BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Niciun proiect de anvergură pentru un oraş – Bucureşti – care aşteaptă „venituri proprii“ de 3 mld. euro în 2020 şi are planificate cheltuieli de 4 mld. euro

    Bugetul total al Capitalei (bugetul Primăriei Generale şi bugetele celor şase sectoare) a fost construit în 2020 pe venituri proprii (fără veniturile instituţiilor care se autofinanţează parţial în 2020) de peste 15 mld. lei (3,1 mld. euro), iar cheltuielile sunt estimate la peste 19 mld. lei (4 mld. euro).

    Consilierii Primăriei Generale au aprobat săptămâna trecută bugetul pentru 2020, în vreme ce la sectoare proiectele sunt în dezbatere publică, urmând să fie aprobate în zilele următoare de consiliile locale.

    Proiectele de buget ale primăriilor din Bucureşti (Primăria Generală şi şase sectoare) au estimat venituri cumulate de peste 15 miliarde lei şi cheltuieli de circa 19 mi­­liarde lei.

    Bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti pentru 2020 estimează venituri de 7,2 miliarde lei (venituri proprii, fără bugetele insituţiilor care se autofinanţează şi fără împrumuturi).

    Cheltuielile au fost fixate la 10 miliarde lei (şi cuprind sumele din împrumuturi şi veniturile de la instituţiile care se auto­finanţează), în contextul în care veniturile din 2019 au fost de doar 4,5 miliarde lei, iar cheltuieli de 4,7 mld. lei.

    Cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Muncipiului Bucureşti pierde anual cam 1 mld. lei. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de circa 4,6 miliarde lei. Dintre acestea, 3,5 miliarde lei sunt încasări estimate din impozitul pe venit de la persoanele fizice, majoritatea din salarii. Bucureştiul are în jur de un milion de angajaţi, prin urmare şi veniturile sunt pe măsură.

    Administraţiile locale înregistrează venituri solide, pe lângă impozitul pe salarii, şi din sumele defalcate din TVA, taxele pe utilizarea bunurilor, dar şi din amenzi, penalităţi şi confiscări.

    Cheltuielile primăriilor se duc în primul rând către cheltuielile cu şcolile, cu asistenţa socială şi cu grădinile şi parcurile. Primăria Generală şi primăriile celor 6 sectoare vor cheltui anul acesta peste 19 mld. lei conform proiectelor de buget publicate pe site-urile instituţiilor menţio­nate.

    Cel mai bogat sector este sectorul 1. Are în 2020 un proiect de buget în care sunt prevăzute venituri de 1,8 miliarde lei şi cheltuieli de circa 2 mld. lei. Bugetul sectorului 1 prevede un plus de 33% venituri faţă de execuţia bugetară din 2019, când au fost înregistrate venituri de 1,2 miliarde lei şi 1,4 mld. lei cheltuieli. Sectorul 1 are venituri estimate mai mari chiar şi faţă de cel mai dezvoltat oraş după Bucureşti, Cluj-Napoca, care are un buget estimat pe 2020 de 1,5 mld. lei venituri şi 1,7 mld. lei cheltuieli. Timişoara a bugetat pentru anul acesta 1,3 mld. lei venituri şi 1,5 mld. lei cheltuieli – şi e sub veniturile sectorului 1, prin urmare.

    La sectorul 2 sunt aşteptate venituri de 1,2 mld. lei şi cheltuieli de 1,3 mld. lei.

    Sectorul 3, cu o populaţie de 468.000 de locuitori (cel mai mare „oraş“ din România, peste Iaşi sau Cluj) are un buget de 1,8 mld. lei venituri şi tot atâta la cheltuieli.

    Din cele şase sectoare, sectorul 5, cu cartierele Rahova şi Ferentari, este socotit a fi cel mai sărac din Bucureşti.

    Totuşi, în ceea ce priveşte veniturile pe 2020, în proiectul de buget ele sunt estimate la 1,4 mld. lei. Însă Primăria Sectorului 5 nu anunţă nicio minune şi este îndoielnic că va avea aceste venituri, atâta vreme cât execuţia bugetară din 2019 arată venituri de 600 mi­lioane lei. Primăria Sectorului 6 estimează în 2020 venituri de 1 mld. lei şi cheltuieli de

    1,7 mld. lei. Cel mai modest sector este sectorul 4, care estimează venituri şi cheltuieli de 830 mil. lei în 2020. În ciuda sumelor impre­sionante care se rostogolesc în excel-urile primăriilor de ani de zile, nici la sectoare, nici la Primăria Generală nu au fost finalizate proiecte de anvergură care să transforme oraşul în atât de invocatul smart city.

  • Cum îşi cheltuieşte Jeff Bezos averea de 132 de miliarde de dolari

    Averea estimativă a lui Jeff Bezos este de 132 miliarde de dolari, fondatorul Amazon fiind primul om care a reuşit să acumuleze o avere de peste 100 de miliarde de dolari, scrie Business Insider.

     Principala sursă de venit a miliardarului este Amazon, companie pe care a fondat-o în 1994. În prezent, este CEO şi deţine 16% din companie, ceea ce îl face principalul acţionar în cadrul firmei.

    Amazon s-a transformat în ultimii ani într-un brand care atinge toate aspectele vieţii şi a crescut prin achiziţii şi investiţii constante. În 2009, Amazon a achiziţionat retailer-ul online Zappos pentru 1,2 miliarde de dolari. Amazon a cumpărat Whole Foods în 2017, o companie care comercializează alimente naturale, în urma unei afaceri de 13,7 miliarde de dolari, fapt ce i-a oferit companiei lui Bezos 18% din totalul pieţei online de alimente din Statele Unite. În februarie 2018, compania a lansat Amazon Web Services, o afacere de 17,5 miliare de dolari concentrată asupra computerizării de tip cloud.

    În mod deloc surprinzător, cel mai bogat om din lume este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din SUA. Bezos deţine o proprietate de 17.000 m² în Medina, Washington care este evaluată la 25 milioane de dolari. Casa lui Bezos se învecinează cu o proprietate de a lui Bill Gates, al doilea cel mai bogat om de pe planetă. Bezos mai deţine o locuinţă de 23 de milioane de dolari în Washington DC care se învecinează cu proprietăţile cuplului Obama şi ale Ivankăi Trump. În plus, mai deţine o vilă de 25 de milioane de dolari în Beverly Hills şi trei apartamente în New York, evaluate la 75 de milioane de dolari. Însă cea mai mare proprietate a miliardarului este un ranch de aproximativ 13 hectare în Van Horn, Texas.

    Pentru a putea ajunge în timp util de la o proprietate la alta, Bezos deţine un avion Gulfstream de 65 de milioane de dolari. Prin comparaţie cu o bună parte dintre primii miliardari ai planetei, Bezos nu se angajează prea des în acte de caritate.

    Bezos investeşte şi finanţează în mod public mai mult proiecte. În 2013, a finanţat o expediţie de recuperare a motoarelor de rachetă pierdute timpul misiunii Apollo 12 în oceanul Atlantic. În 2018, Bezos finanţat cu 42 milioane de dolari un proiect de construire a unui ceas care poate funcţiona fără oprire timp de 10.000 de ani.

    În plus, miliardarul a făcut un număr semnificativ de investiţii prin firma de capital de risc Bezos Expeditions, prin intermediul căreia a investit în Google, Uber, Airbnb şi Washington Post, ziar pe care l-a cumpărat în 2013 pentru 250 de milioane de dolari.

    Racheta New Sheppard, un al proiect al lui Bezos, a terminat până în prezent un număr de zboruri de testare, urmând să se lucreze la o nouă rachetă, mai mare, numită New Glenn. Pe deasupra, Bezos urmăreşte să fie unul dintre primii oameni care vor ajuta la colonizarea Sistemului Solar, misiune care ocupă locul întâi în topul priorităţilor sale.

     

  • Românii investesc tot mai mult în Ziua Îndrăgostiţilor. Cu cât au crescut cheltuielile dedicate acestei zile

    Studiul „Mastercard Love Index” indică o creştere de 17% a cheltuielilor pentru Ziua Îndrăgostiţilor şi un avans cu 57% al numărului de tranzacţii online în 2019, comparativ cu 2017. Analiza s-a efectuat asupra tranzacţiilor cu cardurile de credit, debit şi prepaid din peste 53 de ţări din întreaga lume, pe o perioadă de patru zile, în trei ani consecutivi (11-14 februarie, între 2017 şi 2019).

    Românii sunt chiar mai „iubăreţi” decât media de pe glob, căci cheltuielile pentru cadouri de Ziua Îndrăgostiţilor au crescut cu 66% în 2019 faţă de 2017, în timp ce numărul total al tranzacţiilor s-a ridicat cu 97%, arată studiul. Îndrăgostiţii din ţara noastră par să păstreze un loc special în inimile lor şi pentru tehnologie, pentru că monitorizarea relevă şi o creştere cu 77% a numărului de tranzacţii efectuate online în perioada analizată din 2019, faţă de 2017.

    Deşi românii nu au ezitat să cheltuiască sume mari pentru cadouri romantice în 2019, ei au dat dovadă de răbdare, tact şi eleganţă şi nu au grăbit gesturile tandre. Astfel, majoritatea tranzacţiilor pentru Ziua Îndrăgostiţilor s-au produs anul trecut la o zi după eveniment, pe 15 februarie, comparativ cu 12 februarie în 2018 şi cu 13 februarie în 2017, atunci când erau mai tineri şi mai precipitaţi.
    Desigur, şi anul trecut „dragostea a trecut prin stomac”, aşa cum ne confirmă creşterea cu 110% în ultimii trei ani a numărului de tranzacţii efectuate de români în restaurante, cu un avans de 38% al sumei totale cheltuite pentru astfel de experienţe în 2019, faţă de 2017. 

    Numărul tranzacţiilor hoteliere s-a apreciat şi el cu 53% anul trecut, iar volumul cheltuielilor pentru cazări s-a majorat cu 38%, în preajma Zilei Îndrăgostiţilor, atunci când cuplurile simt nevoia să îşi condimenteze relaţiile cu diversitate. Dorul de ducă în doi a fost şi el la înălţime, aşa că s-au cheltuit aproximativ 3 milioane de euro pe zboruri şi călătorii anul trecut, cu o apreciere de 90% faţă de 2017.

    „Tendinţa de a opta pentru experienţe în locul cadourilor tradiţionale continuă să crească şi este limpede că generaţia actuală preferă să transforme Ziua Îndrăgostiţilor într-un prilej de conexiune cu persoana iubită, prin intermediul împărtăşirii unei experienţe. Astăzi, de exemplu, este mai simplu decât oricând să călătoreşti, iar asta se reflectă în creşterile masive de rezervări pentru zboruri şi cazări efectuate online în ultimii trei ani pentru Ziua Îndrăgostiţilor. Mastercard Love Index este o analiză unică asupra modului în care comportamentul de cumpărare evoluează în timp şi, odată cu intrarea într-un nou deceniu, ne aşteptăm ca trendul investiţiilor în crearea de amintiri comune prin activităţi cu persoana iubită să continue să crească”, a declarat Ioana Tăchescu, marketing director, Mastercard România.

    În perioada analizată din 2019, românii au cumpărat aproape de două ori mai multe flori decât în 2017 (creştere de 106%), iar achiziţiile de bijuterii au înregistrat şi ele o creştere de 63% la nivelul sumelor cheltuite pe parcursul ultimilor trei ani, pentru că „diamantele sunt cele mai bune prietene ale fetelor”.

    O creştere spectaculoasă a văzut numărul tranzacţiilor contactless efectuate in 2019 pentru Ziua Îndrăgostiţilor: de aproape patru ori (cu 293%), faţă de perioada similară din 2017. Ca pondere în numărul total al tranzacţiilor, cele realizate cu carduri contactless au reprezentat 76% în 2019, faţă de 38% în 2017.  Pesemne, îndrăgostiţii au preferat contactul din cuplu celui cu POS-ul.

    Şi pe plan global, tendinţa de a oferi experienţe cadou întrece numărul darurilor tradiţionale

    Depăşind sumele cheltuite pentru flori şi bijuterii, cadourile care includ rezervări la hoteluri reprezintă 22% dintre preferinţe, iar zborurile spre escapade romantice ating pragul de 13%: aproape 2,2 miliarde de euro s-au cheltuit în 2019, la nivel global, pentru călătorii cu ocazia Zilei îndrăgostiţilor, pentru că oamenilor le place să împânzească lumea cu iubirea lor.

    Şi pentru că dragostea are gust bun, experienţele culinare încă deţin un loc important în inimile îndrăgostiţilor, tranzacţiile în restaurante continuând să crească de la an la an. Astfel, din 2017 s-au înregistrat creşteri de 32% ale cheltuielilor de Ziua Îndrăgostiţilor în acest segment, avansul în 2019 fiind de 16%, cu o sumă de 3,4 miliarde de euro pe plan global.

    Şi cumpărăturile online se afla pe un trend ascendent, cu un vârf de 57% al tranzacţiilor în perioada Zilei Îndrăgostiţiilor pe parcursul ultimilor trei ani. Dintre cei care au cumpărat offline, cota tranzacţiilor efectuate contactless a cunoscut o creştere masivă, de 175% în 2019, faţă de 2017.

    Cum stau lucrurile la nivelul Europei

    Europenii au cheltuit cu 37% mai mult în perioada Zilei Îndrăgostiţilor din 2019 decât în 2017, cu 54% mai mult ca volum al tranzacţiilor. Experienţele personale au cunoscut o creştere importantă, cheltuielile pentru hoteluri, restaurante şi transporturi au crescut cu 50%, 62% şi, respectiv, 26%. Creşteri de cheltuieli importante au înregistrat şi bijuteriile, cu 22%, iar florile s-au păstrat şi ele populare în rândul preferinţelor îndrăgostiţilor din Europa, cu o creştere de 39% a tranzacţiilor în 2019 faţă de 2017.

  • De ce nu economisesc românii?

    „Am văzut în cadrul cercetării că mulţi români consideră că momentul pensionării este prea departe pentru a se gândi la economisirea pe termen lung. Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani nu se gândesc să economisească pentru un moment care va veni peste 40 de ani. Este vorba de o educaţie care lipseşte”, spune Monica Alexandru, sociolog în cadrul companiei de cercetare ISRA Center. Aproape 2 din 3 români (60%) susţin că nu pot economisi nimic din ce câştigă, potrivit unui studiu sociologic realizat de ISRA la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    Acest procent este în creştere faţă de nivelul de 51% din 2018, potrivit studiului în cadrul căruia au fost intervievaţi peste 1.100 oameni în 2019 şi peste 900 în 2018. Trebuie însă remarcat că studiul a intervievat persoane care câştigă un salariu net de peste 2.500 lei lunar, adică la nivelul salariului mediu. De aceea, faptul că doar o treime susţin că economisesc în mod activ este cu atât mai îngrijorător, cu cât mulţi dintre români câştigă salariul minim, atrage atenţia sociologul. „Dacă ne uităm la cei care câştigă peste 2.500 de lei, nu sunt atât de mulţi oameni. Foarte mulţi români sunt plătiţi cu salariul minim, potrivit statisticilor.

    Când doar o treime dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei spun că pot economisi, ce pot spune cei cu salariul minim?”, întreabă retoric Monica Alexandru. Îngrijorarea este validă, în contextul în care datele de la Inspecţia Teritorială a Muncii pe 2018 arată că 1,4 milioane de români sunt plătiţi cu salariul minim. În acest context rămâne întrebarea: câţi români pot de fapt să economisească dincolo de cheltuielile zilnice, de nevoi, şi de banii pe care îi îndreaptă către consum?

    „Am făcut experimente în discuţii de grup şi i-am întrebat ce fac cu banii în cazul în care primesc nişte bani sau iau de la un prieten. Oamenii spun că îi cheltuie imediat, plătesc facturile, cheltuielile, datoriile anterioare chiar şi cumva economisirea pică mereu în plan secundar”, mai spune Monica Alexandru. Chiar dacă salariul minim a crescut constant în ultimii ani, atitudinea oamenilor a continuat să se înrăutăţească, astfel încât 34% au spus în 2019 că economisesc cu regularitate o parte din venit, faţă de 45% în 2018.

    Unul dintre elementele acestui paradox este conştientizarea românilor faţă de conceptul pensiei private, complementare pensiei de stat, ca metodă de economisire pe termen lung. Un studiu realizat de analiştii financiari de la CFA Society România arată că pensia Pilon I poate substitui venituri echivalente cu doar 31,8% din ultimul salariu câştigat înainte de a ieşi din piaţa muncii – acesta fiind standardul la care se raportează nivelul pensiei. Prin economisirea Pilon II, care există în România doar de puţin mai bine de un deceniu, oamenii îşi mai pot acoperi încă 13,6%, ajungând cu economisirea prin Pilon I şi Pilon II la o rată de înlocuire de 40,6% din ultimul salariu.

    Iar românii par să înţeleagă asta din ce în ce mai mult, astfel încât studiul arată că doar 50% dintre respondenţi susţineau în 2019 că la vârsta pensionării se vor baza în primul rând pe pensia de la stat, în scădere faţă de 56% în 2018. În acelaşi timp, a crescut numărul celor care se bazează în primul rând pe alte resurse, în afara pensiei de stat Pilon I, reprezentând 38% în 2019 versus 36% în 2018. De unde îngrijorarea în legătură cu sistemul public de pensii? Studiul arată că 53% dintre intervievaţi sunt de acord cu faptul că „sistemul pensiilor de stat este nesigur”. Îngrijorările oamenilor însă diferă. Un procent de 41% susţin că ideea de pensie este atât de îndepărtată încât nu se gândesc acum la această perioadă. „Ne-am uitat şi pe vârste şi există diferenţe. Cu cât te apropii mai mult de momentul pensionării, cu atât eşti mai preocupat. Nu avem o măsurare exact, dar cert este că de la 35 de ani în sus responsabilitatea cu care administrezi veniturile creşte. Până la 35 de ani vorbim de oameni care nu au intrat de mult timp în piaţa muncii”, spune sociologul.

    Un procent de 44% dintre cei intervievaţi sunt de părere că sistemul public de pensii nu le oferă siguranţa şi confortul viitorului. Mai mult de jumătate dintre respondenţi, adică 53%, se uită spre dimensiunea demografică a problemei şi cred că sistemul pensiilor de stat este nesigur pentru că numărul celor care contribuie este în scădere. Un procent comparabil, de 50%, se gândesc la faptul că acesta este nesustenabil şi că guvernul plăteşte pensiile Pilon I din împrumuturi. În ceea ce priveşte Pilonul II, al pensiilor administrate privat, acesta a fost lansat în mai 2008 şi a livrat până acum un randament mediu anualizat de 8,35% pentru cei 7,46 milioane de participanţi, reprezentând un câştig net de peste 12,8 miliarde lei (2,68 mld. euro).

    Astfel, peste 2,1 milioane de români au ajuns deja la sume de peste 10.000 de lei în conturile lor de pensii Pilon II, după ce în 2019 administratorii au obţinut un randament mediu de 11,8%, potrivit datelor APAPR. Însă chiar şi la acest nivel, cei care administrează economiile românilor consideră că au încă de a face cu o piaţă mică. „Activele cumulate sunt în continuare foarte mici. Trebuie să creştem baza de active pentru a da importanţă economisirii prin Pilonul II”, spune Radu Crăciun, preşedinte al APAPR şi director al BCR Pensii, unul dintre cei şapte administratori din piaţă. Fondurile private de pensii investesc banii românilor în diverse clase de active, precum cele listate la bursă, pentru a obţine randamente, iar avantajul României în prezent este decuplarea de la turbulenţele globale, ceea ce permite fondurilor să livreze mai mulţi bani în conturile românilor.

    „România este cumva în alt film, din fericire pentru noi. Pe de o parte ştim că Europa se confruntă cu randamente negative, în timp ce în România randamentele sunt decente. În al doilea rând, bursa românească a crescut mai mult decât bursele europene, deci din acest punct de vedere este o idee foarte bună deocamdată să investeşti în România. Marea problemă este că bursa începe să fie prea mică. Ritmul în care creştem depăşeşte ritmul în care creşte bursa. Soluţia ar fi noi listări la bursă, dar şi noi clase de active în care să putem investi, ceea ce se şi întâmplă”, crede Crăciun. Iar Pilonul II produce deja rezultate tangibile pentru oameni, 800.000 dintre participanţi având deja peste 20.000 de lei în conturi. Potrivit studiului, nivelul de încredere a crescut cu câteva procente în 2019, precum şi nivelul de familiaritate, însă acest lucru se datorează şi unor mari campanii de promovare a Pilonului II, derulate în ultimul deceniu.

    Acum, Radu Crăciun susţine că administratorii vor să îi convingă pe oameni să economisească şi prin mai puţin cunoscutul Pilon III, cel al pensiilor facultative. „Vrem să derulăm anul acesta o campanie de promovare pentru Pilonul III, pentru că noi credem că românii vor economisi şi prin această variantă”, a declarat Radu Crăciun. Aceasta este necesară pentru că Pilon III, lansat în mai 2007, are doar 501.000 participanţi şi active nete de 524 milioane euro, cu un randament mediu anualizat de 6,46%. „În ceea ce priveşte Pilonul III, la români nu este vorba de încredere, ci de familiaritate. Oamenii nu pot economisi printr-un instrument pe care nu îl cunosc.

    Pentru Pilonul II au fost mai multe informaţii în public, ceea ce a crescut claritatea acestei variante de economisire”, crede sociologul Monica Alexandru. Studiul ISRA arată că 7% dintre respondenţi intenţionează să contribuie la Pilonul III în următorul an, deşi acesta nu este încă perceput ca o alternativă pentru suplimentarea veniturilor la vârsta pensionării. Per total, dincolo de sumele cumulate deja în Pilonul II şi Pilonul III, adevărata relaţie dintre români şi economii poate fi ilustrată printr-un număr simplu: doar 11% dintre români au bani puşi depoarte pentru vârsta pensionării. 

  • Zeci de mii de canadieni, supăraţi că trebuie să suporte cheltuielile de securitate ale ducilor de Sussex

    Peste 80.000 de canadieni au semnat o petiţie prin care au cerut prinţului Harry şi soţiei sale, Meghan, să achite factura pentru agenţii de securitate, cât timp se află în ţară. Petiţia a fost demarată de Federaţia canadiană a contribuabililor, întrucât Laurel Collins, care este deputatul pentru oraşul Victoria, unde Harry şi Meghan sunt cazaţi, a declarat că cetăţenii nu ar trebui să fie obligaţi să plătească pentru costurile de securitate ale ducilor de Sussex. Petiţia a obţinut cele peste 80.000 de semnături în doar şase zile, scriu cei de la Daily Mail. 

    Harry şi Meghan sunt pe insula Vancouver, unde se pregătesc să ducă o viaţă nouă împreună cu fiul lor de opt luni, Archie Mountbatten-Windsor, după ce au renunţat la îndatoririle regale.
    Nu este clar cine va plăti factura pentru securitatea familiei atunci când vor părăsi oficial monarhia în primăvară.

    Un fost ministru al Biroului de Interne a avertizat publicul britanic că ar putea face faţă unui „proiect de lege enorm”, în timp ce s-a speculat că ar putea fi convenit un acord de „partajare a costurilor” între Marea Britanie şi Canada.

    Cu toate acestea, Collins spune că se va opune unui astfel de aranjament. Ea a declarat: „Sper că intenţionează să acopere costurile de securitate. Când vine vorba de banii cheltuiţi de guvernul nostru şi de banii contribuabililor, este important să punem acest lucru în context şi să ne gândim la priorităţile noastre. Printre priorităţile noastre se numără un trai mai accesibil pentru oameni, protejarea mediului şi cheltuirea banilor pentru lucrurile care contează cu adevărat pentru canadieni”.

    Aaron Wudrick, directorul grupului, a declarat: „Canadienii sunt încântaţi să-i întâmpine pe duce şi ducesa în Canada, dar au spus clar că contribuabilii nu ar trebui să fie obligaţi să îi susţină în timp ce locuiesc aici. Părerea noastră este că premierul Trudeau trebuie să respecte dorinţele canadienilor şi să lămurească faptul că, în timp ce ducele şi ducesa sunt bineveniţi în Canada, ei trebuie să îşi plătească singuri cheltuielile”. Collins a adăugat la rândul său că doreşte să se concentreze asupra familiilor tinere din zonă, care „s-ar putea confrunta cu criza locuinţelor sau să se lupte cu accesibilitatea”.

    Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Angus Reid, 73% dintre canadieni consideră că ţara nu ar trebui să achite factura de securitate a cuplului dacă cei doi vor ajunge să trăiască acolo permanent. În totalitate, cheltuielile pentru familia regală îi costă pe contribuabili peste 100 de milioane de lire sterline pe an, dar cifra reală nu este niciodată dezvăluită.
    Harry şi Meghan îşi vor câştiga banii atunci când se vor ieşi complet din viaţa regală.

    Prinţul de Wales va oferi un ajutor financiar privat lui Harry şi Meghan, dar nu se ştie dacă acesta va fi acoperit din venitul de 21 de milioane de lire sterline pe an al Ducatului din Cornwall sau din alte fonduri private. Harry i s-a alăturat lui Meghan şi Archie în Canada luni seară. Ducele de Sussex a călătorit însoţit de cel puţin doi ofiţeri de securitate, care câştigă peste 100.000 de lire sterline pe an, fără a include ore suplimentare sau cheltuieli.

    Scotland Yard a spus că „nu comentează niciodată chestiuni legate de protecţia personală”, Poliţia Regală Canadiană refuzând de asemenea să comenteze, deoarece experţii au susţinut că preţul protejării Sussexurilor în străinătate ar putea fi cuprins între 3 milioane şi 6 milioane de lire sterline.

    Şi în Marea Britanie există nemulţumiri cu privire la faptul că contribuabilii ar putea fi obligaţi să plătească gărzile de corp ale ducilor de Sussex, în ciuda faptului că se prevede un acord de „împărţire a costurilor” între cele două ţări.
     

  • Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în T3/2019, în creştere cu 10% faţă de 2018

    Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în trimestrul al treilea din 2019, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Media cheltuielilor unui român a fost de 1.630 lei perioada iunie-august 2019, mai mari cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Veniturile băneşti au fost în medie de 1.775 lei pe persoană, iar restul de 114 lei a reprezentat venituri în natură. Venitul mediu al unei gospodării româneşti a fost în T3 2019 de 4.872 de lei net. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,5% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale cu 18,2%, dar şi veniturile din agricultură: -2,3. Veniturile în natură au reprezentat circa 6,0% din veniturile totale medii ale unei gospodării, în principal, aceste venituri fiind contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii.

    Mediul de rezidenţă al populaţiei influenţează diferenţele de nivel de venituri, dar mai ales de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural, mai notează INS.

    Principalele modalităţi de cheltuire a veniturilor sunt achiziţia de bunuri alimentare şi de bunuri nealimentare. De asemenea, cheltuielile românilor au mai fost reprezentate de transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei – hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

    Cheltuielile pentru investiţii în construcţia de locuinţe sau cumpărarea de locuinţe şi terenuri, ori cumpărarea de acţiuni au avut o pondere redusă – doar 0,7% în cheltuielile totale ale gospodăriilor.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere în cheltuielile gospodăriilor ñ circa 20% (326 lei), în medie, în al treilea trimestru din 2019.

     

     

     

     

     

  • Grafic: Cât cheltuie europenii pe transport din totalul cheltuielilor unei gospodării (2018)

    Mai multe grafice şi tabele din domeniul Auto&Transporturi

    Materialul a apărut în ediţia din 10 ianuarie 2020 a Ziarului Financiar.

     

  • Românii au cheltuit cel mai puţin dintre europeni pentru mesele în oraş în 2018

    România a înregistrat cea mai mare scădere a cheltuielilor alocate meselor în oraş între anii 2008 şi 2018. Ponderea acestora a fost de 1,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor în 2018, cel mai scăzut nivel din rândul statelor Uniunii Europene, faţă de 2,9% în 2008, arată un raport al Eurostat.

    În perioada 2008 şi 2018, cheltuielile alocate meselor în oraş au crescut în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Malta, unde cetăţenii au alocat 12,6% din total veniturilor pentru a mânca în oraş în 2018, o creştere de 4,4 puncte procentuale faţă de sumele alocate în 2010. În clasament au urmat Irlanda, cu o creştere de 2,9 puncte procentuale şi vecinii ungari, cu un avans de 2,5 puncte procentuale. Cel mai mult pe mesele în oraş cheltuie irlandezii, cu 14,4% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor şi spaniolii cu 13%.

    La polul opus au fost patru state în care cheltuielile alocate serviciilor de catering au scăzut în 2018, faţă de 2008. Primii sunt românii, care au cheltuit, în 2018, 1,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor pe mese în oraş, faţă de 2,9% în 2008. Au urmat Spania (-0,8%), Slovacia (-0,5%) şi Marea Britanie (-0,2%), în timp ce în Luxembourg cheltuielile au rămas aceleaşi.

    În 2018, în statele membre UE, s-au cheltuit în total peste 600 de miliarde de euro, echivalentul a 3,6% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, pentru ieşirile la restaurante şi cafenele. Cheltuilelile aferente serviciilor de catering reprezintă 7% din total cheltuielilor de consum.

  • Analiză: Bugetele de securitate IT sunt mai mici decât media în 45% dintre IMM-uri

    Conform sursei citate, acest lucru se întâmplă deşi cheltuielile cu securitatea cibernetică au crescut cu aproximativ 9% în 2019.

    “La nivel global, bugetele de securitate IT au o dinamică pozitivă: după cum arată o serie de rapoarte ale analiştilor, acestea continuă să crească de la an la an. Sondajul Kaspersky în rândul a aproape cinci mii de organizaţii din întreaga lume confirmă această tendinţă, 70% dintre respondenţi arătând că se aşteaptă ca bugetul lor de securitate IT să crească în următorii trei ani. Cu toate acestea, statisticile rezultate din utilizarea Kaspersky IT Security Calculator în perioada octombrie 2018-2019 au relevat faptul că unele companii nu ţin pasul cu această tendinţă, deoarece cheltuielile lor de securitate IT sunt mai mici decât media. Acest lucru este observat în 45% dintre calculele pentru IMM-uri şi 50% pentru utilizatorii din întreprinderile mari”, transmite analiza.

    Bugetele pentru IMM-uri au fost revizuite mai mult (46%) decât cele pentru companii mari (38%) şi companii foarte mici (16%). Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, problema bugetului poate fi şi mai complicată: nu este vorba doar de bani, ci şi de alinierea procesului de planificare bugetară. Poate fi provocator din cauza cerinţelor în materie de resurse umane şi expertiză privind riscurile de securitate cibernetică relevante şi metodele de protecţie pentru diferite servicii din cadrul companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Natională de Infrastructură Rutieră a cheltuit peste 1 miliard de euro în 2019. Câţi kilometri de autostradă a deschis?

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care se îndreaptă spre cheltuieli totale de 1 miliard de euro, a deschis anul acesta doar 43 de kilometri – loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, promitea că vor fi daţi în folosinţă circa 100 de kilometri de autostradă în 2019.

    În primele 10 luni ale anului 2019, CNAIR a avut un buget consolidat de 3,5 miliarde de lei (circa 733 milioane de euro), cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018. Cum în 2018 cheltuielile totale au fost de 3,8 miliarde de lei, la o rată de creştere de 35%, rezultă că totalul cheltuielilor pe anul 2019 va fi de 5,1 miliarde de lei, adică mai mult de 1 miliard de euro.

    Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva ce cuprinde sectorul de 22 de kilometri dintre localităţile Şoimuş şi Ilia din judeţul Hunedoara a fost dat în circulaţie în luna august a acestui an. Lotul 4 este parte integrantă a coridorului 4 Pan european (Rin- Dunăre). Antreprenorul acestui contract în valoare de peste 419 mil. lei fără TVA a fost Asocierea S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SPEDITION UMB S.R.L.

    Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, cu o lungime de 21 de kilometri, a fost dat în exploatare pe 23 decembrie, cu restricţii de viteză şi tonaj. Viteza maximă permisă este 80 km/oră iar tonajul nu poate depăşi 7,5 tone. CNAIR a refuzat în vară să deschidă circulaţia pe cei 21 de kilometri dintre Ilia şi Holdea pe motiv că lucrările făcute de constructorul spaniol Comşa prezintă „numeroase defecte, degradări în evoluţie şi nu permit deschiderea traficului în condiţii de confort si siguranţă”.

    Contractul cu Comşa a fost reziliat în august, cu toate că lucrările erau finalizate în proporţie de 97%, iar firma încasase 94% din valoarea contractului. De la reziliere au fost executate trei expertize şi au fost realizate lucrările recomandate, printre care cele de repoziţionarea a aparatelor de reazem la podul peste Mureş.

    Potrivit datelor de pe site-ul CNAIR, valoarea contractului de proiectare şi execuţie a lotului 3 este de 580 de milioane de lei fără TVA, dintre care 492,9 milioane de lei fonduri de coeziune şi 86,9 milioane de lei de la Guvernul României. Construcţia lotului 3 al autostrăzii Lugoj – Deva ar fi trebuit să fie finalizată pe 27 mai 2016, conform datelor de pe site-ul CNAIR.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.