BusinessMagazin

Tag: capital

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Sigur, poate nu o vezi ca pe o sarcină, dar timpul petrecut pe social media poate fi transformat uşor într-un business. Vorbesc de consultant în social media, o meserie în care trebuie să îi înveţi pe alţii ce să posteze online. Pare uşor, nu-i aşa?

    Pe măsură ce vei ajunge să ai clienţi mai mari, lucrurile vor deveni ceva mai complicate: va trebui să înveţi identitatea fiecărui brand pentru a înţelege ce mesaje să serveşti clienţilor. Dar e ceva ce se poate învăţa în timp.

    Pentru a începe, ai nevoie de un site pe care îl poţi construi chiar singur, fără să ai studii de specialitate, pe site-uri precum Wix.com sau chiar WordPress. O să te coste în jur de 200 de lei şi multe ore pierdute. Apoi, sfatul meu este să începi să îţi cauţi clienţi prin prieteni sau cunoscuţi; ulterior, poţi să investeşti câte ceva şi în Google Adwords.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

  • Avertismentul fără precedent al baronului Rothschild, unul dintre cei mai puternici şi influenţi bancheri din lume: A venit sfârşitul banilor ieftini

    El spune că perioada de relaxare monetară ar putea să fi ajuns la final. „Problemele geopolitice rămân răspândite şi devin din ce în ce mai greu de rezolvat. Noi menţinem o expunere moderată pe pieţele de capital şi ne-am diversificat activele spre investiţii unde creşterea vine din catalizatori pe care îi putem identifica, şi pe investiţii care sunt expuse la trenduri structurale pozitive pe termen lung”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul fără precedent al baronului Rothschild, unul dintre cei mai puternici şi influenţi bancheri din lume: A venit sfârşitul banilor ieftini

    El spune că perioada de relaxare monetară ar putea să fi ajuns la final. „Problemele geopolitice rămân răspândite şi devin din ce în ce mai greu de rezolvat. Noi menţinem o expunere moderată pe pieţele de capital şi ne-am diversificat activele spre investiţii unde creşterea vine din catalizatori pe care îi putem identifica, şi pe investiţii care sunt expuse la trenduri structurale pozitive pe termen lung”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă deschiderea unui restaurant McDonald’s în România. E mai mult decât v-aţi fi aşteptat!

    Lider al pieţei de restaurante cu servire rapidă, restaurantul din Bacău va fi al 69-lea restaurant deschis în România de către companie. Restaurantul se află în centrul comercial Arena Mall din Bacău, iar în cadrul acestuia vor lucra 40 de angajaţi.

    “De peste 19 ani suntem parte din comunitatea din Bacău şi ne bucurăm că azi inaugurăm cel de-al doilea restaurant din oraş – pentru noi este o dovadă că suntem un partener de încredere pentru toţi cei care ne trec pragul zi de zi. Azi am ajuns la o reţea de 69 de restaurante, aceasta fiind prima deschidere din an. Avem 22 de proiecte de dezvoltare şi investiţii care urmează să fie implementate până la finalul anului. Sunt proiecte ambiţioase, în care avem încredere şi, de aceea, sperăm ca cei 200.000 de clienţi care ne vizitează zilnic să ne rămână alături şi să ne susţină ca şi până acum”, a declarat Daniel Boaje, director general Premier Restaurants România

    Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare a restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei. Premier Capital plc operează 134 de restaurante în locatii importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, McDonald’s este lider al pieţei restaurantelor, cu 69 de restaurante în 21 de oraşe. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are 5.000 de angajaţi şi primeşte zilnic peste 200.000 clienţi.

  • Pagubele cauzate de uraganul Harvey s-ar putea ridica la 100 de miliarde de dolari

    Având în vedere că inundaţiile din Texas declanşate de uraganul Harvey s-ar putea înrăutăţi, primele estimări sugerează că pagubele financiare variază de la 30-50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari, potrivit estimării lui David Havens, analist în domeniul asigurărilor la Imperial Capital din New York.

    Furtuna tropicală este aşteptată să ajungă în sudul statului Louisiana. Mii de case au fost inundate, iar autorităţile americane estimează că 30.000 de oameni vor avea nevoie de adăpost.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea companiilor româneşti listate la bursă a crescut cu 8 miliarde de euro

    Companiile româneşti şi străine listate la BVB la finalul lunii iulie din anul 2013 aveau o capitalizare cumulată de 23,2 miliarde de euro. De atunci şi până la 31 iulie 2017, capitalizarea lor totală a urcat cu 53%, până la 35,5 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte evoluţia valorii companiilor româneşti listate pe piaţa locală de capital, aceasta a crescut de la 12,3 miliarde de euro la 31 iulie 2013 la peste 20,2 miliarde de euro la 31 iulie anul acesta, ceea ce a corespuns unei creşteri a capitalizării de peste 64 de procente. „Valoarea companiilor româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu aproape 8 miliarde de euro în doar patru ani,” a spus preşedintele BVB, Lucian Anghel.

    Pe măsură ce piaţa locală de capital face paşi spre promovarea la statutul de Piaţă Emergentă, accesul la fluxuri mai mari de capital va creşte. Odată obţinută această promovare, România va avea acces la o dimensiune a fondurilor de peste 20 de ori mai mari decât în prezent.

  • Studiu: mediul de afaceri în 2016 comparativ cu 2008 – 5 diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili

    Autorul studiului: Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman) 

    Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:

    (1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);

    (2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

    (3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%).

    Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016.

    Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

    (4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

    (5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

    • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;

    • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);

    • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

    Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

    Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

    Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

    Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

    Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.


    „Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

  • Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale: Nu e treaba BNR dacă băncile au făcut abuzuri fiscale declarând pierderi

    “Banca Naţională le-a cerut băncilor cu pierderi să aducă aporturi de capital şi s-au acumulat astfel 14,7 miliarde de lei aporturi de capital în anii post-criză. Spre deosebire de firmele cu pierderi, băncile cu pierderi au adus capital” a precizat Liviu Voinea, la ZF Live.

    “Pierderile ar putea veni din provizioane – poate au provizionat şi ce nu trebuie, pentru că nu chiar totul se provizionează – şi din vânzarea pachetelor de credite neperformante. Dar e obligaţia Ministerului Finanţelor să verifice dacă sunt îndreptăţite sau nu aceste operaţiuni. Dacă s-au făcut abuzuri, nu e treaba BNR” a mai spus Liviu Voinea.

    Viceguvernatorul BNR a menţionat că, de fapt, 2013 a fost singurul an în care băncile nu au avut pierderi.

    Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat recent că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani şi le-a transmis acestor bănci că Fiscul ‘cunoaşte aceste operaţiuni şi nu le mai tolerează” pentru că “România nu este o ţară de mâna a treia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro