuta mediul antreprenorial din România să-şi confirme potenţialul remarcabil”, a adăugat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

    Cu o creştere de 998%, compania ZebraPay din Bucureşti ocupă locul VI în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top. Aflată pentru al doilea an consecutiv în clasament, compania ITNT din Sibiu, lider local Fast 50 în 2014, şi-a continuat creşterea, cu 933% (faţă de o creştere de 1.433% înregistrată în anul anterior). Insoft Development & Consulting se numără, de asemenea, printre vedetele ediţiei din acest an, întrucât este prezentă în două categorii: locul I la categoria Big 5 şi poziţia 15 la categoria Fast 50, nou-intrată în clasament, cu o creştere de 577%.

    Teamnet International SA rămâne şi anul acesta printre companiile din categoria Big 5, coborând o poziţie faţă de anul trecut (locul IV vs. locul III în 2014), cu o rată de creştere de 127%.

    ASTINVEST ocupă locul 13 (cu o rată de creştere de 705%), urmată, pe locul 15, de Insoft Development & Consulting (577%). Piconet ocupă locul 21 (486%), iar Geskimo, poziţia 42 (419%).

    Rata medie de dezvoltare a companiilor Fast 50 din domeniul tehnologiei a scăzut la 560%, de la 698% în 2014. În ciuda creşterii ratelor medii de dezvoltare raportate în 2014, se înregistrează o scădere continuă de la valoarea de vârf realizată în 2012, de 1.026%.     

    În clasamentul din acest an sunt prezente companii din nouă ţări: Polonia (12 companii), România (10 companii), Croaţia (8 companii), Cehia şi Slovacia (câte 5 companii fiecare), Ungaria (4 companii), Bulgaria, Lituania şi Serbia (câte 2 companii). Dintre cele 50 de companii, 38 sunt prezente pentru prima oară, 3 au urcat în clasament, iar 8 au coborât. Topul este, şi de data aceasta, dominat de firmele de software (29), urmate de companiile de media (14), cele de hardware (4) şi cele de telecomunicaţii (3).

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie sa întrunească următoarele condiţii: venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2011 şi 2014; să aibă sediul într-o ţară din Europa Centrală; să dezvolte sau să producă tehnologii patentate, sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare; să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

    Categoria „Big 5” include companii dinamice mari, care au avut creşteri spectaculoase în ultimii cinci ani. Pentru a fi eligibile, companiile trebuie să întrunească aceleaşi criterii ca pentru Fast 50, cu excepţia venitului anual din 2013, care trebuie să depaşească 25 milioane euro.

    La categoria „Rising Stars” („Staruri în ascensiune”), Deloitte include companii „tinere” cu potenţial mare, care au intrat pe piaţă după 2009. Companiile eligibile trebuie să aibă o vechime între trei şi cinci ani şi să înregistreze venituri de peste 30.000 euro în ultimii trei ani consecutivi (2011–2013). Celelalte criterii de eligibilitate menţionate anterior rămân valabile.

  • Floyd Mayweather a plătit 3,5 milioane de dolari pentru o maşină

    Cu venituri estimate la 300 de milioane de dolari obţinute în ultimul an, Floyd Mayweather se află pe primul loc clasamentul celor mai bine celebrităţi din lume.

    Mayweather are o colecţie impresionantă de maşini, printre care  două Bugatti Veyrons, un Bugatti Grand Sport, două Ferrari 458 Spiders, un Lamborghini Aventador, un Porsche 911 Turbo S, şi un Ferrari 599 GTB Fiorano. Însă pugilistul a hotărât că mai are nevoie de încă un bolid, aşa că a achiziţionat un Bugatti Veyron Grand Sport Vitesse cu nu mai puţin de 3,5 milioane de dolari.

    Floyd Mayweather şi-a încheiat cariera cu un scor impresionant de 49-0. El a menţionat că este hotărât să nu mai boxeze: “Trebuie să ştii când să te opreşti. Cred că acum este pentru mine momentul să mă opresc. Am aproape 40 de ani. Sunt în acest sport de 19 ani. Am doborât toate recordurile. Nu mai am nimic de demonstrat”.

    Mayweather a menţionat că a câştigat de-a lungul carierei 700 de milioane de dolari şi a făcut investiţii foarte bune, astfel că este pregătit pentru retragere.

  • Cine este omul de afaceri care l-a detronat pe Bill Gates şi devenit cel mai bogat om din lume

    Spaniolul Amancio Ortega, cofondator al grupului Inditex (Zara) a fost desemnat cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului Forbes actualizat. Omul de afaceri are o avere estimată 79,6 milioane de dolari. Vânzările Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte, au urcat la 9,42 de miliarde de euro. Omul de afaceri spaniol il devanseaza astfel pe cofondatorul Microsoft, Bill Gates (78,1 miliarde dolari), si pe magnatul din mass-media Warren Buffett (64,4 miliarde dolari). 

    Ei sunt urmati in clasament de mexicanul Carlos Slim (62,5 miliarde dolari), de fondatorul Amazon, Jeff Bezos (49,9 miliarde dolari), si de creatorul Oracle, Larry Ellison (47,6 miliarde dolari).  Următorii în lista celor mai bogaţi oameni din lume se află mexicanul Carlos Slim (62,5 milioane de dolari), Jeff Bezos, fondatorul Amazon (49,9 milioane de dolari) şi Larry Ellison, fondatorul Oracle (47,6 milioane de dolari). Noua pozitie a lui Ortega in clasament, care se actualizeaza periodic, se datoreaza reevaluarii actiunilor companiilor listate la bursa. 

    Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña. Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

     

  • Topul celor mai bine plătiţi comedianţi din lume

    Comedianţi ne fac să rădem, să ne simţim bine, fie că o fac într-un show de stand-up, fie într-un film de comedie, iar unii dintre ei sunt plătiţi regeşte pentru asta.

    Revista Forbes a dat publicităţii un clasament al celor mai bine plătiţi actori de comedie. Pe primul loc se află veteranul Jerry Seinfeld. Coautor al serialului TV “Seinfeld”, ocupă pentru a patra oară primul loc în topul Forbes al celor mai bine plătiţi actori de comedie, informează contactmusic.com.

    El a obţinut venituri estimate la 36 milioane de dolari în perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2015, graţie redevenţelor primite pentru redifuzarea serialului “Seinfeld”.

    Podiumul este completat de Kevin Hart, care a urcat trei locuri faţă de topul de anul trecut, iar acum ocupă poziţia a doua, cu venituri de 28,5 milioane de dolari. Hart a fost în mai multe filme anul acesta (The Wedding Ringer sau Get Hard).

    Locul trei îi revine ventrilocului Terry Fator, un star al spectacolelor de comedie din Las Vegas.

    Jeff Dunham şi Russell Peters se află la egalitate pe locul al patrulea, cu venituri de 19 milioane de dolari.

    Topul 10 al celor mai bine plătiţi actori de comedie este completat de Aziz Ansari (9,5 milioane de dolari), Louis C. K. (9 milioane de dolari), Gabriel Iglesias (8,5 milioane de dolari), John Bishop (8 milioane de dolari) şi Dave Chapelle (7,5 milioane de dolari).