BusinessMagazin

Tag: buget

  • Ce se discută în spatele uşilor închise între Guvern şi marile companii: încasările la buget se prăbuşesc, chiar şi firmele care au lichiditate preferă să amâne plata taxelor; de la FMI putem lua doar 1 mld.euro; vor fi peste două milioane de şomeri; Guvernul încă nu îşi dă seama cât de mult va cădea economia

    Premierul Ludovic Orban a avut marţi o discuţie în spatele uşilor închise cu CDR-Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia care reuneşte cele mai mari companii din România, din care majoritatea sunt multinaţionale.

    Conform unor surse, discuţiile s-au purtat în jurul situaţiei economice actuale, care devine dramatică, având în vedere că aproape toată economia este închisă din cauza stării de urgenţă sau din cauza faptului că mari firme au decis să închidă temporar capacităţile de producţie.

    Situaţia cea mai tensionată este la nivelul bugetului, unde încasările s-au prăbuşit, chiar şi firmele care au bani preferând să îşi amâne plata taxelor şi impozitelor pentru a-şi păstra lichiditatea, în condiţiile în care nimeni nu ştie când se va reporni economia şi de la ce nivel.

    Marile companii au început să poarte discuţii ca membrii CDR să plătească taxele şi impozitele la buget.

    Toţi antreprenorii, toate companiile cer sprijin financiar de la stat, dar bugetul nu are resurse pentru toată lumea.

    Principala prioritate va fi plata şomajului tehnic, care înseamnă plăţi de peste 8 mld.lei, un efort bugetar imens în condiţiile în care încasările scad de la o zi la alta.

    În privinţa unui eventual împrumut de la FMI, premierul Orban a precizat în discuţia cu marile companii, că în acest moment România poate avea acces doar la o linie de finanţare de 1 mld.euro, având în vedere că poziţia externă, respectiv deficitul de cont curent este scăpat de sub control. Pentru acoperirea încasărilor de la buget, Guvernul trebuie să ia bani din altă parte.

    În privinţa şomajului, după terminarea stării de urgenţă, primele estimări indică între 800.0000-1 milion de oameni care vor fi disponibilzaţi, pentru că firmele nu vor mai avea comenzi şi nici bani să îi plătească, la care se adaugă 800.000-1 milion de români care lucrau în afară şi care, cel puţin în următorul an, nu-şi vor mai găsi un job având în vedere criza economică care se va instaura în Europa, mai dură decât cea de acum 10 ani.

    În ceea ce priveşte impactul economic, Guvernul nu a putut să avanseze cifre, pentru că situaţiile se schimbă dramatic, în sens negativ.

    Primele date legate de căderea economiei vor apărea  la finalul lunii aprilie.

    Discuţia dintre Orban şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României a fost informală.

     

  • Cum a ajuns un judeţ din România să aibă cel mai mare buget din istorie

    Judeţul Galaţi va avea cel mai mare buget din istorie, iar cea mai mare parte a sumei va fi folosită pentru investiţii. Consilierii judeţeni au aprobat structura bugetului record, care este cu 30 la sută mai mare decât cel din anul trecut.

    Suma totală prevăzută în bugetul judeţului ajunge la 770 de milioane de lei, iar banii vor fi folosiţi în special pentru dezvoltare. Bugetul a fost aprobat de consilierii judeţeni şi, potrivit statisticilor, este mai mare cu peste 30% în comparaţie cu anul trecut.

    Aproape trei sferturi din bani vor fi folosiţi pentru investiţii. Cele mai mari sume vor merge la investiţiile în infrastructura rutieră şi în sănătate, au anunţat reprezentanţii Consiliului Judeţean Galaţi. Ei au precizat că 65% din suma pentru investiţii reprezintă fonduri europene.

    „Buget record pentru investiţii. 73% din bugetul Consiliului Judetean Galati va fi folosit pentru dezvoltarea judeţului, adică aproape 120 de milioane de euro, cu 45% mai mult faţă de 2019 şi de 43 ori mai mult faţă de acum patru ani. 65% din această sumă înseamnă bani europeni. De altfel, fondurile europene pe care le-am atras la Galaţi sunt motivul pentru care avem cel mai mare buget din istorie, asta în condiţiile în care Guvernul a dat Galaţiului cu 23 de milioane de euro mai puţin faţă de anul precedent. În 2020, Consiliul Judeţean Galaţi va avea în buget de 770 de milioane de lei, cu 31% mai mare faţă de 2019 şi de aproape patru ori mai mare faţă de acum patru ani. Cea mai mare sumă este alocată pentru modernizarea drumurilor judeţene, adică 389.860.000 de lei, cu 40% mai mult faţă de 2019. De asemenea, sănătatea are un buget cu 110% mai mare faţă de anul trecut, respectiv de 160.022.000 de lei”, a anunţat, pe Facebook, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

    Cu banii din buget, autorităţile vor continua proiectele aflate în diverse stadii de implementare şi vor demara alte investiţii.

