Tag: cauza

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Trump a avut o întâlnire “extraordinară” cu Angela Merkel, iar relaţiile sunt “foarte bune”

    “Avem o relaţie foarte, foarte bună”, a declarat Donald Trump, potrivit publicaţiei germane Die Welt, după întrevederea bilaterală pe care a avut-o cu Angela Merkel cu ocazia summitului NATO de la Bruxelles.

    “Am avut o întrevedere extraordinară, am discutat despre bugetele alocate apărării şi despre relaţiile comerciale”, a precizat Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia OMV Petrom a scăzut în trimestrul doi din cauza opririi controlate a rafinăriei Petrobrazi

    „Estimăm că revizia generală planificată, de 45 de zile, a rafinariei Petrobrazi a avut un efect de aproximativ 150 de milioane de lei asupra rezultatului din exploatare CCA, excluzând elementele speciale al Downstream Oil în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru al anului 2018”, precizează documentul.

    „De asemenea, această revizie generală a generat niveluri mai ridicate ale stocurilor de ţiţei, ceea ce a condus la profituri nerealizate încă la nivelul Grupului de aproximativ 260 de milioane de lei, care sunt eliminate în linia de consolidare”, anunţă compania.

    Revizia rafinăriei a început pe 13 aprilie şi a durat 6 săptămâni, timp în care unitatea a fost oprită. Valoarea proiectului s-a ridicat la peste 45 de milioane de euro şi a inclus lucrări de modernizare şi de mentenanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD ROŞU de inundaţii pe râuri din trei judeţe. CODURI PORTOCALIU şi GALBEN de furtuni până la ora 21.00 | HARTA zonelor afectate

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice: Olteţ – bazin superior, Cerna (afluent al Olteţului), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Lotru – amonte Ac. Ioneşti, în judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş.

    Astfel, atenţionarea cod roşu, potrivit hidrologilor, este valabilă marţi, de la ora 9.30 până la ora 20.00.

    Conform sursei citate, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinele hidrografice: Olteţ, Cerna, Olt – afluenţii de dreapta aferenţi sectorului avertizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtuna Robor începe să-i coste mult pe antreprenorii români. Cris-Tim are cheltuieli financiare mai mari cu 600.000 de euro pe an din cauza creşterii Robor

    Cris-Tim, liderul pieţei de me­ze­luri din România, a plătit băn­ci­lor în plus echivalentul în lei a 600.000 de euro în ultimul an din cauza creşterii ROBOR, mai mult decât s-ar fi aşteptat managementul com­pa­niei.
     
    Această cheltuială suplimentară cu ROBOR va fi acoperită din profitul compa­niei, spune Răzvan Furtună, directorul finan­ciar al grupului şi fost bancher la BCR.
     
    „Cheltuim în jur de 600.000 de euro în plus pe an din cauza creşterii ROBOR. Este mai mult decât am prevăzut. Avem o creştere de chel­tuială cu ROBOR pentru că am decis să con­ti­nuăm cu investiţiile. Dacă am fi consi­de­rat că această creştere de ROBOR ne peri­cli­tează rezultatele anuale, am fi stopat in­ves­ti­ţiile, însă am mers în continuare. Ne micşorăm pro­fita­bi­li­ta­tea, nu ne ducem în preţ“, a spus Răzvan Furtună, CFO al Cris-Tim, prezent la ZF Bankers Summit 2018.
     
    Robor a crescut puternic în ultimele nouă lu­ni, începând din septembrie 2017, de la circa 1% la 3,5% în prezent, în funcţie de scadenţa la o lună, trei sau şase luni. Băncile nu dau o ex­pli­ca­ţie clară pentru creştere, având în ve­dere că în toa­tă această perioadă a fost supra­li­chiditate în sis­temul bancar, adică oferta de lei depăşeşte cererea.
     
    Ca dovadă că au bani prea mulţi, băncile nu majorează dobânzile la depozite la popu­laţie şi firme, ci le menţin la niveluri ridicole, de sub 1% pe an, mult sub inflaţia de peste 3% pe an.
     
  • Concluzie alarmantă: centralele nucleare din Franţa sunt nesigure

    Centralele nucleare din Franţa sunt o ameninţare la siguranţă din cauza faptului că se bazează prea mult pe surse externe, sunt nesigure în cazul unui atac terorist şi duc lipsă de rigoare operaţională, conform unui raport parlamentar citat de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Sute de mii de persoane au fost evacuate în Japonia din cauza ploilor torenţiale

    Aproximativ jumătate dintre cele 210.000 de persoane evacuate sunt din zona oraşului Kyoto. Alte două milioane de persoane au fost sfătuite să îşi părăsească locuinţele.

    Agenţia Naţională de Meteorologie din Japonia a dat o avertizare în privinţa ploilor torenţiale, care urmează să se intensifice în următoarele zile, amplificând riscul de inundaţii şi alunecări de teren.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • “Bună ziua, faceţi angajări?” Cum a reuşit această bunică să-i obţină nepotului locul de muncă visat

    O bunică din Londra a reuşit să-i obţină nepotului său jobul la care acesta visa. Femeia de 78 de ani l-a abordat pe CEO-ul companiei pe scările clădirii de birouri şi i-a explicat de ce ar fi bine să-l angajeze pe tânăr.

    “Eu locuiesc în Reading, iar bunica mea în Londra”, a scris nepotul pe o reţea de socializare. “Ea ştia că vreau să mă mut la Londra şi a vrut să mă ajute să găsesc un loc de muncă. Mi-a cerut un CV şi o listă a abilităţilor pe care le deţin; nu mi-am pus serios problema că ar putea ieşi ceva din asta. Ziua următoare a bătut la uşa unui vecin şi a început să îi povestească despre mine; vecinul în cauză e CEO-ul companiei la care am început să lucrez.”

    Jobul primit de Harry, nepotul femeii, i-a permis acestuia să se mute împreună cu prietena sa la Londra.

    Bunica şi-a propus acum să îi găsească şi prietenei un loc de muncă bun.

  • Filiala din SUA a Deutsche Bank a picat testul de stres al Federal Reserve

    Deutsche Bank trecuse, săptămâna trecută, de prima parte a testului, care a măsurat nivelul capitalului său în situaţia unei recesiuni severe. Testul desfăşurat joi s-a concentrat însă asupra modului în care operaţiunile băncii pentru acest capital, cum ar fi plata dividendelor şi investiţiile, fac faţă scenariului de recesiune al Trezoreriei Americane.

    „Îngrijorările includ slăbiciuni semnificative în capacităţile de date ale firmei şi a controalelor care susţin procesul de planificare a capitalului, precum şi a modalităţilor de abordare ale băncii utilizate pentru estimarea veniturilor şi a pierderilor sub stres”, a afirmat un oficial al Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii (Fed), într-o declaraţie citată de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro