BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Lecţii de antreprenor la început de drum

    Birocraţia, logistica, preţurile sunt, la o primă strigare, obstacolele din cursa pe care un antreprenor o aleargă în fiecare zi în România. Indiferent că are un brand nou-nouţ sau că are deja nişte rădăcini prinse, orice mic întreprinzător ajunge, inevitabil, să se lovească de praguri care adesea îi complică planurile, dar care, la final, ajung să se transforme în lecţii pe termen lung. Astfel, concepte precum o echipă bine închegată, o perseverenţă fără limite şi o definire realistă a scopurilor sunt unele dintre lecţiile cele mai preţioase pe care le-au învăţat micii antreprenori din noua generaţie de la drumul parcurs în caruselul dorinţei de a face business în România. Am întrebat, de-a lungul unui an întreg, mai mulţi antreprenori la început de drum, din diferite domenii, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în gestionarea businessului, dar mai ales ce lecţii au învăţat până acum din experienţa antreprenorială pe care au trăit-o. Răspunsurile lor pot fi, la rândul lor, lecţii pentru cei care abia acum se gândesc să pornească o afacere. Cum altfel decât de la zero?

    „Sunt abia la începutul drumului de antreprenoriat, nu s-a adunat deloc experienţă în vânzări. Însă pot să spun că înfiinţarea unei firme, această interfaţă dintre produse şi clienţi, poate fi o aventură – birocraţia face complicate lucruri şi acţiuni care în mod natural sunt simple.”

    Veronica Podariu, fondatoarea brandului de cosmetice Codrii de săpun

    „Pentru că suntem încă la început de drum, cele mai mari provocări sunt legate de vizibilitatea brandului, promovarea lui, introducerea produselor în magazine şi buticuri fizice. Am învăţat lecţia răbdării – la care nu excelăm de fiecare dată, lecţia prieteniei – o parte dintre prieteni te susţin necondiţionat şi încearcă să te promoveze la rândul lor, iar o altă parte dintre ei doar pretind ca o fac. Lecţia cea mai importantă este însă să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început, şi să mergi înainte, mai ales când ai susţinerea necondiţionată a familiei.”

    Cătălina Dărăbuţ şi Roxana Pandele, fondatoarele Charlier, atelier de lumânări parfumate

    „Una dintre cele mai importante lecţii învăţate este aceea că e necesar să ne menţinem flexibili şi receptivi la schimbări. Am învăţat, de asemenea, că satisfacţia clientului este esenţială pentru succesul pe termen lung al businessului şi că tot clientul final îţi dictează produsul. Totodată, am înţeles că este esenţial să construim şi să întreţinem relaţii solide cu partenerii noştri, deoarece cooperarea şi colaborarea sunt esenţiale în industria vinului.”

    Vasile Lungu, fondatorul Cramei Hermeziu din Iaşi

    „Am învăţat că este absolut necesar să investim în noi, mini-MBA-ul pentru Tineri Antreprenori absolvit în cadrul JCI Bucureşti mi-a dovedit acest lucru. Pentru noi a marcat începerea unui nou capitol în cadrul dezvoltării En Place Studio.”

    Adina Filculescu, fondatoarea atelierului floral enRose

    „După o criză mondială – 2009-2010 în România – şi o pandemie în 2020-2021, aş putea spune că secretul unui business mic de succes, care să genereze profit, dar mai ales bucurie şi satisfacţie personală, este oferit de calitatea oamenilor din jur, atât colegi, colaboratori, furnizori, cât şi clienţi şi feedbackul lor peste ani.”

    Carmen Orzea, fondatoarea studioului de arhitectură En Place Studio

    În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că în primul rând am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători.

    Adelina Rata, cofondatoarea brandului de accesorii Haiart

    „Experienţa ne-a arătat că designul de interior este în continuă transformare, uneori predictibilã, alteori disruptivă, cum este cazul programelor de inteligenţă artificială pe care încercăm să le asimilăm rutinei de proiectare de zi cu zi, şi că cea mai importantă componentă a unui studio de design interior este, pe lângă creativitate, o echipă puternică, în care fiecare îşi cunoaşte plusurile şi minusurile şi care poate colabora coerent.”

    Silvia Pintilie, fondatoarea biroului de amenajări interioare Inland

    „În primul rând, am învăţat să câştigăm încrederea meşterilor cu care lucrăm. Apoi organizarea logistică a fost un alt milestone. Am învăţat că trebuie să facem educare în această zonă, deoarece produsele noastre, care de multe ori sunt mult mai calitative, sunt acoperite de obiecte de serie realizate în ţări îndepărtate, pe care oamenii fie din neştiinţă, fie din alte motive le preferă. În anii de pandemie, ne-au salvat comenzile corporate, o zonă pe care am dezvoltat-o apoi foarte mult, pentru a putea răspunde la mai multe tipuri de nevoi: cadouri pentru angajaţi, pentru delegaţii de afaceri, evenimente etc.”

    Cosmin Cucoş, cofondatorul platformei cu obiecte artizanale Învie Tradiţia

    „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucuri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor.”

    Cătălina Marcu, fondatoarea magazinului cu plante Plantropic

    Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero. Suntem încă la început şi învăţăm pe parcurs, odată cu provocările pe care trebuie să le depăşim zi de zi.

    Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu, fondatorii atelierului de terarii LAVA Atelier Botanic

    „O provocare care mi-a oferit şi o lecţie mai apoi a fost menţinerea constantă a stocului cu produse pentru artişti. Cererea pentru produse a fost mai mare, iar stocul nu a acoperit această nevoie. Provocările şi lecţiile sunt nelipsite şi mereu businessul mă învaţă câte ceva. Indiferent că vin de la clienţi, furnizori, concurenţă, toate lucrurile plăcute sau mai puţin plăcute au menirea de produce o schimbare, de a mă trimite cu un pas înainte, aşa că sunt binevenite.”

    Maria Bădescu, fondatoarea atelierului de caligrafie Mariart Calligraphy

    „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă. Inovăm şi creăm, suntem flexibili, dar nu ne abatem de la valorile de bază: calitate şi bun-gust.”

    Dorian Lungu, cofondatorul atelierului de ciocolată Luado Chocolate

    Toată lumea o zice, dar până nu o simţi pe pielea ta, nu ştii cât de adevărat este: ca antreprenor trebuie să fii foarte flexibil. Nimic nu e bătut în cuie şi trebuie să ai capacitatea să te adaptezi constant la tot ce se întâmplă. Şi se întâmplă atât de multe! Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem – cel de a face pâine – nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackers cu maia. O altă lecţie valoroasă a fost să-mi dau seama când trebuie să cer ajutorul celor din jur şi să accept ajutorul lor. Acum familia mă ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări. Am prieteni care mă ajută pro bono cu partea de content writing, marketing şi îmi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi.

    Liviu Tudoran, fondatorul brandului de gustări NIB Crackers

    „O lecţie importantă pe care am învăţat-o este faptul că e în regulă să nu fie totul perfect şi că mereu este loc de mai bine, însă trebuie să te opreşti câteodată şi să te bucuri de orice mic progres.”

    Alexandra şi Andrei Mureşan, fondatorii brandului de produse apicole ROI Honey Goods

    „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

    Anca Vălean, fondatoarea brandului de paste făinoase Răstăuţe maramureşene

    Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018 şi ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!

    Cosmin Matea, cofondatorului brutăriei Poftă de pâine

    „Am învăţat că gestionarea relaţiei cu furnizorii poate fi foarte dificilă în această industrie şi că sunt necesare aptitudini de management al situaţiilor de criză. Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora la rândul nostru comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii. Am învăţat că nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar pe încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă personalizată în efectuarea achiziţiilor, iar acesta a fost motivul care ne-a determinat să ne ajustăm modelul de business. Acum intrăm în contact cu fiecare dintre clientele noastre pentru a identifica toate nevoile lor cu privire la perechea de încălţăminte pe care o comandă şi pentru a putea să adaptăm producţia în consecinţă.”

    Anca şi Sabina Şercău, fondatoarele atelierului de încălţăminte The Hush

    Îmi place să am o relaţie apropiată, să ştiu mai multe despre persoana care cumpără şi care revine după prima comandă. În acest fel, nu este doar un client, asta am învăţat până acum.

    Monica Mocanu, fondatoarea atelierului de ceramică Monceramice

    „Dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, treci mai uşor peste impedimentele care apar şi nu renunţi, ci din contră, cauţi soluţii. De exemplu, anul trecut am avut o mare problemă cu seceta. Ca în niciun an, au secat fântânile. Aşa că astă-iarnă m-am apucat de forat una. De la zero. M-am documentat, am cumpărat cele necesare şi m-am apucat de treabă. Munca în agricultură este grea, dar are şi părţile ei frumoase.”

    Daniel Toma, cofondatorul afacerii din agricultură Toma Sparanghel

    Am învăţat că e foarte important să aduni o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului tău. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, am avut nevoie de susţinere de la oamenii din jurul meu. Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continuu ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe. Pe lângă partea asta, am învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora. Acum preţuiesc comunitatea peste competiţie, dar văd cum ambele mă ajută să continui să revin zi de zi la masa de lucru.

    Diana Madoşa, fondatoarea brandului de accesorii Sunny Side Co.

  • Cine sunt rădăuţenii care au construit o afacere gigant în România cu care se apropie de 100 de milioane de euro

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antreprenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de 398,9 mil. lei (81 mil. euro), în creştere cu aproximativ 9% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri totale de 366,6 mil. lei (circa 76 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antreprenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de 398,9 mil. lei (81 mil. euro), în creştere cu aproximativ 9% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri totale de 366,6 mil. lei (circa 76 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a realizat anul trecut un profit net de 4,3 mil. lei (881.000 de euro), în scădere cu 44,6% faţă de anul precedent, când Marelvi a obţinut un câştig net de 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 175 de angajaţi.

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi a fost fondat de antreprenorul local Dumitru Mihalescul acum două decenii şi jumătate, ajungând în prezent să distribuie branduri precum Arctic, Beko, Whirlpool sau Liebherr către aproximativ 500 de magazine, atât independente, hipermarketuri, reţele, magazine online, cât şi producători de mobilier, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Începând din 2016, compania a extins businessul cu o divizie de aparatură comercială Liebherr, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu brandul Faber, specialist în domeniul hotelor. Marelvi deţine depozite în Rădăuţi, Bucureşti şi Deva.

    Alături de acestea, depozitul central din Rădăuţi se constituie în centru de livrare şi comandă logistică, atât pentru depozitele regionale, cât şi pentru marii clienţi ai companiei. Portofoliul de produse Marelvi cuprinde peste 30 de branduri (peste 25.000 de articole) ai producătorilor de produse electronice şi electrocasnice. Compania distribuie toate categoriile de produse electronice şi electrocasnice cu flota proprie de camioane, însă colaborează şi cu diverşi transportatori. Marelvi a închiriat în urmă cu doi trei ani 8.400 de metri pătraţi în parcul logistic dezoltat de polonezii de la MLP Group în nord-vestul Capitalei, lângă Chitila. Spaţiul include facilităţi de depozit şi servicii precum şi 200 de metri pătraţi de birouri şi zone de recreere.

    De la Arctic în antreprenoriat

    Dumitru Mihalescul, fondatorul Marelvi, a început activitatea sa în antreprenoriat acum 27 de ani. Iniţial a fost şeful departamentului de service al Arctic pe regiunea Moldovei. Apoi, producătorul de electrocasnice Arctic, care deţine o fabrică de frigidere şi congelatoare la Găeşti în judeţul Dâmboviţa, a decis să construiască o serie de depozite zonale, iar Dumitru Mihalescul se ocupa de cel din Bucovina.

    Era înainte de anii 2000 când s-a gândit că nu-i ajunge salariul ca să trăiască aşa cum voia el, iar de la acel moment existau oportunităţi de business în România. A pornit la drum cu trei opţiuni – benzinării, materiale de construcţii şi electrocasnice. Pentru că ştia zona, a ales să îşi concentreze atenţia pe electrocasnice. În momentul în care Arctic şi-a schimbat politica de business, după 2000, antreprenorul a fost pregătit şi a depus o ofertă pentru a prelua distribuţia produselor.

    Pentru că businessul său depăşise cifra de afaceri de un milion de euro a fost chemat la negocieri şi a reuşit să câştige contractul de distribuţie. Acum are în portofoliu cele mai importante branduri de electrocasnice din piaţă, în topul celor mai bine vândute fiind Arctic – Beko, Whirlpool – Indesit (parte a aceluiaşi grup) şi Liebherr, potrivit celor mai recente date ZF.

     

     

  • Povestea familiei care a renunţat la munca pentru marile corporaţii din România şi a decis să îşi deschidă o afacere. Ce a ajuns să facă acum

    „Suntem o familie de foşti corporatişti din Cluj, care acum nouă ani a început un proiect de suflet, localizat în Târnăveni, oraşul nostru natal, un mic business de familie, numit Lavanda Di Maria, după numele fiicei noastre, Diana Maria.” Aşa îşi încep povestea Ioana şi Adrian Porime, fondatorii unei afaceri de la zero cu parfum de Provence.

    Au pornit de la ideea de a valorifica o ultimă parcelă de pământ rămasă moştenire de la bunici, dar nu au vrut să facă agricultură tradiţională, aşa cum era obiceiul în zonă. S-au documentat până când au ajuns la concluzia că lavanda ar fi cea mai bună idee, făcându-i şi pe ei să se întoarcă la miresmele duminicilor din copilărie, petrecute în familie.

    „Din momentul în care am decis ce vom face, am citit şi am experimentat, dar – cel mai important, am învăţat şi învăţăm din propriile experienţe.” Ioana şi Adrian şi-au format experienţa în domeniul vânzărilor vreme de două decenii înainte de a pune bazele Lavanda Di Maria. Au părăsit lumea corporaţiei în anul 2020, iar de când au decis să meargă pe acest drum al antreprenoriatului, dedicându-se sută la sută afacerii proprii, au descoperit, spun ei, tot ce se putea despre culturile de lavandă şi parcă şi-au consolidat astfel şi familia.

    Ei doi se îngrijesc de cultură, prelucrează lavanda şi o procesează în atelierul lor din judeţul Mureş, pe uşa căruia ies uleiuri esenţiale, creme, balsamuri şi săpunuri. Toate având, evident, acelaşi ingredient-vedetă. „Acum patru ani, ne-am aventurat într-o nouă provocare, Lavender Truck, maşina care livrează frumuseţe, cu care participăm la diferite evenimente din ţară. E un concept nou, similar food truck-urilor, dar adaptat pentru produsele noastre.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

  • Cu cunoştinţele pe care le aveţi, dobândite într-o carieră executivă, ce aţi face dacă aţi fi în locul meu?

    În cadrul unei întâlniri despre carieră la ASE, Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicată, Alexandra, o studentă, a pus o întrebare celor trei executivi (Ana Dumitrache – ex-CEO al CTP, cel mai mare dezvoltator logistic din România, Andrei Dudoiu – managing partner al platformei Seedblink şi fost vicepreşedinte al Băncii Transilvania – şi Andrei Frunză, CEO, BestJobs) invitaţi să vorbească despre carierele lor: Cu cunoştinţele pe care le aveţi acum, ce aţi face dacă aţi fi în locul meu, dacă aţi putea da timpul înapoi? Alexandra se referea la antreprenoriat, având în vedere că are un business de spălat covoare. Fiecare dintre cei trei a dat un răspuns general, de exemplu: – M-aş uita să văd ce face concurenţa, Aş încerca să folosesc tehnologia, Aş încerca să văd ce vor clienţii etc.

    Eu am riscat un răspuns în locul lor: Nu ştiu ce ar face. Mulţi cred că dacă ai cunoştinţe, dacă ai acumulat knowledge într-un anumit domeniu, dacă eşti într-o poziţie executivă sau ai fost, dacă cunoşti multă lume, poţi să devii extrem de uşor antreprenor, poţi să transpui tot ce ştii peste noapte într-o afacere de succes. Nu cred, cred că mai degrabă ceea ce ştii te încurcă în a face un business de la zero pentru că întotdeauna te vei raporta la ceea ce ştii, la ceea ce ai făcut şi s-ar putea să nu fie valabil în businessul pe care vrei să-l faci. Este foarte greu să conduci un business de câteva milioane de euro, de zeci de milioane de euro, de sute de milioane de euro şi să te reduci după aceea la un business de câteva mii, zeci de mii sau sute de mii de euro. În primul rând nu ai bani de o secretară sau asistentă care să-ţi preia o parte din taskuri. Ca să fii antreprenor, cred că trebuie să ai o anumită doză de nebunie, curaj, să crezi într-o idee şi să ai mai multe certitudini că vei reuşi decât îndoieli că nu vei reuşi. Cred că mai degrabă cunoştinţele în detaliu despre un business te încurcă la început, pentru că cu cât ştii mai mult, cu atât ai mai multe îndoieli. Este mai important să ai capacitatea şi calităţile de lider să-i convingi pe alţi oameni să vină după tine, aceştia fiind cei care trebuie să aibă cunoştinţele tehnice, financiare, administrative necesare unui business. Foarte mulţi cred că a avea succes în business şi cu un business ţine de cunoştinţe, de şcoală, ţine de relaţii şi pe cine cunoşti. Cred că la început ţine mai mult de întâmplare, de întâmplări, de faptul că ai curaj să faci un lucru, de faptul că ai curaj să-ţi pui în aplicare ideea, fără să ai nicio idee unde vei ajunge şi dacă vei avea succes. După ce începi acea afacere, începi să vezi ce este un bilanţ, ce este un P & L, începi să acumulezi cunoştinţe mai în detaliu despre ideea ta. Foarte mulţi dintre cei care au avut o idee au ajuns să aibă succes printr-o întâmplare care a făcut ca produsul sau serviciul lor să fie descoperit. Spre exemplu, UiPath, cel mai valoros start-up din tehnologie pornit din România, care este şi cel mai valoros start-up de tehnologie care a pornit vreodată din Europa şi a ajuns pe Bursa de la New York, a beneficiat la început de o întâmplare care i-a adus primul contract cu un client, iar de acolo a pornit totul. Şi cariera fiecăruia ţine de întâmplări, chiar de noroc, de faptul că un şef te place şi îţi dă ceva de făcut, de faptul că ai întâlnit pe cineva care te-a tras după el, de faptul că ai nimerit întâmplător într-o companie etc. După ce obţii acea poziţie, ceea ce contează ţine apoi de cunoştinţe, de studii, de diplome etc.

    Dacă ai lua un executiv de succes care de multe ori a avut succes fără să ştie de unde a venit acel succes şi îl pui într-o altă situaţie, îl pui să dezvolte un business, s-ar putea să înregistreze un eşec glorios, la fel cum a fost succesul pe care l-a avut. Este foarte greu să-i spui cuiva care este la început de drum ce să facă mai aplicat, dincolo de anumite generalităţi universal valabile. Cu toţii au acces la cărţi de marketing, cu toţii au acces la cărţi de leadership, unii chiar au MBA-uri, dar s-ar putea să nu te ajute acest lucru într-un business aflat la început. Cum spunea Ana Dumitrache, cu o carieră de peste 20 de ani în industria imobiliară, ca să fii un agent imobiliar bun şi de succes nu trebuie neapărat să ai şcoală. Poţi să fii un antreprenor bun fără să ai o şcoală în domeniu. Nebunia şi curajul, determinarea şi ambiţia nu le înveţi la şcoală. Foarte mulţi executivi, când pleacă dintr-o poziţie, nu ştiu să facă altceva într-un alt domeniu sau fiind într-o altă situaţie. Se spune că poţi să ai succes doar o singură dată, fie în carieră, fie în business. Poţi să fii coach sau mentor, dar acolo asculţi şi poate vorbeşti din experienţă proprie, dar nu eşti tu cel care trebuie să faci ceea ce spui altuia că trebuie să facă. Cu toţii am acumulat cunoştinţe în cei 20-25-30 de ani, am văzut multe situaţii, am discutat cu mulţi oameni, dar s-ar putea să nu ştim ce să facem dacă am fi în locul unei studente care are un business de spălat covoare!  

    cristian.hostiuc@zf.ro

     

  • Povestea unei afaceri începute de două prietene, care a pornit de la o discuţie amicală despre arome şi culori

    Pe Alexandra Şerban şi Ioana Ene le leagă nu doar o prietenie îndelungată, ci şi o pasiune comună pentru arome şi o dorinţă puternică de a crea lumânări parfumate cu ingrediente naturale, din soia. Au început într-o seară de vară şi au ajuns să facă mai frumoase zilele şi serile din orice anotimp celor care aprind în casele lor o lumânare Artistic Flames.

    Brandul a luat naştere într-o discuţie despre idei creative, când Alexandra şi Ioana au ajuns la concluzia că le place să experimenteze cu arome şi culori. Pornind de la această idee, au început să producă lumânări artizanale într-un atelier din Valea Ursului, un sat situat la marginea municipiului Piteşti.

    „Deşi producţia noastră nu atinge în prezent cote exorbitante, dispunem de echipamente de calitate şi facilităţi de ultimă generaţie care ne permit să susţinem fără probleme o potenţială dublare a volumului de muncă. Lumânările artizanale pe care le producem au fost atent gândite pentru a înmiresma viaţa de la prima oră a dimineţii (cu arome de cafea) până la cina romantică în apus (cu arome de zambilă sălbatică). Creăm seturi de lumânări – tablete parfumate – în culori şi arome jucăuşe ce pot fi utilizate atât acasă, cât şi la birou”, povestesc cele două tinere.

    „Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, dorim să le oferim clienţilor posibilitatea de a crea o atmosferă minunată cu noile arome ce îmbină note de portocală, scorţişoară, merişoare, lemn de cedru, lemn de santal, ambră, pin, tei şi chihlimbar.“ – Alexandra Şerban şi Ioana Ene

    Produsele noastre se pot cumpăra de pe site-ul care poartă numele brandului, dar şi din câteva spaţii fizice – o ceainărie şi mai multe florării – din Piteşti şi Bucureşti. În plus, Alexandra şi Ioana participă la diferite festivaluri şi târguri dedicate produselor locale. În administrarea afacerii le este alături tot un prieten, Traian Sandu.

    „Artistic Flames este o întreprindere socială înfiinţată în anul 2022. Pentru finanţare am aplicat la un concurs de planuri de afaceri organizat în cadrul unui proiect POCU 2014 – 2020, finanţat prin programul «Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul rural».

    Ca urmare a participării la concursul de planuri de afaceri, am obţinut o finanţare nerambursabilă de 150.000 de lei, care ne-a permis să acoperim o serie de cheltuieli cu achiziţia de echipamente de producţie, materii prime şi alte cheltuieli necesare funcţionării şi astfel să începem să scalăm ceea ce până atunci fusese doar o pasiune.” Firma a fost înfiinţată în septembrie 2022, iar anul 2023 va fi primul exerciţiu financiar complet.

    Preţurile de la Artistic Flames pornesc de la 5 lei pentru o tabletă parfumată şi ajung până la 55 de lei pentru o lumânare parfumată în borcan Ambra cu capac.

    „Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, dorim să le oferim clienţilor posibilitatea de a crea o atmosferă minunată cu noile arome ce îmbină note de portocală, scorţişoară, merişoare, lemn de cedru, lemn de santal, ambră, pin, tei şi chihlimbar.” Tiparul clienţilor Artistic Flames este cel al oamenilor care găsesc bucurie în lucruri mici, simple, care au nevoie de relaxare şi răsfăţ într-o lume agitată.

    „Preţurile diferă în funcţie de produsul dorit. Pornesc de la 5 lei pentru o tabletă parfumată şi ajung până la 55 de lei pentru o lumânare parfumată în borcan Ambra cu capac.” Alexandra Şerban şi Ioana Ene mizează, pentru creşterea proiectului lor, pe conexiunea din interiorul echipei, dar şi pe cea cu clienţii lor, scopul comun fiind să ajungă în casele, birourile şi spaţiile dragi oamenilor. „Am învăţat că nu trebuie să renunţăm şi fiecare persoană care cumpără produsele noastre ne ajută să ne menţinem pe piaţă. Suntem conectaţi împreună şi nu putem unii fără alţii.”   

    Alexandra Şerban şi Ioana Ene mizează, pentru creşterea proiectului lor, pe conexiunea din interiorul echipei, dar şi pe cea cu clienţii lor.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Poke Me Up – localuri cu poke bowls (Bucureşti)

    Fondator: Sofian Giuroiu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Prezenţă: Manasia Hub

    Kuko – atelier de prelucrare a lemnului (Afumaţi, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Elena Muşat

    Prezenţă: naţională

    Toni Boni – ateliere muzicale (Bucureşti)

    Fondatoare: Manuela Slave

    Prezenţă: într-un spaţiu situat între Orăşelul Copiilor şi Sun Plaza, în Capitală

    Bisou – braserie (Iaşi)

    Fondatoare: Elena Păsălău

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Manieres – cursuri de bune maniere (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefana Mireţ

    Prezenţă: în şcoli de stat şi private

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce sfaturi le dau fondurile de investiţii străine antreprenorilor români care vor sa pornească sau să îşi dezvolte afacerile

    E mesajul pe care îl transmit fondurile de investiţii din străinătate start-up-urilor tech locale, care reuşesc să atragă an de an tot mai multe finanţări, creşterea ecosistemului companiilor de tehnologie fiind alimentată de un mix de investitori internaţionali, regionali şi locali, precum şi de o creştere a activităţii antreprenoriale. Ce sfaturi au reprezentanţii VC-urilor de peste graniţe pentru antreprenorii din România aflăm de la cinci fonduri de investiţii străine care au finanţat deja câteva startupuri tech româneşti cu potenţial şi se uită în continuare după noi pariuri.

    Antreprenorii români sunt talentaţi, motivaţi şi au mult potenţial. Sfatul nostru pentru ei ar fi să fie mai curajoşi şi mai încrezători. Dacă vor fi mai deschişi, vor promova o cultură a schimbului de cunoştinţe, a mentoratului şi vor cultiva următoarea generaţie de talente, aceste lucruri vor fi în beneficiul întregului ecosistem. Aşa cum spune proverbul: «Când vine valul se ridică toate bărcile»”, a spus pentru BUSINESS Magazin Svetozar Georgiev, general partner al Eleven Ventures – fond de venture capital originar din Bulgaria, axat pe investiţii pre-seed şi seed în Europa de Sud-Est. Eleven Ventures a investit deja în cinci startupuri româneşti – printre care se numără Frisbo, Flaminjoy (fost ProductLead) şi SuperOkay – şi se uită în continuare spre piaţa locală, fiind în căutare de idei cu potenţial de scalare.

    Finanţările de la graniţă. Potrivit lui Svetozar Georgiev, prezent în cadrul conferinţei How to Web 2023, Eleven Ventures a investit până acum în cinci startup-uri româneşti o sumă totală de 5,4 milioane de euro, toate cele cinci pariuri făcând parte din cel de-al treilea fond al VC-ului. „În continuare suntem hotărâţi să sprijinim ecosistemul românesc de startup-uri şi suntem activi în căutarea şi întâlnirea fondatorilor români. Domeniile noastre de interes pentru investiţii includ Fintech, Future of Work, Healthcare şi Sustainable Food. Suntem mereu în căutare de fondatori pasionaţi şi orientaţi spre schimbare, care lucrează la soluţii ce abordează probleme din lumea reală în aceste verticale”, a explicat Svetozar Georgiev.

    El a adăugat că merită subliniată strânsa interconectare între ecosistemele de finanţare bulgar şi român, care cuprinde mulţi investitori de capital de risc bulgari şi companii prezente în România. „Acest lucru reprezintă un semn bun, deoarece vom lucra cu toţii împreună pentru a consolida şi mai mult ecosistemul colectiv balcanic pe harta globală. Progresul făcut până acum în ecosistemul românesc de startup-uri este mare.

    Nu văd niciun element critic care să lipsească. Cheia pentru un succes continuu constă în eforturi susţinute şi o execuţie consecventă.” Un alt fond de investiţii străin care stă cu ochii pe ce se întâmplă în ecosistemul de startupuri româneşti este fondul cu capital de risc din Budapesta (Ungaria) Day One Capital Fund Management, care a finanţat cu circa 4-5 milioane de dolari două companii româneşti la început de drum. „Ne concentrăm mai ales pe echipele aflate la început de drum, care sunt relativ necunoscute. În afară de companiile din portofoliul nostru actual, Flowx şi Veridion, avem în vedere mai multe companii româneşti – din noul nostru fond dorim să dublăm expunerea noastră la ecosistem. Fără a dezvălui prea multe prea curând, este foarte probabil ca lui Day One să i se alăture o altă companie românească. Suntem generalişti care se concentrează în primul rând pe companiile în faza de seed, deşi luăm în considerare şi startupurile pre-seed care au demonstrat o anumită tracţiune. În timp ce accentul nostru principal este pus pe B2B SaaS, portofoliul nostru include, de asemenea, câteva startup-uri B2C şi legate de hardware”, a spus György Simó, managing partner, Day One Capital Fund Management.

    El consideră că România se consolidează în fiecare an şi este în prezent una dintre cele mai dinamice pieţe din regiune. „Apreciem energia şi oamenii calitativi din ecosistemul românesc de startup-uri, deoarece este unul dintre cele mai ambiţioase din regiune. În mod evident, a fost alimentat de succesul UiPath, dar acum companii mai tinere, precum FintechOS, Druid, Flowx, Veridion sau Creatopy, dau posibilitatea fondatorilor aflaţi la început de drum să gândească global încă din prima zi.”

    La fel ca în multe ţări din regiunea CEE, una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este densitatea – numărul de fondatori şi operatori cu experienţă care au trecut prin provocările şi succesele înfiinţării şi extinderii companiilor la nivel global este limitat. „Cu toate acestea, perspectivele noastre devin mai promiţătoare. Recent, la How to Web, am avut ocazia să ne întâlnim cu mai mulţi foşti angajaţi ai UiPath care acum îşi construiesc propriile companii. VC-uri experimentate sunt, de asemenea, disponibile acum, precum şi talentele de talie mondială. Acest lucru sugerează o schimbare pozitivă în ecosistem. Sperăm să asistăm în viitorul apropiat la apariţia unei reţele de antreprenori de succes, asemănătoare cu Flowx şi Veridion”, a mai adăugat György Simó, care transmite anteprenorilor români să gândească încă de la început global.

    „Sfatul nostru pentru antreprenorii români este să nu se limiteze la a construi de la început echipe doar româneşti, ci să se străduiască să construiască o companie cu o mentalitate globală încă de la început.”

    Apostolos Apostolakis, partner la Venture Friends – fond de investiţii care a finanţat Proportunity, un start-up fondat de doi români la Londra – consideră că România este un ecosistem de startupuri interesant şi din ce în ce mai vibrant, cu poveşti de succes precum Uipath, FintechOS sau Druid AI ce sunt vizibile la nivel internaţional şi care determină avansul său recent.

    „În mod similar cu restul regiunii, în România e loc de îmbunătăţire în ceea ce priveşte competenţele în domeniul vânzărilor şi al marketingului, deoarece acestea sunt mai puţin abundente decât în SUA sau în Europa de Vest. Cu toate acestea, în ritmul actual de dezvoltare a ecosistemului, este doar o chestiune de timp până când acest decalaj va fi redus semnificativ”, a punctat Apostolos Apostolakis. El este de părere că fondatorii români sunt adesea „înfometaţi” şi perseverenţi, gânditori structuraţi, capabili să realizeze multe cu resurse limitate. „Toate acestea sunt atributele unor fondatori puternici. O sugestie ar fi să devină şi buni povestitori. Povestea este foarte importantă pentru a convinge investitorii şi viitorii angajaţi să se alăture unei companii, iar fondatorii trebuie să lucreze la crearea unei poveşti clare, concise şi bine susţinute”, a spus Apostolos Apostolakis.

    Venture Friends a avut mai multe interacţiuni cu diverşi antreprenori români, spre exemplu, Instashop, compania din portofoliul VC-ului Venture Friends care a fost vândută către Delivery Hero pentru 360 milioane de dolari, are un co-fondator român – pe Cosmin Manea. Şi start-up-ul Spotawheel se află în portofoliul Venture Friends, compania având deja o tracţiune semnificativă în România şi o echipă considerabilă ce lucrează în sediul din România. „Avem în continuare România pe radarul nostru şi am colaborat cu numeroase companii interesante în ultimii doi ani. Căutăm startupuri în etapele de pre-seed şi seed, în special în domeniile marketplace, fintech, consumer şi B2B SaaS. Datorită conferinţei How to Web, am intrat în contact cu noi fondatori şi am consolidat relaţiile existente sau am creat noi conexiuni cu investitori locali (VC-uri şi investitori individuali). Datorită acestui fapt, ne aşteptăm să avem o vizibilitate mai mare în ceea ce priveşte startupurile româneşti promiţătoare în viitor şi sperăm să investim într-unul în curând”, a spus Apostolos Apostolakis.

    Pe de altă parte, Allen Taylor, managing partner, Endeavor Catalyst, vehiculul de investiţii al reţelei de antreprenori Endeavor, consideră că ecosistemul românesc de startupuri are încă nevoie de mai multe „poveşti de succes” care să servească drept modele pentru alţii. „UiPath este un prim exemplu excelent. Dacă putem construi încă 3-5 astfel de exemple, avem potenţialul de a inspira o nouă generaţie de antreprenori. Noi am făcut două investiţii în startupuri româneşti până acum: prima a fost cu FintechOS în 2021, iar recent ne-am alăturat seriei B pentru Druid. Investim între 1 şi 2 milioane de dolari pentru fiecare companie din Endeavor, aşa că am investit doar câteva milioane de dolari până acum în startupuri din România”, a explicat Allen Taylor.

    El a menţionat că Endeavor Catalyst caută fondatori care „visează în stil mare” pentru a construi companii semnificative şi longevive. „Credem că pot fi construite companii globale de peste 1 miliard de dolari de oriunde, inclusiv din România. Antreprenorii români au foarte mult talent şi potenţial şi sfatul meu ar fi să creadă în ei înşişi şi să nu uite că majoritatea poveştilor de succes care apar peste noapte au nevoie de 10-15 ani pentru a se construi. Acesta este un joc pe termen lung.”

    Ce poate fi îmbunătăţit. Ecosistemul de startupuri din România s-a dezvoltat semnificativ în deceniul trecut, şi privind în mod special startupurile din domeniul tehnologic, acestea s-a transformat de la o destinaţie de outsourcing pentru companii internaţionale de tehnologie în creatori de companii tehnologice de succes, este de părere Cristina Riesen, founder, board member în cadrul European Innovation Council (EIC). Stimulat de o generaţie de inovatori ambiţioşi, România a fost martora unei creşteri semnificative a activităţii antreprenoriale şi a reuşit să devină un centru vibrant pentru inovaţie şi antreprenoriat, dând naştere unor poveşti internaţionale de succes remarcabile, precum UiPath, Bitdefender sau dotLumen. „Pe măsură ce ecosistemul de startupuri din România continuă să se maturizeze, numărul mare de talente tehnice şi de inginerie, o reţea tot mai solidă de sprijin şi accesul privilegiat la pieţele europene consolidează poziţia României ca un teren fertil pentru inovaţii europene de vârf. Este minunat să vedem că, de exemplu, în raportul global privind ecosistemul de startupuri din 2023 de la Startup Genome, Bucureştiul este listat în Top 10 al ecosistemelor emergente după valoare (valoarea existentă şi evaluările startupurilor din 2020-2022) cu 36 miliarde de dolari, foarte aproape de media globală de 34,6 miliarde de dolari”, a spus Cristina Riesen.

    Însă acest lucru nu înseamnă că nu mai există dificultăţi şi provocări de rezolvat pe piaţa de profil din România. Practic, accesul la finanţare, în special la finanţarea early-stage (153 milioane de dolari la Bucureşti în comparaţie cu media globală de 970 milioane de dolari), birocraţia, optimizarea transferului tehnologic din universităţi şi o mai mare integrare cu industria sunt câteva dintre aspectele care pot fi încă îmbunătăţite. De asemenea, antreprenorii români strălucesc deja pe scena mondială datorită viziunilor lor ambiţioase, inovaţiilor unice şi perseverenţei lor, însă a avea o viziune sau o idee inovatoare este important, dar reprezintă doar o mică parte din ceea ce va asigura succesul unei companii, a explicat Cristina Riesen. „În loc să reinventezi roata, este esenţial să înveţi cât mai repede posibil ce funcţionează şi ce nu funcţionează atunci când duci un start-up de la lansare la scalare. Datorită internetului, accesul la astfel de informaţii este mai uşor ca niciodată. Y Combinator Startup Playbook este un astfel de exemplu. În al doilea rând, a avea o abordare bazată pe date şi a te obişnui să îţi testezi ipotezele rapid şi cu un buget redus sunt modalităţi foarte eficiente de a-ţi accelera creşterea. Cu cât asculţi mai mult piaţa şi clienţii cu adevărat, cu atât mai mari sunt şansele ca produsul tău să genereze venituri constante”, a spus Cristina Riesen.

    Ea a adăugat că în comparaţie cu ecosistemele de startupuri mai dezvoltate, este mai dificil pentru antreprenorii români să aibă acces la cunoştinţe care să le accelereze afacerile şi la investitori internaţionali în etapa early-stage. În plus, unele sectoare industriale din România nu sunt la fel de receptive la noile tehnologii sau modele de afaceri, în comparaţie cu ţările în care corporaţiile au un istoric mai lung de inovare. În acelaşi timp, nu multe universităţi au parteneriate continue şi solide cu startupuri pentru a amplifica cercetarea şi dezvoltarea şi pentru a stimula crearea şi extinderea ideilor de afaceri viabile. Astfel, conectarea şi colaborarea cu ecosistemele europene mature şi emergente de startupuri reprezintă o modalitate importantă de a valorifica sinergiile şi de a accelera creşterea ecosistemului românesc de startupuri tech. „Aplicarea directă la instrumentele de finanţare ale UE, cum ar fi programele Pathfinder, Transition şi Accelerator ale European Innovation Council, poate stimula în mod semnificativ investiţiile în startupuri. EIC sprijină inovaţiile cu potenţial ridicat şi cu risc ridicat, de la stadiul de laborator până la scalare, oferind nu numai finanţare mixtă (o combinaţie de granturi şi capitaluri proprii), ci şi un sistem de sprijin complet prin intermediul serviciilor sale de accelerare şi al conexiunilor cu parteneri globali şi ecosisteme de inovare.”

    O caracteristică unică a European Innovation Council este că sprijină inovaţiile de vârf prin granturi şi investiţii. Deoarece inovaţiile deeptech pot fi percepute ca având un risc ridicat de către investitorii privaţi, EIC acoperă o breşă importantă de finanţare, atrăgând investitori privaţi. „În prezent, startupurile tehnologice româneşti nu profită pe deplin de aceste oportunităţi de finanţare, nu există multe aplicaţii. Ar fi minunat să vedem această schimbare. Procesul de aplicare la programele EIC, în special Pathfinder pentru proiecte de cercetare, Transition pentru validarea ideilor noi de la laborator la afacere şi Accelerator pentru extindere, este direct şi bine explicat pe site-ul EIC. Un aspect important de ţinut minte este că EIC nu este doar un investitor răbdător, înţelegând că este nevoie de timp pentru a dezvolta inovaţii revoluţionare, ci oferă şi «bani inteligenţi» (în engleză, smart money), adică, pe lângă investiţii, acces la o gamă largă de servicii de accelerare, inclusiv coach şi mentori şi acces la potenţiali clienţi din întreaga Europă. Încurajez toţi antreprenorii români care lucrează la inovaţii care schimbă lumea să arunce o privire şi să ia în considerare aplicarea”, a menţionat Cristina Riesen.

    Investitori de pe tot globul, la Bucureşti. Anul acesta, conferinţa How to Web a reunit la Bucureşti peste 5.000 de oameni de business, din toate colţurile lumii: majoritatea fiind din Europa, dar au fost reprezentanţi şi din Australia, SUA, Pakistan sau Japonia. În cadrul ediţiei de anul acesta au existat, în total, peste 12.200 de întâlniri de business. „Anul acesta, un interes crescut s-a văzut şi din partea investitorilor din afara Europei de Est, precum Creandum (Suedia), care au investit anterior în Spotify, Klarna, Bolt sau Atomico (UK) care au investit în Stripe, Masterclass, sau start-up-ul românesc Digitail”, a spus Monica Zara, head of conference How to Web. Ea consideră că România arată foarte bine pe harta inovării regionale, prin prisma poveştilor de succes precum UiPath, FintechOS sau FlowX, dar şi a achiziţiilor precum achiziţia GloriaFood de către Oracle, ceea ce face ca investitorii să îşi îndrepte atenţia spre piaţa naţională. „Aceste poveşti de succes sunt dublate de o generaţie nouă de startup-uri recunoscute şi validate la nivel european şi global, care atrag investitori din toată Europa, nu doar din regiune. Spre exemplu, Digitail (VetTech), care a ridicat o rundă de 11 milioane de dolari de la Atomico; Sera (AgTech), care a ridicat o rundă de 3,4 milioane de dolari, rundă condusă de Cavalry Ventures, sau Druid, care a anunţat de curând runda de 15 milioane de dolari din partea Karma Ventures şi Hoxton Ventures.”  

    Interesul din partea investitorilor străini pentru piaţa naţională este, potrivit ei, validat şi prin numărul foarte mare de participanţi la evenimentul privat Venture in CEE organizat tot de How to Web. Anul acesta cei peste 150 de investitori au reprezentat 94 de fonduri din toată Europa. „Acestea sunt doar câteva dintre tranzacţiile şi acţiunile care confirmă că ochii lumii şi buzunarele investitorilor sunt îndreptate către Europa de Est şi, cu certitudine, România este un punct principal pe hartă. Pare că a pornit un fenomen foarte interesant şi benefic pentru România care o să funcţioneze foarte bine pentru piaţa locală de startup-uri în următorii ani”, a mai spus Monica Zara. 

  • Cum a reuşit un absolvent de Geografie să facă un business de 1,8 milioane de euro cu bacterii bune folosite în diverse nişe, inclusiv curăţenie

    Mihai Mincu este antreprenor de la 18 ani, iar până acum a testat aproape cinci domenii de activitate, fără a lăsa facturi neplătite sau insolvenţe în urma sa.

    Mihai Mincu este antreprenor de la 18 ani, iar până acum a testat aproape cinci domenii de activitate, fără a lăsa facturi neplătite sau insolvenţe în urma sa. Ultimul business, gama de produse Nixodor, are şanse de creştere sănătoase, mai ales în contextul în care domeniul ales este legat de protecţia mediului, subiect în care de bunăvoie sau împinşi de la spate toţi trebuie să ne educăm.

    „Antreprenor am fost de la 18 ani, am trecut prin destul de multe şecuri, dar fiecare m-a format într-un fel sau altul. Am avut businessuri în cel puţin 4-5 domenii de activitate. Am supravieţuit fără să las în urmă inimi frânte, facturi neplătite, insolvenţe, de fiecare dată mă reinventam. Aşa am făcut până azi“, spune Mihai Mincu, fondatorul brandului de produse Nixodor şi omul din spatele marketplace-ului eco Portalia. Totul a început cu distribuţia de echipamente IT, undeva prin anii 2000, moment la care Mihai Mincu era şi angajat. Apoi a devenit acţionar într-o firmă de leasing care înainte de criza din 2008 ajunsese la un business de 8 milioane de euro. În 2016, Mihai Mincu a lansat un alt business, brandul de produse Nixodor, a cărui poveste a fost prezentată la Afaceri de la Zero, emisiune filmată de această dată în hubul STUP al Băncii Transilvania.

    „Noi facem bacterii, numai d-alea bune“, spune zâmbind Mihai Mincu. Compania sa are acum un spaţiu de producţie în Buftea, unde sunt amplasate câteva fermentatoare, producţia fiind de circa 24.000 de litri pe lună. În acest business, Mincu are un parteneriat cu compania austriacă Nourivit, specializată în produse pentru agricultura sustenabilă. Prin intermediul acestui parteneriat, Nixodor ia mixul de bacterii de la Nourivit, pe care mai apoi îl transformă în produse în România.

    „Ei ne dau mixul de bacterii, noi facem produse în România pentru diverse nişe de consum. Realizăm produse pentru fosele septice, bioactivatori, avem produse pe zona de prebiotice şi probiotice (suplimente alimentare) pentru animale şi avem un produs de curăţenie pe bază de bacterii.“ Produsele sunt realizate în Buftea, de o echipă de 5 oameni, iar anul acesta vânzările ar putea ajunge la 1,8 milioane de euro.

    „Nixodor este un business în creştere, căutăm pieţe externe, suntem în discuţii cu un distribuitor din Marea Britanie. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat este că dacă nu gândeşti dincolo de tine, nu ai cum să creşti, rămâni antreprenor, dar nu treci la echipe.“

    Cea mai mare parte a comenzilor vin exact de la persoanele fizice, România fiind în situaţia de a avea 50% din case încă neracordate la reţeaua publică de canalizare. În acest moment, produsele Nixodor pot fi găsite mai ales pe site-ul Portalia, un alt proiect al lui Mihai Mincu, absolvent de Geografie, dar planul este de a ajunge în magazinele de tip do it yourself sau în fitofarmacii.

    „Portalia este un marketplace unde listăm nu doar produsele noastre, ci toate produsele eco. Produsul nostru încurajează protejarea mediului, iar la rândul nostru încurajăm orice business eco care să poată facă profit.“ Intenţia lui Mihai Mincu, care pe lângă Portalia are şi un showroom, este de a dezvolta un hub de produse eco, antreprenorul spunând că spaţiul din show-room-ul său este deschis oricărui antreprenor din acest domeniu. Ca provocări, Mihai Mincu spune că gradul de redus de informare la nivel pieţei este cel mai mare obstacol, dar tot de aici vine potenţialul şi sursa creşterii.

    „Trebuie să înţelegem că va deveni obligatoriu să fim eco-conştienţi. Obiectivul pentru anul viitor este de 3 milioane de euro, cel puţin.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Se conturează o industrie: peste 70 de antreprenori au deschis un punct gastronomic local în acest an

    România are astăzi aproape 300 de puncte gastronomice locale, iar mai bine de 70 au apărut pe hartă în acest an, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor publice de pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

    Punctele gastronomice locale sunt un concept apărut în România în 2017 ca o nevoie pentru unităţi de alimentaţie publică de tip familial, unde vizitatorii pot consuma produse alimentare specifice unei zone ale României şi care vin cu prepon­derent din gospodăria punctului gastronomic în care aceştia păşesc. Conceptul a pornit de la iniţiativa Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23 în anul 2016, iar primele puncte gastro­nomice locale au apărut în 2018. Aceste unităţi oferă unei familii posi­bilitatea să presteze turism la scară mică şi să valorifice produsele din gospodărie sau din comunitate. Ele ajută la păstra­rea identităţii gastronomice, oferind vizitatorilor posibilitatea să încerce preparate la care, altfel, cu greu ar avea acces. Iar mai departe, aceste unităţi pun umărul la creşterea indus­triei alimentare locale, la producţia românească de alimente şi la valorifi­carea producţiei locale de carne, ouă, lapte, legume, fructe etc.

  • Sondaj: Doi din cinci antreprenori români iau în calcul trecerea graniţelor cu businessul lor

    Doi din cinci antreprenori români iau în calcul trecerea graniţelor cu businessul lor, conform unui sondaj publicat Trusted Advisor Strategy & Finance, companie de contabilitate şi strategie financiară.

    „Pentru următoarea perioadă, în termeni de un orizont de 3 ani, antreprenorii caută să îşi extindă afacerea la nivel regional şi naţional, iar 2 din 5 antreprenori intervievaţi iau în calcul trecerea graniţelor şi văd procesul de internaţionalizare, ca un pas firesc în creştere, 8% îşi doresc dezvoltare printr-o fuziune cu o altă companie, alţi 8% dintre antreprenorii români sunt deschişi către încheierea de parteneriate, un alt procent de 8% caută investitori pe care să îi aducă în companie, iar listarea la bursă este un alt deziderat de luat în calcul pentru 8% dintre antreprenori”, au transmis reprezentanţiu Trusted Advisor Strategy & Finance.

    Studiul a fost realizat în perioada august – octombrie, pe un eşantion de 250 de respondenţi, companii antreprenoriale din România, care au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri între 100 000 de euro şi 10 milioane de euro din zonele Bucureşti-Ilfov şi regiunea Transilvania din sectoare ca auto, comerţ online, medical, producţie, retail, software şi transport.

    „Raportarea Financiară la Antreprenori a devenit deja un etalon în industria profesionştilor de finanţe, care astăzi mai mult ca oricând au rolul de a ajuta antreprenorii şi directorii financiari să îşi realizeze planurile de viitor în ceea ce priveşte consolidarea următoarei etape a companiei”, spune Ioana Arsenie, fondatoarea Trusted Advisor Strategy & Finance şi strateg financiar.

    Anul de business porneşte cu un buget iniţial pentru 66,7% dintre antreprenorii care îl validează, buget care suferă diverse ajustări în timpul anului la care se adaugă tehnici de strategie financiară şi peste 50% dintre antreprenorii chestionaţi au declarat că implementează bugetarea dinamică şi au pregătite scenarii multiple. Observăm o îmbunatăţire majoră aici faţă de ultimii ani, de la doar 11.44% din respondenţii Studiului- ediţia 2021, fără doar şi poate susţinută de dinamica economică de la pandemie încoace, mai arată rezultatele sondajului citat.

    „Pentru mai mult de jumătate din companii, (58,3%) dintre antreprenorii români şi directorii generali, alături de directorii financiari corelează strategia de preţ cu bugetarea, fiind o tehnică de lucru destinată stabilirii valorii de piaţă a unor categorii de produse şi servicii în raport cu costurile de producţie. Doar 32% dintre antreprenori declară că au un profesionist cu competenţe de finanţe în boardul companiei.”

    Ce impact are modificarea codului fiscal şi implementarea de noi taxe asupra antreprenorilor români şi ce soluţii au găsit?

    „Circa 66.7% dintre antreprenori declară că sunt mai atenţi la zona de cash-flow şi întârzieri în recuperarea creanţelor de la clienţi, 50% susţin că lucrează mai prudent şi că gestionează atent cheltuielile. Când ne referim la bugetul iniţial, acesta a avut cel mai mult de suferit, astfel, pentru un procent de 25% dintre antreprenori, ei au tăiat din categoriile de cheltuieli care nu afectează imediat continuarea afacerii. Totuşi, pe fondul schimbărilor fiscale survenite anul acesta, există şi antreprenori care au decis că traversează un moment prielnic datorat etapelor de maturizare prin care compania a trecut şi astfel, circa 41% văd un context pozitiv pentru afacerile fondate şi plănuiesc noi investiţii sau deja au investit în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi livrare.”

     

     

     

  • ZF 25 de ani. Când poveştile altora sunt mai uşor de scris decât povestea ta

    Ca jurnalişti la ZF scriem poveşti.

    Desluşim cifre, ni le explicăm nouă şi apoi le punem în context pentru ca şi ceilalţi să le poată folosi în contextul lor, în acea înţelegere de care au nevoie la un anumit moment.

    Ca jurnalişti la ZF scriem poveşti din cifre, dar scriem poveşti despre oameni pe care îi însoţim în parcursul lor de aproape o viaţă. Sau cel puţin aşa ni se pare.

    Într-o lume care se mişcă acum cu o viteză uimitoare, noi domolim timpul prin ceea ce scriem, ce rămâne după fiecare zi „la redacţie”.

    De 25 de ani ZF-ul a strâns 6.300 de ediţii şi cu siguranţă peste 100.000 de pagini în ediţia tipărită.

    „Fără ZF ne-am teme mai puţin de eşec, dar nici n-am putea să ne bucurăm de succes”, spunea în noiembrie 2013, pentru ZF 15 ani, Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank, la acea dată. Printre miile de mesaje primite pe e-mail în toţi aceşti ani se pare că am păstrat acest mesaj, trimis în noiembrie 2013 de Răzvan Voican.

    ZF 25 de ani este şi despre cei care au fost cu noi şi nu mai sunt, despre cei alături de care am stat încercând să „furăm” meserie. Unii ne-au lăsat, alţii nu, dar interacţiunea cu ei rămâne extrem de valoroasă. Încă am momente în care mă întreb cum ar fi arătat un anume interviu semnat de Răzvan sau ce ar fi pus Iuliana Roibu pe coperta Business Magazin. Mă regăsesc de multe ori într-o interacţiune imaginară cu ei, care, pentru mine cel puţin, îi păstrează în viaţă. Şi mai este ceva ce îi păstrează alături de noi: „moştenirea” lăsată, semnătura din ziar, textele scrise, poveştile antreprenorilor pe care le-au consemnat ei pentru prima dată.

    Nu ştiu dacă voi, antreprenorii, executivii, managerii vă amintiţi cine v-a luat primul interviu, cadrul discuţiei de atunci, ce a ales jurnalistul să redea, ce a pus în titlu. Noi ne amintim de fiecare interviu, de fiecare interacţiune. Şi învăţăm mult. În fiecare zi.

    ZF 25 de ani este despre respon-sabilitatea pe care ţi-o dă semnătura, dar şi despre puterea de a învinge timpul.

    ZF 25 de ani înseamnă un sfert de secol. Cifra, puterea ei, mai ales pentru noi cei care lucrăm cu cifre şi cu oameni, te izbeşte. ZF 25 de ani devine în aceste zile un ceas care ne arată că timpul trece, că unii dintre noi suntem aici, în acelaşi loc, de 15, 20 sau chiar 25 de ani. Ca la orice aniversare, ne vedem an de an relaţia cu timpul. Şi nu este uşor de privit drept în faţă.

    Dar te uiţi apoi la ce ai realizat, profesional şi personal. Şi vezi ce rezultă din această introspecţie.

    Iar în ultimii ani mai facem ceva în plus, la fiecare aniversare. Ne întoarcem către voi, cei despre care scriem, cei care sunteţi sursa „poveştilor” noastre şi vă dăm cuvântul.

    E un exerciţiu care învinge şi el timpul, dar care ne dă un reper, ne arată ce facem bine, ce mai poate fi îmbunătăţit. Ne dăm seama de valoarea produsului.

    Cred că în tot ce am citit, scris de voi în campania ZF 25 de ani, citatul lui Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, descrie în modul cel mai firesc relaţia dintre omul de business şi Ziarul Financiar.

    „Îmi amintesc foarte bine de un articol realizat pe baza datelor oficiale BNR şi care anunţa în premieră etapa total nouă în care intrase BT, ca lider al pieţei: Este oficial: Banca Transilvania a devenit cea mai mare bancă din România în 2018. Până la publicarea ştirii, ştiam traiectoria, o arătau cifrele BT, performanţa financiară, creşterea organică şi achiziţiile de bănci pe care le-am avut, însă să vezi negru pe alb  este emoţionant şi inspiraţional, mai ales că ştiu banca încă de când era o idee, un vis, într-un grup de prieteni, acum 30 de ani”.

    Iar Ziarul Financiar este gândit, construit, dezvoltat pentru omul de business şi mereu în relaţie cu el.

    ZF 25 de ani este viu, alert, tânăr pentru că ţine pasul cu un mediu de business al cărui bilanţ financiar este remarcabil.

    Ne uităm mereu la ceilalţi şi ne propunem zilnic să recuperăm decalajele faţă de Europa de Vest. Dar dacă ne uităm la noi, la unde am fost acum 25 de ani ca societate şi unde suntem astăzi, vedem un salt pe care puţine alte state l-au realizat în trei decenii şi ceva.

     

     

    Ce am pierdut însă?

    Ce simt eu că „ne doare” astăzi cel mai mult? Am pierdut oameni. Întâi au fost românii plecaţi să muncească în străinătate, dar care şi-au lăsat familiile acasă şi s-au întors de cele mai multe ori. A fost perioada „prosperă” din business în care „remiterile” – banii trimişi de românii din afara ţării în ţară – au asigurat creştere economică pentru noi cei de aici. A urmat perioada în care au plecat tinerii, au plecat pe joburi bune în străinătate, pe joburi pentru care s-au pregătit în România. Paradoxal aici pentru o ţară cu un sistem de educaţie şubred să genereze talente cu cel mai bun nivel de pregătire pentru Europa de Vest. Au plecat medici, ingineri, IT-işti. Au plecat familii întregi în această etapă, iar zeci de mii de copii cu părinţi români sunt acum cetăţeni germani, italieni, francezi, spanioli sau britanici.  „Copiii români au ajuns a doua cea mai mare populaţie rezidentă din Germania, după copiii nemţilor”, scria ZF-ul în ianuarie 2021.

    Astăzi, în multe dintre mesajele trimise în cadrul campaniei ZF 25 de ani am regăsit aceeaşi preocupare, acelaşi gând către cum poţi crea o ţară, cum poţi crea comunităţi în care oamenii să rămână.

    „Sper ca România următorilor zece ani să fie ţara în care tinerii noştri aleg să rămână. O ţară cu bună guvernare, care îşi valorifică nenumăratele resurse în mod strategic, pe baza unei orchestrări de eforturi pe termen lung din partea statului, a mediului de afaceri, academic şi de cercetare şi a societăţii civile, cu integritate şi preocupare autentică pentru binele comun, dar şi cu încredere în rolul iniţiativei personale şi al responsabilităţii individuale”, spune Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova.

    Dacă ne uităm la mediul de business, semnalul este clar: „Viitorul businessului va fi plămădit cu grijă de către generaţia următoare”. Declaraţia este a lui Dragoş Pavăl, cofondator şi CEO al Dedeman Bacău, cea mai mare companie antreprenorială românească raportat la cifra de afaceri. Dar şi alţi lideri din business au desenat acelaşi model de dezvoltare: Horia Ciorcilă, Anca Vlad, Ştefan Vuza.

    ZF 25 de ani este şi despre moştenire. Despre copiii primei generaţii de antreprenori care au ales să construiască business în România. Au curaj, au mai multă „linişte”, au altfel de educaţie, o altă înţelegere a businessului şi vor dezvolta pornind de la modelele părinţilor, dar cu priceperea, înţelegerea şi iscusinţa lor şi a echipelor pe care le vor forma.

    ZF 25 de ani este şi despre echipe. Despre cum suntem buni împreună, despre cum ne provocăm constant.

    Într-o lume în care e plin de şcoli care ne vând „marketingul” gândirii critice pe care o dezvoltă la copii, ZF-ul este o şcoală care ne-a ascuţit simţurile fiecăruia dintre noi. Veniţi din şcoli în care am învăţat (sau nu) comentarii pe de rost, în care ne-am dorit să fim pe plac, am învăţat „de mici” la ZF să punem întrebări. Întâi în gând, apoi cu voce ştearsă în conferinţe, apoi mai răspicat şi mai ferm, apoi în discuţii cu cei mai puternici CEO sau antreprenori. Am învăţat că întrebările nu sunt bune sau proaste sunt pur şi simplu întrebări care merită rostite. Au fost sute de întrebări care au deranjat, care au fost considerate nepotrivite, dar asta nu ne-a împiedicat să le rostim din nou pentru că atunci când întrebi înseamnă că îţi pasă. Că vrei să ştii. Mai mult decât orice şcoală, ZF te învaţă să gândeşti cu mintea ta, folosind toate resursele certe pe care le ai la îndemână. Nu e zi în care să nu dezbatem, în care să nu fim în dezacord. Chiar şi în ultimii ani în care suntem mult „pe taste” noi tot continuăm să ne punem probleme, să întrebăm, să ne întrebăm. Continuăm să argumentăm pro şi contra, iar la final ne luăm fiecare câte un înţeles din orice dezbatere lansată.

    „Jurnalismul bun înseamnă să rămâi fidel adevărului testat. Presa de business poate câştiga încredere prin prezentarea lucrurilor certe, prin abilitatea de a distinge între prezentarea faptelor concrete şi speculaţii sau opinii. Este prea mult jurnalism care acum se îndreaptă în zona de opinie“, spune Lionel Barber,  editor al Financial Times timp de 14 ani, invitat special la Gala ZF 25 de ani.

     

    Iar ZF 25 de ani este despre jurnalism bun şi despre jurnalişti buni.

    Despre toţi colegii mei de astăzi şi din trecut, despre toate lecţiile de viaţă pe care le-am învăţat unii de la alţii, ascultându-ne şi atât.

    „Când eşti într-un roller coaster nu poţi să râzi mereu cu gura până la urechi. Te mai şi sperii, mai spui şi două-trei rugăciuni. Dar ştii că la final va fi bine şi le transmiţi asta şi celor de lângă tine, dându-le încredere. Cam asta face Ziarul Financiar. Dă încredere că se poate, că va fi bine. Că o aterizare poate însemna, uneori, mai mult spaţiu de manevră pentru o viitoare creştere. Că, da, chiar poţi reuşi să faci business în România. Că avem, ca ţară şi popor, o mulţime de atuuri. De aceea, cred că tenacitatea cu care Ziarul Financiar a promovat mediul de afaceri din România, chiar şi în momente în care mulţi îl priveau cu scepticism, este în sine o sursă de inspiraţie. Citind ZF realizezi că mediul de afaceri nu este o entitate abstractă. El înseamnă oameni şi mentalităţi. Care pot fi schimbate de către unii oameni (din păcate, tot mai rari), care se numesc jurnalişti. Jurnaliştii de la ZF.” Mulţumim, Volker Raffel, CEO al E.ON România, pentru acest mesaj trimis în cadrul campaniei ZF 25 de ani.

    ZF 25 de ani este despre oameni. Despre o echipă senzaţională de jurnalişti. Despre prima, a doua şi deja a treia generaţie de antreprenori ai României.  Despre manageri care în 1998, când s-a lansat ziarul, erau adolescenţi, proaspăt absolvenţi de facultate, angajaţi în întreprinderi de stat. Împreună aţi dezvoltat o ţară.

    ZF 25 de ani este imaginea fidelă a transformării României. 

     

     

    ZF 25 de ani, sute de pagini de istorie a businessului românesc

     

    16 noiembrie 1998

    ANUL I / NUMĂRUL 1

    Ziarul Financiar îşi face prima apariţie roz-colorată pe tarabele vânzătorilor de presă, aducând o veste optimistă – „Irakul s-a predat“.

    Acelaşi prim număr aducea şi declaraţia de intenţie a Ziarului Financiar, „un ziar care va promova cu tărie libera iniţiativă, comerţul liber şi economia de piaţă. Şi o vom face cu vigoarea unui răget de leu. Bine aţi venit la Ziarul Financiar“!

    17 noiembrie 1998

    ANUL I / NUMĂRUL 2

    12 martie 1999

    ANUL I / NUMĂRUL 78

    Preluarea Automobile Dacia de către grupul francez Renault în anul 1999 este una dintre cele mai cunoscute şi totodată cea mai reuşită privatizare realizată de vreun guvern postdecembrist în România. Francezii de la Renault au transformat o uzină învechită, cu exporturi reduse şi doar către pieţe sărace, într-una modernă ce produce acum în special pentru a vinde în ţări precum Franţa sau Germania.

    Adevărata revoluţie Dacia a început în iunie 2004, atunci când Renault a prezentat la Paris modelul Logan, primul auto mobil low-cost proiectat de un constructor european pentru piaţa europeană.

    26 iulie 2001

    ANUL III / NUMĂRUL 675

    Combinatul Sidex Galaţi, unul dintre giganţii economiei româneşti, era văzut în 2000 ca o gaură neagră a economiei din cauza pierderilor masive pe care le raporta şi datoriilor la stat pe care le acumulase după revoluţie.

    Compania încheia contracte păguboase cu sute de case de comerţ care-i vindeau mai departe produsele pe piaţa internă şi externă. Combinatul înregistra la finele anului 2000 pierderi de
    360 de milioane de dolari la o cifră de afaceri de 800 de milioane de dolari. Totodată, Sidex acumulase până la aceeaşi dată datorii ce se cifrau la 1,44 miliarde de dolari.

    Din această cauză, statul era preocupat să scoată cât mai repede la privatizare compania, mai ales că la Sidex lucrau la acea dată nu mai puţin de 27.000 de oameni.

    În mai 2001, Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a primit o singură ofertă pentru privatizarea combinatului de la Galaţi, din partea LNM Holdings, parte a grupului Mittal Steel, pe atunci concurent direct al Arcelor, cele două companii fuzionând mai târziu. Astfel, LNM Holdings a preluat 91,6% din acţiunile Sidex Galaţi de la APAPS în schimbul sumei de 70 milioane de dolari.

    1 august 2002

    ANUL IV / NUMĂRUL 927

    Tranzacţia dintre gigantul american Coca-Cola şi omul de afaceri Jean Valvis, parafată în vara anului 2002, a fost anunţată de ZF cu patru luni înaintea anunţului oficial de vânzare. Considerată una dintre cele mai mari tranzacţii din industria alimentară la acea dată, vânzarea apelor Dorna către Coca-Cola a implicat în jur de 40 de milioane de euro, potrivit estimărilor de la acea dată. Deal-ul i-a permis antreprenorului să construiască un nou business în jurul LaDorna, „sora geamănă“ a primului brand.

    23 iulie 2004

    ANUL VI / NUMĂRUL 1.422

    „Cine controlează Petrom controlează economia, controlează şi politica.“ Cuvintele îi aparţin fostului premier Adrian Năstase. Ele
    au fost rostite pe
    23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul român şi-a pus semnătura pe cel mai important contract de privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încredinţând „perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul petrolier OMV.

    Nu doar OMV s-a schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol şi gaze al României, ci şi Petrom. „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajaţi cu 20.000 de persoane fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă (prin externalizarea personalului din benzinării)“, mai spunea Gerhard Roiss, fost CEO-ul al OMV, în interviul acordat FT. Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis şi a renunţat rând pe rând la toate activităţile din care nu scotea bani, printre cele mai importante numărându-se combinatul Doljchim şi rafinăria Arpechim.

    1 iulie 2005

    ANUL VII / NUMĂRUL 1.663

    „Noaptea leului greu“, la care au participat preşedintele Traian Băsescu, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Graficul descrie curba inflaţiei între 1990 şi 2005. Conform acesteia, un leu din 1990 valora 2.597 lei din 2005, adică inflaţia a fost de 259.600% în această perioadă.

    24 noiembrie 2005

    ANUL VII / NUMĂRUL 1.767

    BCR a fost cel mai costisitor pariu al austriecilor de la Erste pe creşterea din Europa Centrală şi de Est, aceştia acceptând să plătească 3,7 miliarde de euro pentru a obţine controlul celei mai mari bănci româneşti. Privatizarea băncii – catalogată de analişti drept „o poveste de succes“ – a fost practic una dintre cele mai valoroase afaceri făcute de statul român.

    BCR a fost evaluată în momentul privatizării la 6 miliarde de euro, având în vedere preţul plătit de austrieci.

    Perspectiva creşterilor viitoare ale pieţei bancare a triplat practic în 2005 valoarea de piaţă a BCR faţă de evaluările din 2003, când o altă tentativă de privatizare a eşuat din lipsă de investitori interesaţi. Statul român a vândut atunci 36,9% din acţiuni, iar instituţiile financiare internaţionale BERD şi IFC au vândut 25%. Statul a încasat astfel 2,2 miliarde de euro. Erste a ajuns să controleze 93,6% din acţiunile băncii după ce în 2011 a cumpărat încă 24% de la patru din cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF).

    9 octombrie 2008

    ANUL X / NUMĂRUL 2.494

    Anul 2008 a fost unul pe care investitorii de pe bursă ar vrea să şi-l scoată din memorie şi probabil nu doar ei, deoarece în afară de prăbuşirea burselor, 2008 a marcat începutul celei mai grele crize economice de după cel de-Al Doilea Război Mondial, criză ale cărei efecte economia mondială le resimte şi acum.

    Totul a pornit din SUA, unde băncile, încărcate până la refuz de credite imobiliare neperformante şi de instrumente financiare complexe bazate pe aceleaşi credite, au început să cedeze. Au fost zile de haos şi pe bursa de la Bucureşti, unde în octombrie 2008 au fost zile când şedinţa bursieră a fost suspendată din cauză că scăderile erau prea mari, iar sistemul bursei se bloca. Iar asta nu se întâmpla doar la Bucureşti, ci şi pe alte pieţe din jur.

    11 decembrie 2014

    ANUL XVI / NUMĂRUL 4.05

    Banca Transilvania „a plătit“ pentru Volksbank 600 mil. euro. Pentru banca de la Cluj preluarea Volksbank este o mişcare care a apropiat-o dintr-odată de numărul doi de pe piaţă, BRD, parte a grupului francez Société Générale. Banca Transilvania avea active de 34 miliarde de lei (7,7 mld. euro), o cotă de piaţă de 9,7% şi 1,9 milioane de clienţi. Volksbank România avea active de 13 mld. lei (2,9 mld. euro), o cotă de piaţă de 3,5% şi peste 200.000 de clienţi.

    4 aprilie 2017

    ANUL XIX / NUMĂRUL 4.867

    Dedeman a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 5,25 mld. lei (1,17 mld. euro), devenind prima companie antreprenorială românească ce intră în categoria businessurilor care rulează peste 1 mld. euro anual.

    21 august 2018

    ANUL XX / NUMĂRUL 4.986

    Banca Transilvania şi-a depăşit şi cel mai puternic rival – BCR  în prima jumătate a anului 2018, devenind cel mai mare grup bancar din România, dar şi cel mai profitabil, culegând practic roadele unei strategii de creştere atât organică, cât şi anorganică, „respectată cu sfinţenie“. Grupul BT controla la finalul lunii iunie 2018 active în valoare de 75,3 miliarde de lei, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5,1 miliarde de lei mai mult decât principalul său competitor, grupul BCR.

    5 martie 2018

    ANUL XX / NUMĂRUL 4.867

    Start-up-ul UiPath, specializat în dezvoltarea de soluţii pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii, obţinea o finanţare de 120 mil. dolari care a propulsat compania la o evaluare de peste un miliard de dolari.

    13 iulie 2023

    ANUL XXIV / NUMĂRUL 6.219

    Cea mai aşteptată listare a scris istorie la Bursa de Valori Bucureşti. Hidroelectrica a adunat la debut tranzacţii de 760 mil. lei la un preţ de 110 lei/acţiune, în creştere cu 5,77% faţă de cel din ofertă.

    3 mil. mp de birouri sunt astăzi în Capitală, iar în urmă cu 25 de ani piaţa de birouri moderne din era de sub 80.000 mp. O estimare a costului de construcţie pentru toate clădirile moderne din ţară trece de 6 mld. euro, luând în calcul un cost estimat la 1.200 până la 1.500 de euro/mp construit.

    5.000 de euro costa în 1998 un apartament cu două camere într-un cartier semicentral din Bucureşti, cum ar fi cartierul Vitan. Zece ani mai târziu, la debutul recesiunii, acelaşi apartament se vindea cu 120.000 de euro, acela fiind momentul în care piaţa rezidenţială a ajuns la vârf, după care a luat-o la vale. Astăzi, preţul trece de 100.000 de euro pentru un apartament cu două camere dintr-o zonă semicentrală, deşi numărul celor dispuşi să cumpere a scăzut în contextul creşterii dobânzilor la creditele ipotecare.

    La 40,6% ajunsese inflaţia în 1998, după un carusel nebun care o urcase până la 151,4% cu doar un an în urmă, cu vârfuri şi de 300% în unele luni. La două cifre a ajuns inflaţia şi în 2022, dar s-a reîntors sub acest prag în acest an.

    13 mld. lei era valoarea activelor bancare în 1998, an în care pe piaţă erau 45 de bănci. Activele băncilor din România au crescut în ultimul sfert de secol aproape neîntrerupt, de peste 50 de ori, la mai mult de 700 mld. lei în 2022 cu 32 de instituţii de credit existente.

    Acum 25 de ani, la nivel naţional erau 113 kilometri de autostradă în România, între Bucureşti şi Piteşti, un tronson care a fost însă construit înainte de 1989. La finalul anului trecut, România avea 990 de kilometri de autostradă, oraşele din vestul ţării – Deva, Timişoara şi Arad – erau cel mai bine conectate cu vestul, iar borna de 1.000 km a fost depăşită chiar în acest an.

    În anii ’90, comerţul tradiţional din România număra peste 150.000 de magazine. Astăzi, mai sunt doar 38.000 de magazine tradiţionale, cu 2.000 mai puţine decât în 2021, cu 19.000 mai puţine decât în 2017 şi aproape de două ori mai puţine decât în 2013.

    7,4 miliarde de euro erau exporturile României în 1998. Estimările arată că în 2023 ar putea trece de 100 mld. euro.

    1,8 miliarde de euro erau, în 1998, investiţiile străine directe (ISD) în România, un indicator care arată încotro se îndreaptă economia. Comparativ, investiţiile străine directe dintr-un an au trecut de 11 miliarde de euro în 2022, acesta devenind astfel cel mai bun an din acest punct de vedere.

    Fenomenul zborurilor low-cost, ghidat de competiţia de la început dintre Blue Air, brand românesc şi WizzAir, brand creat în Ungaria, a deschis vacanţele de scurtă durată, city-breakurile, ca un punct de referinţă pe agenda de leisure a tinerilor din corporaţiile locale.

    De la mai puţin de 127.000 de autovehicule Dacia, ARO, Daewoo şi Roman produse local în 1998, industria auto ar putea ajunge în acest an la nivelul de 600.000 de maşini „made in Romania“ sub mărcile Dacia şi Ford.

    2 milioane de pasageri zburau de pe aeroporturile României în 1998, iar în acest an numărul lor va ajunge la 25 de milioane.

    Dacă în urmă cu 25 ani salariul mediu net era de 104 lei/lună, în august 2022 acesta a ajuns la 4.531 de lei net.

    Primul mall din România a fost deschis în 1999, Bucureşti Mall sau Mall Vitan din Capitală. Astăzi nu mai există oraş mare care să nu aibă cel puţin un parc de retail sau o galerie comercială.

    Metro Cash & Carry deschidea comerţul modern în România în 1996 cu un prim magazin.

    Deschiderea magazinului Carrefour Militari în 2001 a fost momentul care a marcat relaţia românilor cu shoppingul din vestul Europei.

     

    Ziarul Financiar a fost fondat de Adrian Sârbu, cel care la începutul anilor ’90 a lansat PRO TV, agenţia de presă Mediafax, PRO Sport plus multe alte publicaţii media. Ideea de la care a pornit Adrian Sârbu a fost accea că Ziarul Financiar trebuie să fie un ziar de business şi mai puţin un ziar economic şi care să fie vocea comunităţii de business din România care abia se năştea.

    Ziarul Financiar a rămas în proprietatea lui Adrian Sârbu în toată această perioadă, iar anul trecut l-a adus ca partener pe Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert.