BusinessMagazin

Tag: bani

  • Ajută băncile elveţiene la încălcarea sancţiunilor internaţionale? Autorităţile americane încep o anchetă despre modul în care Credit Suisse a gestionat averea oligarhilor ruşi. „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”

    Departamentul de Justiţie din SUA a început o anchetă împotriva Credit Suisse şi UBS Group cu privire la suspiciunea că au ajutat clienţi ruşi să evite sancţiunile internaţionale, scrie Bloomberg.

    Ceea ce a început iniţial ca un schimb de informaţii între instituţii s-a transformat într-o investigaţie concentrată pe Credit Suisse. Departamentul de Justiţie a informat avocaţii americani ai companiei UBS despre posibila încălcare a sancţiunilor, după preluarea Credit Suisse. Cu toate acestea, Departamentul de Justiţie analizează posibile scăpări ale politicii de conformitate şi la UBS.

    Ancheta este încă în fază incipientă şi ar putea să prezinte acuzaţii. Totuşi, vestea vine într-un moment delicat pentru UBS care este în plin proces de absorţie al Credit Suisse, bancă de la care a preluat lucrativa divizie de wealth management dar şi problemele legale, principala cauză a falimentului din martie.

    Departamentul de Justiţie a cerut informaţii despre modul în care băncile au gestionat conturile clienţilor sancţionaţi în ultimii ani, dar nu a solicitat încă declaraţii ale directorilor sau angajaţilor.

    Ancheta acoperă atât restricţiile impuse în 2014 după invadarea Crimeii, cât şi noua rundă impusă în 2022 după declanşarea războiului. Peste o mie de cetăţeni ruşi au fost incluşi pe lista neagră a SUA în ultimul deceniu.

    Înainte de invazia Ucrainei, Credit Suisse era o bancă bine cunoscută pentru serviciile pe care le oferea clienţilor ruşi, gestionând peste 60 de miliarde de dolari provenite din activele acestora. UBS l-a păstrat în companie pe Babak Dastmaltschi, bancherul de top pentru lumea rusă, chiar dacă restul directorilor au fost concediaţi.

    „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”, a declarat senatorul american Ben Cardin în iulie.

     

  • Prea puţin şi prea târziu: Investiorii nu se lasă convinşi şi continuă să-şi ducă banii departe de China în ciuda faptului că a doua economie a lumii a început să dea semne timide de revenire

    Investitorii străini au renunţat la încă 23 de miliarde de yuani sau 3,15 mld. dolari, în obligaţiuni şi acţiuni chinezeşti în septembrie, continuând trendul vânzărilor în masă din august, în ciuda faptului că naţunea dă semne de revenire pe plan economic, scrie Financial Times.

     Vânzările prin intermediul schemelor Stock Connect din China, care permit investitorilor străini să tranzacţioneze obligaţiuni onshore, au avut loc până acum într-un ritm mai lent decât în luna precedentă, când au fost vândute datorii în valoare de 12 miliarde de dolari. Cu toate acestea, pieţele chineze de acţiuni sunt încă pe cale să înregistreze una dintre cele mai mari ieşiri de capital lunare nete din acest an.

    Indicele CSI 300 al acţiunilor de top din China a rămas stabil în această săptămână, în ciuda faptului că, săptămâna trecută, au fost raportate cifre mai bune decât se aşteptau pentru vânzările cu amănuntul şi producţia industrială, precum şi a unei îmbunătăţiri moderate a indicelui oficial al managerilor de achiziţii din industria prelucrătoare (PMI), publicat la sfârşitul lunii trecute. Indicele Hang Seng China Enterprises din Hong Kong a pierdut 2 procente în această săptămână.

    „Credem că economia a ajuns deja în cel mai prost moment al său şi există spaţiu de revenire. În ceea ce priveşte piaţa şi investitorii, contiunăm să observăm că pesimismul încă îşi spune cuvântul”, a declarat Dong Chen, şeful departamentului de cercetare macro pentru Asia la Pictet Wealth Management 

    Producţia industrială a crescut cu 4,5% de la an la an în august. Vânzările cu amănuntul, un indicator al cheltuielilor care a rămas în mod constant slab, au adăugat 4,6%. Ambele măsuri au fost mai mari decât prognozaseră analiştii şi au depăşit ratele de creştere raportate pentru ele în iulie, de 3,7 şi, respectiv, 2,5%.

     Indicele PMI al sectorului manufacturier pentru luna august a fost, de asemenea, uşor peste aşteptări, crescând de la 49,3 la 49,7, apropiindu-se de valoarea de 50 de puncte care separă expansiunea de contracţie. Cifre separate au arătat că emiterea de noi împrumuturi la băncile chineze a crescut, de asemenea, puternic în august, depăşind previziunile.

    Investitorii local sunt de părere că economia a atins deja „fundul sacului” şi urmează o revenire, însă investitorii străini se tem că o îmbunătăţire economică reală va întârzia să apară, având în vedere relaţiile dintre SUA şi China şi încercările Beijingului de a câştiga controlul asupra sectorului privat, efort ce s-a întins pe ultimii ani fără prea mult succes.

     

  • Ţara unde munţii de datorii ies la iveală şi arată întregii lumi eşecurile guvernării. Investitorii îşi pierd încrederea, răbdarea şi optimismul şi se pregătesc să-şi ducă banii în altă parte

    Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

    Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg.

    Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

    Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

    În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

    Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

    În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

    Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

    „Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

    Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

    Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

    Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

    Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

    Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

    China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.

     

     

     

     

     

     

  • Se dau bani pentru mamele din România. Suma se ridică la 7650 de lei

    Se dau bani pentru mamele din România. Veşti bune de la Guvern, după ce Executivul va creşte indemnizaţia pentru familiile cu gemeni, iar părinţii urmează să aibă multiple avantaje.

    Mai mulţi bani pentru mamele din România. Deoarece natalitatea este o problemă reală în România, Guvernul gândeşte mai multe măsuri prin care să crească sporul natural, scrie stiripesurse.ro. Astfel, în sedinţa de Guvern de joi s-a discutat majorarea cu 50% a indemnizaţiei de creştere a copilului pentru părinţii de gemeni, tripleţi şi multipleţi.

    Indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor este în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani, înainte de naştere. Asta înseamnă că părinţii de gemeni vor primi o indemnizatie de 127,5%. Adică, la salariul mediu pe economie, de 6.000 de lei, indemnizaţia mamei cu gemeni va fi de 5100+2550 = 7650 de lei. Aceasta va fi acordată timp de doi ani.

    Majorarea se acordă şi în cazul copiilor născuţi în timpul în care părinţii primesc deja indemnizaţia pentru creşterea altui copil.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Iulian Anghel, editor ZF: Statul mincinos şi impostor

    Spitalul din Botoşani unde a murit tânăra mamă, Alexandra Ivanov, pentru că niciun medic nu a ajutat-o în cele mai grele momente ale vieţii ei pe pământ, a fost amendat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu 42.000 de lei (8.400 de euro). Spitalul susţine că va contesta sancţiunea.

    Alexandra Ivanov, ca toţi ceilalţi oameni din Romania care au un job, contribuia la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, cel gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. La fondul de asigurări de sănătate vor fi strânşi, în acest an, 42 de miliarde de lei (8,4 mld. euro), adică undeva la 8% din toate veniturile bugetului consolidat.

    Nimeni din spitalul din Botoşani nu s-a gândit că şi Alexandra Ivanov contribuia la acest fond, deci era dreptul ei sa beneficieze de cea mai atentă îngrijire, pentru că ea a plătit ani de zile pentru acest serviciu. Dar aceşti zei făcuţi din scânduri lipite cu scoci au gândit altfel.

    Salariile medicilor – ajunse la nivelul celor din UE – sunt plătite din contribuţiile tuturor. Salariul medicului de gardă din noaptea în care a murit Alexandra Ivanov a fost plătit şi din banii acesteia din urmă. Iar medicul de gardă nu a făcut nimic ca să o salveze pe cea care contribuia la salariul ei.

    Noi obişnuim să credem că ce primim aşa, din când în când şi fără şpagă, “e de la stat”. Dar statul cine e? Statul nu este altceva decât suma impozitelor plătite, nimic altminteri.

    Casa de Asigurări de Sănătate a amendat spitalul în care a murit Alexandra Ivanov cu 42.000 de lei. Breaking News peste tot.

    Sa ne oprim şi să judecam, totuşi.  Cine plăteşte aceşti bani? Contribuabilul, sănătos sau bolnav, plateşte 10% din venitul lui brut la Sănătate. Ministerul Finanţelor îi ia banii. Ministerul Sănătăţii sau Casa de asigurări dau bani spitalului, apoi casa de asigurări amendează spitalul. Ca sa vezi! Din banii cui plăteşte spitalul amenda, dacă nu din banii pe care şi-i primeşte chiar de la casa de asigurări? Tai din banii spitalului, care e vai de mama lui, dar, dacă spitalul rămâne fără bani, pacienţii – adică cei care plătesc acest serviciu – ce fac? Ei plătesc şi, pentru plata lor, e obligatoriu să beneficieze de un serviciu decent. Dar ar putea să nu mai fie aşa pentru că spitalul a fost “amendat”.

    În urmă cu mulţi ani, o fostă şefa de la agenţia care supraveghea achiziţiile publice îmi spunea că a amendat, cu un milion de euro, o primărie de sector din Bucureşti pentru nişte nereguli privind achiziţiile publice. Primăria a plătit amenda – spunea ea – a doua zi. Pentru că, în aceeaşi zi, banii s-au întors în contul primăriei. Pentru că amenzile date se fac buget în sectorul în care sunt date. Adica se muta banii dintr-un cont în altul, atât. Nimeni nu plateşte, doar banii se muta. Nicio acţiune în regres.

    Aşa şi în cazul Botoşani. Spitalul este “amendat” de ce cel care, prin lege, este obligat să-l finanţeze. Cei penalizaţi sunt cei care contribuie, nu cei care greşesc. În loc să vadă unde este greşeala, Casa de asigurări îi penalizează tocmai pe cei care contribue, deşi există un fond pentru malpraxis medical. De ce Colegiul medicilor nu a constatat până acum că avem de-a face cu un malpraxis? Cu o neglijenţă ce a dus la moartea unui om? Sau poate nu avem nimic aici şi e firesc ca un pacient în mare suferinţă să fie lăsat să moară pe un pat de spital, în vreme ce medicul de gardă doarme?

    Pacienţii din spitalul din Botoşani nu trebuie sa platească pentru greşelile altora. Nu am văzut, în Romania, vreo acţiune în regres care să facă vâlvă. Pentru că statul, atotputernic, plăteşte, pentru că are bani. Să “amendezi” un spital public, pe care chiar tu îl finanţezi nu e ca şi cum i-ai spune fetiţei tale ca nu mai mergem în parc până nu-şi faci temele.

    Când tai finanţarea unui spital, chiar şi cu “amendă”, tai dreptul celor care plătesc la ceea ce li se cuvine.

    Or, sancţiunile trebuie să fie pentru cei care greşesc, nu pentru cei care plătesc.

     

     

     

  • Guvernele Europei au nevoie de tot mai mulţi bani şi se îndreaptă direct către cetăţeni pentru a-şi susţine cheltuielile. Miza este de zeci de miliarde de euro

    Guvernele europene apelează din ce în ce mai des la cetăţenii lor pentru a-şi finanţa cheltuielile, într-o campanie care vizează micii inveestitori şi al cărei scop este să pună presiune pe marile bănci pentru a majora dobânzile pe care le plătesc deponenţilor, scrie Financial Times.

    Italia, Belgia şi Portugalia au emis obligaţiuni în valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro direct către gospodării până acum în acest an, faţă de 26 de miliarde de euro anul trecut, în condiţiile în cei care economisesc bani se îndreaptă către randamentele mai mari oferite de guverne.

    Italia va reveni pe piaţă în octombrie cu o a doua vânzare a obligaţiunilor sale „BTP Valore”, destinate segmentului de retail. Obligaţiunea, care a fost lansată pentru prima dată în luna iunie a acestui an şi care oferă o primă dacă este păstrată până la scadenţă, a strâns o sumă record de 18 miliarde de euro pentru o datorie destinată investitorilor de retail.

    Analiştii notează că un alt avantaj al emisiunilor de obligaţiuni de stat pentru cetăţeni este acela că oferă un loc sigur pentru a plasa economiile, deoarece, spre deosebire de băncile mari, nu există o limită de asigurare pentru depozite. De asemenea, se elimină intermediarii, deoarece unele bănci iau economiile şi investesc veniturile în obligaţiuni de stat.

    Frank Gill, analist pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la S&P Global Ratings, a declarat că se aşteaptă ca ţările europene să îşi intensifice emisiunile de obligaţiuni destinate investitorilor de retail. Acest lucru are în mare parte rolul de a umple golul lăsat de Banca Centrală Europeană, care a încetat cea mai mare parte a achiziţiilor de obligaţiuni, dar şi de a împinge creditorii comerciali să ofere rate mai mari la depozite.

    „Băncile comerciale au fost în mod clar foarte reticente în a transfera ratele de politică monetară mai mari către deponenţi şi se bazează pe faptul că clienţii se complac în a nu-şi muta banii. Dar mă aştept ca băncile comerciale să înceapă să riposteze în curând prin lansarea de noi produse legate de randamentele obligaţiunilor pe termen lung” a declarant Gill.

    Pe lângă randamentele mai mari decât cele ale băncilor importante, guvernele oferă, de asemenea, stimulente fiscale pentru cetăţenii care le cumpără datoria. Obligaţiunile de stat ale Italiei şi Belgiei sunt impozitate la aproximativ jumătate din rata altor produse de economisire şi de investiţii. Obligaţiunile Greciei au fost emise fără taxe.

    „Este o victorie evidentă în ceea ce priveşte auto-finanţarea. Totodată, această strategie vine şi cu un câştig politic, pentru că forţezi băncile să vină cu rate mai mari pentru cei ce economisesc. Toată lumea are de câştigat”, a declarant Richard McGuire, şef al strategiei privind ratele din cadrul Rabobank

     

  • Cum se va termina succesul capitalismului?

    Lumea occidentală, capitalismul la care ne-am raportat şi ne raportăm cu toţii (vrem o lume ca afară), începe să fie din ce în ce mai lovită de propriul succes.

    Marile companii, marile bănci au devenit ţinte în mişcare pentru publicul larg şi în special pentru noua generaţie, din cauza profiturilor mari pe care le înregistrează. Ironic este că marii giganţi din tehnologie, care se bazează pe un model de servicii free – Facebook, Google, Instagram, Twitter –, au devenit atât de mari încât lumea nu îşi mai aduce aminte că nu trebuie să platească nimic, ei au contribuit la această situaţie. Fiecare smartphone, de care nu ne mai dezlipim nicio secundă, înseamnă un profit pentru Apple, Samsung sau alt brand global.

    Lumea crede că acest succes imens al marilor giganţi este obţinut prin exploatarea celorlalţi.

    Globalizarea, care înseamnă extinderea peste tot în lume a marilor companii, a modelelor de business care pot fi exportate, a scos din sărăcie anumite ţări, dar a sărăcit propria clasă de mijloc din ţara de origine. Clasa de mijloc şi-a pierdut puterea, iar societăţile capitaliste au devenit din ce în ce mai divizate din punct de vedere politic, economic şi social.

    Oraşele americane care sunt sediul marilor companii din tehologie  au devenit prohibitive pentru propriii locuitori. Cel mai adesea se dă exemplul profesorilor din San Francisco care nu îşi mai pot permite să stea în oraş din cauza exploziei preţurilor caselor şi a chiriilor.

    Industria financiară, piaţa de capital, bursa au creat atât de mulţi milionari, într-un termen atît de scurt, încât societatea capitalistă a fost dată peste cap. Aceşti milionari, aceste modele de business au fost motoarele exploziei preţurilor de pe piaţa imobiliară din lumea occidentală. Prin darea de banii de către băncile centrale pentru a salva economiile capitaliste de crizele care au apărut, nu a adus o îmbunătăţire a situaţiei economice pentru toată lumea, ci dimpotrivă. Câştigurile obţinute din creşterea preţurilor acţiunilor de pe Bursă a produs bani cu care s-au cumpărat case şi apartamente.

    Dar salariile, cu excepţia anumitor industrii, nu au crescut şi nu au putut să ţină pasul cu explozia burselor şi a pieţei imobiliare.

    Aşa se face că acum piaţa imobiliară din lumea capitalistă a devenit prohibitivă pentru propriii locuitori. Înainte lumea se mai descurca cu creşteri de preţuri la case şi apartamente pentru că dobânzile la credite erau foarte mici. Acum, dobânzile au crescut la ceruri, spre exemplu în SUA dobânzile la creditele ipotecare au ajuns la 7,6 %, cel mai ridicat nivel din ultimele 3-4 decenii.

    Mai mult decât atât, chiriile au explodat pentru că cei care au făcut bani, cei care au bani – fonduri de investiţii, bănci, miliardari – au văzut în achiziţia caselor/apartamentelor o bună oportunitate de plasare a banilor şi de a trăi din chirii şi randamentul acestora.

    În Europa, apariţia Airbnb şi Booking, a schimbat radical situaţia imobiliară din oraşele turistice. Toată lumea vrea să îşi dea apartamentele în chirie pe Airbnb pentru că câstigă mai multi bani decât dacă ar da în chirie celor care lucrează acolo, celor care trăiesc acolo zi de zi, în acele oraşe. Acest model „hotelier” a susţinut creşterea preţurilor şi creşterea chiriilor în oraşele turistice. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Viena, la Roma, la Milano, la Paris, la Londra, la Florenţa etc. Uitaţi-vă ce se întâmplă şi în Bucureşti şi în Cluj.

    În acest fel, piaţa imobiliară a fost acaparată şi din ce în ce mai mulţi, în special din tânăra generaţie, constată că le este imposibil să îşi cumpere o casă cu credit sau să stea în chirie. Multe state, în special în Europa, încearcă să vină cu soluţia plafonării chiriilor. Dacă nu ai un job care să îţi aducă un salariu peste medie, îţi este foarte greu să acomodezi cu chiriile actuale din lumea occidentală. De achiziţia unui apartament nici nu poate fi vorba.

    În America, pentru că preţurile la case şi imobile au crescut accelerat în ultimii ani, pentru că dobânzile au crescut de la 1% la peste 7% pentru creditele imobiliare, piaţa de real estate este extrem de tensionată. În aceste condiţii, pentru că nu îşi pot permite nici un apartament, nici să stea în chirii, tinerii rămân la părinţi mai mult timp (asta dacă părinţii îi ţin), având în vedere cultura americană ca la 18 ani copiii să plece de acasă), fie se cuplează mai mulţi, de la 2 acum s-a ajuns la 4 în acelaşi apartament de 2 camere. Confruntaţi cu această situaţie de criză, dezvoltatorii americani încep să facă case mai mici, pentru a reduce preţul acestora. Camerele au o suprafaţă mai mică, dispar spaţiile de depozitare, fiecare cameră nu mai are baia ei.

    The Wall Street Jurnal, cel mai important ziar de business din America, dar şi din lume, are un articol pe această temă care anunţă un anumit trend pe piaţă, titlul articolului este „Bye living rooms, bathtubs: homes get noticeably smaller“.

    Asta îmi aminteşte că după criza din 2008-2009, când preţurile de pe piaţa imobiliară s-au prăbuşit la noi, dezvoltatorii au început să reducă suprafaţa camerelor, apartamentelor şi caselor pentru a se încadra în bugetul pe care îl aveau oamenii/clienţii.

    Având în vedere aceste situaţii, întrebarea este: cum se va termina acest succes al capitalismului?  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Munţii de datorii ai Chinei ies la iveală şi arată întregii lumi eşecurile guvernării de la Beijing. Investitorii îşi pierd încrederea, răbdarea şi optimismul şi se pregătesc să-şi ducă banii departe de gigantul asiatic al cărei economii se clatină tot mai tare

    Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

    Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg.

    Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

    Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

    În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

    Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

    În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

    Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

    „Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

    Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

    Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

    Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

    Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

    Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

    China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.

     

     

     

     

     

     

  • Kim Jong-Un îşi construieşte rachetele cu bani furaţi din cripto: Hackerii nord-coreeni au dat o lovitură de proporţii şi au furat sute de milioane de dolari în criptomonede. Toţi banii merg către programul nuclear al ţării

    Hackerii nord-coreeni au reuşit să fure sute de milioane de dolari cu care au finanţat programul nuclear al Coreei de Nord. Până acum, în acest an, din ianuarie  şi până la 18 august, hackerii afiliaţi Coreei de Nord au furat cripto în valoare de 200 de milioane de dolari – reprezentând peste 20% din toate activele cripto furate în acest an, scrie CNBC.

    „În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere accentuată a dimensiunii şi a scării atacurilor cibernetice împotriva întreprinderilor legate de criptomonede din partea Coreei de Nord. Acest lucru a coincis cu o aparentă accelerare a programelor nucleare şi de rachete balistice ale ţării”, a notat în raportul său TRM Labs, o firmă de cercetare a blockchain.

    În cadrul acelei discuţii, TRM Labs a afirmat că a avut loc o schimbare de direcţie în ceea ce priveşte „activităţile tradiţionale generatoare de venituri” ale Coreei de Nord – un indiciu că regimul ar putea „să apeleze din ce în ce mai mult la atacuri cibernetice pentru a-şi finanţa activitatea de dezvoltare a armelor”.

    De la primul test nuclear efectuat de Coreea de Nord în 2006, Naţiunile Unite au aplicat mai multe sancţiuni regimului izolat – cunoscut oficial sub numele de RPDC sau Republica Populară Democrată Coreeană – pentru programele sale nucleare şi balistice.

    Sancţiunile care includ interdicţii privind serviciile financiare, mineralele, metalele şi armele, au ca scop limitarea accesului Coreei de Nord la sursele de finanţare de care are nevoie pentru a-şi susţine programul nuclear.

    Chiar luna trecută, FBI a avertizat companiile de criptomonede că hackeri legaţi de Coreea de Nord plănuiesc să „încaseze” 40 de milioane de dolari în cripto-monede.

    De asemenea, agenţia a declarat în ianuarie că continuă „să identifice şi să întrerupă furtul şi spălarea de monedă virtuală de către Coreea de Nord, care este folosită pentru a susţine programele de rachete balistice şi de arme de distrugere în masă ale Coreei de Nord”.

    Hackerii afiliaţi la Coreea de Nord exploatează vulnerabilităţile din ecosistemul cripto în diverse moduri.

    Printre exemple se numără atacurile de tip phishing sau compromiterea sistemelor de securitate.

    Potrivit datelor de la Chainalysis, anul 2022 a fost cel mai bun pentru hackeri în contextul în care atunci a avut loc cel mai mare număr de atacuri. Totodată, în 2022 industria cripto şi businessurile care gravitează în jurul activelor cripto au suferit cea mai dură lovitură în urma căreia au pierdut nu mai puţin de 3,8% miliarde de dolari în urma atacurilor hackerilor nord-coreeni.

  • Se dau 700 de lei gratuiţi de la stat pentru milioane de români! Banii intră pe card în câteva zile

    Veşti bune de la stat la începutul lunii septembrie, după ce s-a aflat că se dau 700 de lei gratuiţi de la stat direct pe cardurile de energie. Astfel, un număr total de aproximativ 4,1 milioane de persoane urmează să primească aceşti bani peste o perioadă de trei săptămâni în vederea achitării facturilor la energie sau căldură.

    Astfel, este vorba de cea de-a două tranşă de 700 de lei din acest an, deoarece oamenii au mai primit o dată, în luna februarie a acestui an, o primă parte din suma de 1.400 de lei.

    Peste patru milioane de persoane beneficiază de banii de pe cardurile de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei.

    Se dau 700 de lei gratuiţi de la stat pentru milioane de români! Banii intră pe card în câteva zile
    Decizia este una care vizează mai ales pensionarii cu pensii mici, cei care beneficiază de cardurile de energie din cauza veniturilor reduse pe care le au. Mai mult, sumele trebuie folosite până la data de 31 decembrie 2023.