    Pe lista cu obiective a Consiliului Judeţean Galaţi se găsesc reabilitarea spitalelor şi a tuturor drumurilor judeţene, construirea a două noi spitale şi a unui sediu pentru Muzeul de Arte Vizuale, realizarea centurii oraşului Galaţi, amenajarea unei sere pentru plantele exotice şi finalizarea proiectului privind gestionarea gunoaielor.

  • Primarul Capitalei Gabriela Firea a impus un buget neverosimil pentru anul în curs. Creşterea bugetată de ea este de 80%

    Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat la finalul săptămânii bugetul pe 2020 propus de primarul general Gabriela Firea care prevede venituri la bugetul local de 7,2 miliarde lei (1,5 mld. euro). Aceste estimări indică o supraevaluare bugetară cu circa 80% faţă de 2019 şi 2018, când au fost înregistrate venituri de circa 4 miliarde de lei pe fiecare an menţionat.

    Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat la finalul săptămânii bugetul pe 2020 propus de primarul general Gabriela Firea care prevede venituri la bugetul local de 7,2 miliarde lei (1,5 mld. euro). Aceste estimări indică o supraevaluare bugetară cu circa 80% faţă de 2019 şi 2018, când au fost înregistrate venituri de circa 4 miliarde de lei pe fiecare an menţionat.

    În 2018, Primăria Municipiului Bucureşti a estimat în bugetul aprobat venituri de 5,7 mld. lei, dar a avut încasări de doar 4 mld. lei. Deşi veniturile au fost cu 42% mai mici faţă de aşteptări, Primăria a mizat în 2019 pe estimări mai mari decât în 2018, astfel bugetul de anul trecut estima venituri de 6,8 mld. lei, dar încasările au fost tot de 4 mld. lei.

    Primăria Capitalei are în continuare viziuni foarte optimiste, astfel că în bugetul propus şi aprobat sunt aşteptate anul acesta venituri de 7,2 mld. lei. În contextul în care bugetul aprobat este supraevaluat, consilierii din partea partidului nu au votat bugetul Primăriei Capitalei pentru acest an.

    „Bugetul Primăriei Capitalei pe 2020 este o comedie, nu are nicio legătură cu realitatea. Veniturile estimate, 7,2 mld. lei, sunt, ca şi în anii precedenţi, supraevaluate cu aproximativ 75%. În aceste condiţii, bugetul aprobat nu merită comentat, neavând nicio valoare practică“, a spus Nicuşor Dan, candidat pentru Primăria Capitalei.

    Cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Muncipiului Bucureşti pierde anul cam 1 mld. lei. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de circa 4,6 miliarde lei, iar dintre acestea 3,5 miliarde lei sunt încasări estimare din impozitul pe venit de la persoanele fizice, adică din salarii.

    Primăria Capitalei estimează un buget total de 10 miliarde lei pentru anul acesta (buget propriu, buget al altor instituţii plus împrumuturi de aproape 750 mil. lei), fiind primăria cu cele mai mari venituri din România.

    Cheltuielile estimate se ridică la 10 mld. lei. „La rectificarea bugetară din 18 decembrie 2019 primăria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai târziu, la execuţia bugetară, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. Aşa cum am spus în 18 decembrie 2019, consilierii au participat la o comedie, ştiind că cifrele aprobate sunt departe de realitate“, spune Dan.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, subvenţiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă şi căldură, şi pentru Societatea de Tranport Bucureşti (STB) sunt estimate la 1,6 mld. lei. Cheltuielile totale de personal sunt estimate la 1,9 mld. lei, iar cheltuielile pentru investiţii, unde sunt alocate sumele pentru proiectele mari din Bucureşti, sunt estimate la 2,1 mld. lei.

    „Întrebarea importantă pentru administraţia capitalei este cât sunt plăţile restante neintroduse în execuţia bugetară. Spre exemplu, la rectificarea bugetară din decembrie 2019 se estima subvenţia pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar în execuţia bugetară la sfârşit de 2019 plăţile făcute au fost de doar 650 milioane lei. Plăţi restante importante sunt şi faţă de Elcen. În estimarea mea, plăţile restante sunt între 1 miliard şi 2 miliarde lei, adică între 25% şi 50% din bugetul real“, spune Nicuşor Dan într-un comunicat.

     

  • Metrorex va înregistra în acest an pierderi de 377 de milioane de lei

    Metrorex va înregistra în acest an pierderi de 377 de milioane de lei, la venituri de 3,2 miliarde lei şi cheltuieli si 3,6 miliarde lei, conform proiectului de HG privind bugetul companiei pus în dezbatere publică.

    Venituri totale sunt în creştere, faţă de realizările anului precedent, cu 250,71%, iar cheltuielilor totale au o creştere cu 254,95%.

    Compania va primi subvenţii în valoare de 456,3 milioane lei.

    Pierderea provine din cheltuielile de exploatare şi personal necesare punerii în funcţiune a Magistralei 5, nivelul subvenţiei alocată în anul 2020 neacoperind această cheltuială, spune nota de fundamentare.

    Începând cu semestrul II 2020, veniturile din exploatare vor creşte în urma punerii în funcţiune a Magistralei 5.

    Chaltuieliele cu salariile sunt de 660 de milioane de lei, iar bonusurile prevăzute sunt în valoare de 48 milioane lei.

    Majorarea cheltuielilor de natură salarială s-a efectuat ca urmare a necesităţii angajării eşalonate a 947 de salariaţi pentru Magistrala 5 şi a reîntregirii acestor cheltuieli începând cu 01.11.2019.

    La finele anului compania ar urma să aibă 5.861 de angajaţi.

  • Ministerul Agriculturii are un buget de 40 mil. euro pentru programul „Tomata”: cererile de finanţare pot fi depuse până în 15 aprilie, iar valoarea maximă alocată per beneficiar este de 3.000 de euro

    Programul de creştere a tomatelor în spaţii protejate – sere sau solarii – continuă şi în 2020, având un buget alocat de 40 de milioane de euro, de maximum 3.000 de euro pentru un beneficiar care cultivă 1.000 de metri pătraţi, potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Nechita Oros.

    „Programul de creştere a tomatelor în spatii protejate continuă. Termenul de depunere a cererilor de finanţare este 15 aprilie 2020, iar termenul de valorificare a producţiei este în 15 iunie 2020. Beneficiarii trebuie să ţină un registru de evidenţă a tratamentului aplicat plantelor, ce va fi verificat înaintea alocării finanţării. Bugetul total al programului este de 40 mil. euro, iar beneficiarii trebuie să obţină o cantitate de 3 tone/1.000 mp”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă privind programele de minimis din acest an.

    El spune că va exista şi un al doilea ciclu de beneficiari pentru programul de tomate, în toamnă, iar la prima rectificare bugetară va primi bugetul aferent ciclului următor.  

    Totuşi, ministrul susţine că majoritatea legumicultorilor i-au cerut să creeze un program de sprijin pentru toate legumele, nu doar pentru tomate, iar planul ministrului este să creeze spaţii de colectare şi depozitare pentru micii producători şi să le ofere facilităţi fiscale pentru a se asocia şi a creşte.

    „Noi vrem să dăm bani celor care cultivă tomate în general, care au cultivat înainte de acest program şi care vor cultiva să cultive şi după ce nu va mai fi acest program sau după ce va suferi modificări. Nu vrem să cultive tomate numai pentru bani”, a mai spus Oros.

    El adaugă că au fost constatate neconformităţi privind producţia, iar proveninenţa unor producţii a fost îndoielnică, „unele dosare deschise au arătat că nu informaţiile nu au fost veridice”.

    Totodată, ministrul a anunţat că va continua şi programul de sprijin pentru producătorii de usturoi, în acelaşi condiţii, dar şi programele de sprijin a crescătorilor de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna.

     

  • Firea îşi schimbă priorităţile: Anul 2020 lasă Catedrala Mântuirii Neamului fără bani de la bugetul de stat

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a prezentat, marţi, structura bugetului pentru anul acesta. Cea mai mare sumă, de peste 500 de milioane de euro merge la „Fluidizarea traficului” şi la „Combaterea poluării”, în timp ce pentru Catedrala Mânturii nu se alocă bani în acest an.

    „Pentru capitolul „Culte” am alocat anul acesta o sumă mică în comparaţie cu anii anteriori, din cauza restricţiilor bugetare, 10,4 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Am discutat cu Patriarhia Română, cum să fie alocată această sumă, fiind una mai mică comparativ cu anii anteriori, şi practic ne-am sprijinit pentru întocmirea listei de priorităţi, ceea ce au considerat domniile lor să se realizeze în a acest an, am preluat şi noi ca atare.

    Prin urmare, veţi găsi o serie de biserici din Municipiul Bucureşti, care sunt monumente istorice şi care trebuie să fie reabilitate, consolidate, refăcute. Pratic, a fost o decizie de comun acord cu Patriarhia Română”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Gabriela Firea a prezentat marţi planul de Buget pentru 2020, iar potrivit acestuia, prioritare pentru Municipalitate sunt fluidizarea traficului şi combaterea poluării, pentru care se alocă suma de 518 milioane de euro.

    La Sănătate sunt prevăzute 100 de milioane de euro, în timp ce pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic se acordă 45 de milioane de euro.
    Pentru servicii puiblice la asistenţă socială – 115 milioane de euro, iar pentru servicii publice – 223 milioane de euro (aici intră şi modernizarea reţelei de Termoficare).

    De asemenea, Municipalitatea are de plătit credite de 184 de milioane de lei, precum şi titluri executorii din litigii în valoare de 122 de milioane de euro.
    Cultura va primi 153 de milioane de lei, iar pentru organizarea Campionatului European de Fotbal 2020 se alocă suma de 12,5 milioane de euro.

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

     

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.