BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Un boost de energie. Cum au reuşit doi antreprenori să pornească o afacere bazată pe gustările dintre mese

    Am început cu un program de susţinere a start-up-urilor organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, după care am participat la ediţia 2018 Innovation Labs Timişoara, EIT Food Grants Galaţi, EIT Food Jumpstarters Madrid, unde ne şlefuiam ideea pentru piaţa românească şi căutam ajutorul şi sfaturile mentorilor şi partenerilor, pentru ca în final, în august 2019 să deschidem firma”, spune Lucian Harea, unul dintre fondatorii Nibble.

    Afacerea lor este încă la început, aşa că el şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare. Lucian vine cu un bagaj de cunoştinţe în domeniul alimentaţiei, după ce a urmat câteva cursuri de profil, precum Stanford Introduction to Food and Health, Micro and Macro Nutrients. El se ocupă de planificarea şi organizarea firmei, căutarea de noi parteneri, membri, clienţi, administrarea financiară. La rândul său, Vlad este responsabil de întreaga reprezentare estetică a produselor, a firmei, a materialelor promoţionale, a site-ului, precum şi studii de piaţă pentru a-şi înţelege bine clienţii şi concurenţa. Pentru partea nutriţională, cei doi colaborează cu Maria Varga, nutriţionist dietetician cu peste opt ani de experienţă.

    „Dacă e să ne referim la afaceri şi industrii în general, putem spune că am investit puţin deocamdată, cam câteva mii de euro. Realmente, fiind şi studenţi şi lucrând în paralel, am investit banii puşi deoparte, bani din partea familiilor şi a prietenilor care ne susţin, precum şi câteva premii din partea organizaţiilor care organizau acceleratoarele la care participam.”

    Concret, Nibble înseamnă mixuri de nuci şi seminţe, care să potolească nu doar foamea, ci şi alte nevoi din cursul unei zile: energia pentru o sesiune de sport, cheful de leneveală pe canapea sau gustarea dintr-o pauză mică, la şcoală sau la serviciu. Tot pentru că afacerea este la început de drum, Lucian şi Vlad au avut nevoie de mai bine de jumătate de an pentru a ajunge la primii clienţi.

    „Cumpărătorii sunt persoanele tinere, interesate de un mod sănătos de viaţă, sportive, persoanele din business, cu foarte puţin timp la dispoziţie, mereu pe drumuri şi care cu dificultate găsesc timp să ia o masă sănătoasă la timp, dar şi copiii care merg la şcoală, iar părinţii îşi doresc ca aceştia să aibă la îndemână gustări sănătoase.”

    Afacerea Nibble este încă la început, aşa că Lucian şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare.

    O cutie predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile. Totul se ambala, până de curând, într-un spaţiu din Timişoara. Lucian şi Vlad au pornit însă căutările pentru un spaţiu nou, de data aceasta în Cluj-Napoca, pentru că vor să mute acolo producţia. De vândut, deocamdată vând doar online şi au început colaborări cu unele cafenele care iau produsele Nibble în rol de distribuitori.

    Pandemia a influenţat însă deciziile potenţialilor clienţi, iar firmele care pentru Nibble reprezintă un client-ţintă au început să-şi gestioneze activitatea cu angajaţii activând de acasă. Dar asta nu-i opreşte nici pe departe pe cei doi antreprenori să meargă mai departe.

    „Pentru a doua jumătate a anului (2020 – n. red.) ne dorim în primul rând să colaborăm mai mult cu reprezentanţii B2B (firme, cafenele, evenimente organizate), ne dorim să lansăm cel puţin unu-două produse noi, mai speciale şi dedicate mai mult copiilor şi, mai mult decât atât, să pornim şi livrările în ţară pentru ca produsele noastre să ajungă şi la clienţii care ne susţin din alte localităţi.”

    O cutie cu predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile.

     

     

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

     

    Dolce by Vero – atelier de dulciuri artizanale (Corbeanca)

    Fondatori: Veronica şi Rareş Zlătaru

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca

     

     

    Paso Doble Boutique – magazin tip outlet (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mihaela şi Antonia Rusu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 17.000 de lei (3.600 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

     

    Alyna – atelier de măsuţe personalizate din lemn (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Alina şi Paul Augustin

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Funkers – brand de haine funky pentru femei (jud. Teleorman)

    Fondatoare: Georgiana Popa

    Investiţie iniţială: 20.000 de lei (4.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2019: 580.000 de lei (122.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

     

     

    Catryoshka – atelier pentru iubitorii de pisici (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Teodor Cerneleţchi

    Investiţii: 40.000-50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    „În luna noiembrie dorim să intrăm pe pieţele din Germania, Franţa, Suedia, Norvegia şi Elveţia, unde suntem în negocierea unor contracte de colaborare cu mai multe saloane de coafură şi magazine de lux”, spune Raluca Olaru.

    Momentan, clienţii Hodaia sunt utilizatorii finali, care achiziţionează produsele direct de pe site-ul businessului. Chiar dacă multe dintre produsele listate sunt destinate bărbaţilor, majoritatea clienţilor sunt totuşi femeile, care achiziţionează produsele unisex.

    Dar Hodaia vrea să extindă gama de produse şi lucrează la poţiuni noi, după ce, până în luna iulie, businessul a mers foarte încet, generând pierderi din cauza anulării unor evenimente importante pentru promovarea brandului. De la mijlocul lunii iulie însă, lucrurile au început să se mişte.

    „Ne pregătim şi pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale”, adaugă Raluca Olaru.

    Raluca Olaru, fondator Hodaia: „Ne pregătim pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale.”

    5 IDEI DE AFACERI DE LA ZERO

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    EXONIA – fabrică de ambalaje (Iaşi)

    Fondator: Tiberiu Stoian

    Cifră de afaceri în 2019: 5 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    BUFNIŢA DIN TEI  – centre de educaţie nonformală (Bucureşti)

    Fondatoare: Cecilia Necula

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Sudului şi Calea 13 Septembrie din Bucureşti

     

    I_CHAIR – brand de scaune (Braşov)

    Fondator: Ionatan Politic

    Investiţie iniţială: 500 lei

    Prezenţă: naţională

     

    SCRIJELE DE FRUCTE CA LA BUNICA – producţie de fructe deshidratate (Vaslui)

    Fondator: Bogdan Ghineţ

    Investiţie iniţială: 24.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (7.400 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    PURE SALON – salon de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Sterea

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bulevardul Dacia din Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea a doi francezi îndrăgostiţi de România. Au renunţat la corporaţie şi au decis să îşi deschidă o afacere deosebită în ţara noastră

    „Suntem doi francezi care au renunţat la corporaţie pentru a dezvolta un business de impact cu spirulină artizanală în România.” Aşa îşi rezumă povestea Romain Couderc şi asociatul lui, Florent Mathé. S-au cunoscut în Bucureşti, au descoperit că sunt amândoi interesaţi de sport şi de natură şi s-au îndrăgostit de România. Ce a urmat poartă numele Spinoa, un brand de produse pe bază de spirulină.

    Romain Couderc a călătorit timp de un an prin Asia, cu bicicleta, peste 7.000 de kilometri, din Turcia până în Cambodgia, având în bagaj spirulină, pentru un boost de energie. În Bangkok a dat peste un startup care producea spirulină proaspătă pe acoperiş, a gustat-o şi i-a plăcut. Folosea deja această microalgă pentru a-l ajuta în activităţile lui sportive, dar abia atunci a realizat că produsul are un potenţial mare de dezvoltare.

    „Acum doi ani, când m-am regăsit cu Florent în România, el având o experienţă de zece ani în domeniul agroalimentar, am vorbit despre spirulină şi despre faptul că poate fi un aliment în sine, nu doar un supliment alimentar. Am văzut în ea potenţialul unui aliment sănătos şi ecologic, care răspunde provocărilor hranei viitorului. După ceva timp, Florent şi-a lăsat jobul, eu am făcut cursuri de formare în Franţa pentru creşterea spirulinei şi am decis să începem împreună un proiect cu impact: Spinoa”, povesteşte Romain Couderc.

    El făcuse un master în Afaceri Internaţionale în Franţa, după ce venise în România, în 2011, pentru a deschide şi dezvolta filiala locală a unei firme franţuzeşti în domeniul IT. După şase ani, a ajuns într-un moment în care îşi dorea altceva, aşa că a decis să călătorească un an şi apoi să înveţe acvacultură specializată în spirulină în Franţa. Florent Mathé a fost angajat la o corporaţie franceză în domeniul agroalimentar, la care a lucrat peste zece ani şi unde ajunsese până în funcţia de director comercial pe Europa Centrală şi de Est.

    Au lăsat toate acestea în urmă şi au pus la bătaie o investiţie de 10.000 de euro în Spinoa, brandul sub care vând spirulină crunchies, dar şi ciocolată, săpun şi alte produse care au la bază acelaşi ingredient. O pungă de 100 de grame de spirulină crunchies costă 55 de lei.

    „Spirulina crunchies este o nouă formă pe care a luat-o spirulina, pe lângă pastilele şi pudra cu care ne-am obişnuit. Crunchies arată bine, sunt gustoase, 100% naturale şi uşor de adăugat în supe, salate şi alte feluri de mâncare. Au gust un pic sărat şi autentic”, explică Romain.

    Anul 2019 a fost primul de activitate pentru cei doi antreprenori francezi, un an în care au participat la multe târguri şi evenimente şi care le-a adus afaceri de 55.000 de lei. Au început să colaboreze cu restaurante precum Papila, Rawdia sau M60, dar şi cu magazine online şi offline din Bucureşti şi din restul ţării.

    „Ne-am axat pe dezvoltare de produse, am lansat o miere cu spirulină, o gamă de ciocolată cu spirulină şi alte superalimente, dar şi un săpun cu spirulină – toate produse local, în România.”

    Spirulina este produsă în Franţa şi în Burkina Faso, însă din 2021 Spinoa va avea producţie locală proprie. Clienţii sunt majoritar femei, care reprezintă 60% din total. Au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, sunt oameni care caută produse sănătoase, oameni sportivi, care vor o sursă alternativă de proteină şi micronutrienţi.

    „Spirulina fiind un antiviral puternic şi întărind sistemul imunitar, am avut o creştere la vânzări în primele luni de pandemie. Majoritatea spirulinei de pe piaţa din România provine din Asia şi nu are o trasabilitate clară. Consumatorii sunt însă din ce în ce mai atenţi la trasabilitate şi la sănătatea lor, iar acesta este un lucru pozitiv pentru noi. Totuşi, am simţit o scădere a puterii de cumpărare în lunile de vară. Rămânem însă încrezători pentru viitor.”

    Romain şi Florent lucrează acum la dezvoltarea unei ferme de spirulină artizanală lângă Bucureşti, folosind metodele federaţiei de fermieri de spirulină din Franţa, care reuneşte 200 de producători. Aşa vor putea produce în România spirulina proaspătă.

    „Ferma va fi deschisă pentru vizitatori şi studenţi de orice vârstă. Vom crea, împreună cu alţi trei fermieri din România, o cooperativă de produse artizanale şi locale care pun accentul pe calitate şi respectul pentru mediu”, spune Romain Couderc.

     

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

     

    Pastificio Ambra – producţie de paste (Bucureşti)

    Fondatori: Laurenţiu Baciu şi Silvia Enache

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată în 2020: 150.000 de lei (aproape 32.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

     

    Las Căpşuni – plantaţie de căpşuni (Fierbinţii de Jos, jud. Ialomiţa)

    Fondator: Ştefan Deiu

    Investiţie iniţială: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată în 2020: 200.000-250.000 de lei (42.000-52.000 de euro)

    Prezenţă: Mega Image

     

     

    3albine – fabrică de procesare a mierii (Brăila)

    Fondatori: Silvian Chiruţă, Ionuţ Ţăranu şi Maria Ilinca

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, băcănii şi cafenele din Bucureşti

     

     

    Miorlauu – brand de accesorii din pastă polimerică (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Avram

    Investiţie iniţială: 200 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Amistad – brand de bere artizanală (Voluntari, jud. Ilfov)

    Fondatori: Cătălin Minea, Doru Negrei şi Bogdan Burcea

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 15.000-20.000 de euro

    Prezenţă: online, HoReCa

     

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


     

  • Bani din flori. Poveştile de succes ale mai multor florării din România

    1. Dolce Paula – Atelier de dulciuri şi flori (Bucureşti)

    Paula Moldovan purta pasiunea pentru flori alături de cea pentru prăjituri şi torturi, după ce, mai bine de 15 ani, a lucrat în domeniul alimentaţiei publice, în zona HoReCa, timp de cinci ani a acumulat experienţă în domeniul floristic, iar doi ani s-a specializat în patiserie-cofetărie. Cu toate aceste „ingrediente” puse laolaltă, ea a deschis Dolce Paula, un atelier de dulciuri şi flori cu servicii personalizate, situat chiar în inima Bucureştiului, în zona Piaţa Victoriei.

    Investiţia în atelier a ajuns la 35.000 de euro, însă antreprenoarea spune că planurile de investiţii nu se opresc aici, pentru că este nevoie constantă de bani pentru dezvoltare.

    În atelier nu se găsesc buchete de flori gata făcute, ci numai câteva aranjamente florale sau câteva flori proaspete, dar clienţii pot să vadă „recuzita” cu care lucrează Paula Moldovan pentru a crea concepte diferite de dulciuri şi flori. Ca totul să se lege, e nevoie de comunicare.

    Aşa că, pentru buchetele de mireasă, de exemplu, Paula trebuie să cunoască mireasa şi să schimbe multe idei cu ea înaintea marelui eveniment, pentru a se asigura că florile care îi vor fi dedicate sunt într-adevăr ceea ce îşi doreşte.

     

     

    2. Boutique d’emotion (Corbeanca)

    Amalia Şeremet, licenţiată în sociologie cu specializare în comunicare politică, a învăţat să facă aranjamente florale odată cu implicarea în businessul Boutique d’Emotion din Corbeanca, iar acum gestionează un atelier floral care funcţionează simultan şi ca magazin de cadouri în localitatea de lângă Bucureşti. Amalia Şeremet realizează aranjamente pentru evenimente private şi se află acum în căutare de noi angajaţi.

    Ideea a pornit de la două prietene ale ei, care, în 2016, au vrut să facă un business local plecând de la conceptul de atelier floral. Pentru că spaţiul era generos, s-au gândit să dezvolte şi o parte de cadouri şi au rugat-o şi pe Amalia să se alăture afacerii lor. Aşa a apărut ea în business, iar din 2017 este unicul proprietar al afacerii.

    „Când am intrat în Boutique d’Emotion, în afară de crin, garoafă, trandafir, nu ştiam prea multe despre flori. Nu cunoşteam tipurile de flori sau cum se face un buchet. M-am specializat la locul de muncă şi încă învăţ”, spunea Amalia Şeremet anul trecut.

    Aranjamentele florale sunt create în atelierul din Corbeanca şi ajung apoi la evenimente private. Pentru flori, aprovizionarea se face de la importatori, iar cadourile sunt aduse în principal de la producători din România.

     

     

    3. Darlington – Croitoria de flori (Iaşi)

    În urmă cu şase ani, familia Curcudel din Iaşi deschidea o florărie sub brandul Darlington – Croitoria de flori. Povestea a început în preajma Crăciunului din 2014, când Marina şi Marius Curcudel se aflau în căutarea unor cadouri pentru cei dragi. În câteva luni, mai exact în aprilie 2015, ea şi soţul ei Marius Curcudel îşi deschideau un spaţiu în care au început să vândă flori. Cei doi au început să urmeze cursuri de design floral pentru a se specializa în ceea ce aveau de gând să facă mai departe şi au încheiat parteneriate cu firme locale din Iaşi. La un an după deschiderea primului punct de desfacere Darlington a apărut un al doilea, tot în Iaşi, de dimensiuni mai mari. O perioadă, cele două florării au funcţionat în paralel, însă ulterior a rămas deschisă doar unitatea mai mare, din care sunt onorate în prezent toate comenzile.

    Florile care se găsesc la Darlington vin de la câţiva furnizori din Europa, în principal din Olanda, de unde cei doi antreprenori ieşeni se aprovizionează cu produse finite şi cu materie primă. Selecţia furnizorilor este o provocare pentru antreprenorii de la Darlington, pentru că florile trebuie să fie tot timpul proaspete şi să ajungă intacte la evenimentele pentru care sunt alese.

    Aproximativ 80% din aranjamentele care se vând în florărie sunt realizate pe loc, personalizat, fiind aproape imposibil de creat două buchete identice.

     

     

    4. Greenarium (Sibiu)

    Despre plante vorbeşte şi Greenarium, businessul a trei tineri, care fac terarii cu plante într-un atelier din Sibiu. Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea au „migrat” din domeniul artistic în care au toţi pregătire pentru a dezvolta Greenarium. Primii muguri au apărut, la fel ca în cazul Darlington, tot în preajma Crăciunului.

    „Greenarium a început ca o poveste de cadouri de Crăciun, pe care eu, împreună cu Raluca, am vrut să le facem familiei şi prietenilor noştri. Voiam să le oferim neapărat ceva făcut de mâinile noastre. După ce am trecut prin mai multe idei, am descoperit terariile, acum cinci ani, când în România nu prea era popular conceptul.”

    S-au documentat, au făcut câteva zeci de cadouri pentru familie şi prieteni şi, după ce au trecut sărbătorile, şi-au dat seama că aceasta ar putea fi o bună oportunitate pentru un business.

    „Visul meu este să înlocuim toate ghivecele de plastic din casele românilor”, spunea Anton Balint în urmă cu câteva luni.

    Terariile Greenarium sunt confecţionate din sticlă pe care cei trei fondatori o iau de la ferestrele caselor din Sibiu, atunci când acestea sunt schimbate. Ei preiau sticla, o spală, o taie cu diamantul, o înfoliază într-o foiţă de cupru şi apoi lipesc totul cu cositor. Totul se lucrează manual, prin tehnica de vitralii Tiffany.

    O parte din plantele care ajung în terarii sunt aduse din import, însă unele sunt crescute chiar de cei trei antreprenori, în atelierul din Sibiu. Nisipul şi pietrişul sunt procurate de la furnizori din România, iar unele globuri de sticlă vin de la artizani din zona Sibiului.

     

     

    5. Patchouli Flowers Concept Store (Bucureşti)

    Anita Moldovan împreună cu mama ei, Viorica, două antreprenoare pasionate de flori, au creat în urmă cu opt ani brandul Patchouli, sub care realizează aranjamente florale.

    „În 2012, în timp ce mă aflam cu mama mea la Londra, îmi doream un nou început, fondarea unui nou business care să ne reprezinte şi care să ne permită să ne exprimăm. În scurt timp aveam deja o idee clară asupra a ceea ce doream să facem, primul atelier de creaţie florală din România. Mi-am dorit să schimb şi să cresc standardele pieţei locale de flori, care până atunci nu cunoscuse o abordare artistică şi sofisticată”, povestea Anita Moldovan, cofondatoarea companiei Patchouli Flowers Concept Store, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Atelierul Patchouli se află pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, locaţie aleasă de Anita şi Viorica Moldovan datorită cererii de aranjamente florale premium din această zonă.

    Patchouli are o gamă variată de produse, de la buchete gata făcute pentru clienţii grăbiţi, până la buchete personalizate în funcţie de cerinţele clientului. De asemenea, realizează cutii cu flori, jobene, ceşti sau lumânări şi aranjamente florale pentru evenimente.

     

     

    6. Semperviva (Sibiu)

    Diana Brătilă s-a specializat în geografia turismului, însă şi-a schimbat traiectoria profesională în vara lui 2019, când a primit un aranjament cu flori care i-a stârnit interesul şi creativitatea, astfel că a pus bazele propriului business cu aranjamente florale din plante suculente sau licheni, sub brandul Semperviva.

    Primele aranjamente le-a făcut chiar din aranjamentul mare primit, proporţionându-l în ghivece colorate şi găleţi, cu scop pur decorativ pentru grădina proprie, fără a se gândi o clipă că acestea pot fi comercializate, până într-o zi când cineva a întrebat-o cât costă un astfel de aranjament, iar atunci s-a născut ideea de a transforma pasiunea în afacere.

    Aşa a ajuns să realizeze copăcei din licheni, tablouri, decoraţiuni interioare sau aranjamente florale din licheni sau plante suculente, materii prime pe care le cumpără din sere sau magazine specializate, nu de pe internet.

     

     

    7. Studium on flowers (Bucureşti)

    Andreea Filip, o tânără cu experienţă în domeniul vânzărilor, a creat businessul Studium în vara anului 2019, la întoarcerea în România după aproape opt ani de lucrat şi de călătorit în străinătate. Era obişnuită să aibă tot timpul flori în casă, însă, pentru că nu îi era mereu la îndemână să le cumpere, a gândit un concept de abonament pentru cei care îşi doreau acelaşi lucru, abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului.

    A creat o platformă, unde abonamentul poate fi personalizat după dorinţele clientului, care are de ales între trei dimensiuni de buchete. El poate selecta de asemenea frecvenţa cu care îşi doreşte să-i fie livrate florile, introduce adresa şi aşteaptă buchetul acasă. Florile pe care le livrează provin în proporţie de 65% din import, în vreme ce restul sunt din România.

    Acum, după ce a pus Studium pe picioare, Andreea Filip se gândeşte să organizeze şi workshopuri cu florişti locali, în care să-i înveţe pe doritori cum se îngrijesc florile.

     

     

    8. The Sisters Flower Studio (Cluj-Napoca)

    Atelierul floral The Sisters Flower Studio din Cluj-Napoca a apărut după ce surorile Lucia Sigmirean şi Andreea Popa au hotărât să transforme pasiunea pentru flori şi experienţa din acest domeniu într-un business. Lunar, între 350 şi 500 de clienţi primesc florile din atelierul The Sisters, iar cele două surori spun că vor să creeze buchete în funcţie de personalitatea, hobby-urile, locul de muncă sau culorile preferate de destinatarului buchetelor. În medie, din atelierul surorilor din Cluj ies circa 20-35 de buchete zilnic, iar recordul într-o perioadă aglomerată a fost de 300 de buchete pe zi.

     

     

    9. Verdepeperete (Buzău)

    Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele unei afaceri. Businessul VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni, s-a născut, la fel ca multe altele, dintr-o nevoie.

    Se mutaseră deja din Bucureşti, Alexandru decisese să-şi facă stagiatura în arhitectură în Buzău, iar Oana renunţase la cariera în domeniul bancar şi se angajase la o companie din acelaşi oraş. Împreună s-au gândit că, în paralel cu joburile, se pot ocupa şi de o afacere.

    Aşa s-a născut afacerea cu tablouri cu licheni, un element folosit tot mai des în designul interior, dar mai puţin descoperit în urmă cu trei ani, când cei doi antreprenori fondau VerdePePerete. Au început să studieze domeniul, să se gândească la un nume şi la un logo, proces care a durat câteva luni. „Produsele noastre sunt compuse din ramă sau cadru din lemn de brad, lăcuite, băiţuite, vopsite cu vopsea ecologică pe bază de apă în diferite nuanţe şi licheni naturali într-o varietate de culori”, spun cei doi fondatori.

    În tablouri, lichenii formează modele abstracte sau chiar logouri, în funcţie de cererile clienţilor. De altfel, atunci când cumpărătorul îşi doreşte, se poate implica personal în realizarea tabloului, sub îndrumarea celor doi antreprenori din spatele VerdePePerete.

    Producţia tablourilor cu licheni are loc într-un atelier din satul Spătaru, judeţul Buzău, acolo unde există şi câţiva colaboratori care ajută la finalizarea procesului artizanal de fabricare.

     

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri cu flori pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Bancherii au pornit la vanatoare de noi clienti

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Idei de furat pentru o afacere de la zero

    Ce
    afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de
    dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o
    activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere
    companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe
    Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul:
    ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti.

    Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva
    idei celor dornici sa-si deschida afaceri. Era vorba acolo de
    retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de
    biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet
    pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american
    intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru
    clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi
    noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia.

    Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica.
    Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de
    publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de
    mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai
    anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si
    jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential
    intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit
    firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la
    napolitane la servicii de consultanta. Maturizarea pietei,
    deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma
    integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca,
    rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai
    sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul
    de proiect trebuie sa tina cont.

    Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei
    de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece
    de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti
    au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit
    intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in
    majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate
    de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general
    au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert
    online si media online, call-center,
    help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius
    Ghenea, directorul general al PCFun (distributie online de
    echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo
    si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al
    grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca
    domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat
    pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor
    integrate.

    Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe
    Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de
    utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de
    oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola
    in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite
    tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com,
    site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din
    clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si
    software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi
    gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit
    drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de
    distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“,
    spune Limpede.

    Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe
    masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa
    isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte
    din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel
    care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei
    Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“,
    precizeaza Georgescu.

    Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag,
    completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor
    pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu
    transparenta informationala maxima, real-time catre clienti.
    Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci,
    sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la
    turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie
    a informatiei“.

    Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul
    executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de
    continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor.
    Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem
    acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut
    de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din
    ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de
    debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania
    americana CGS.

    Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software
    se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret.
    „Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C.
    Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip
    wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu
    facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de
    amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv
    al retelei de magazine Domo.

    Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital,
    extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind
    protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale
    de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber
    (spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat,
    fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general
    orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT,
    evidenta si administrare personal, paza si securitate, call
    centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo
    ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice
    activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati
    care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau
    trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara
    experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul,
    insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un
    client de inceput“.

    Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei
    clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale,
    instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy.
    Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe
    materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel,
    izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de
    combustibil“.

    La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu,
    directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata
    exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara
    integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci
    de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de
    analiza a acelor date si crearea de previziuni“.

    In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in
    spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii
    reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii
    Europene“.

    Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie,
    potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din
    strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o
    firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine
    doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la
    infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai
    trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de
    afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de
    la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde
    pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de
    100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual
    in ultimii trei ani.

    O
    alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de
    fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana
    produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la
    lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de
    la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate
    tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training
    pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii;
    vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au
    estimat intreprinzatorii.

    Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti
    romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de
    afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput.
    Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta
    intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de
    succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest
    capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde,
    consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile,
    domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide
    linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana.

    Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un
    domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la
    recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele
    inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu
    sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel
    Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea
    turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata
    de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori,
    in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga
    Mardarasevici.

    Marius Ghenea de la PCFun introduce insa o nota de scepticism
    inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu
    succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse
    remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de
    marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea
    condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea
    mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam»
    piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de
    asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al
    economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti
    in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar
    putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei
    de munca“, atrage atentia Marius Ghenea.

    Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu
    cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si
    urmatoarele surprize. Categoric, intrarea noastra in Europa ofera
    sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“.
    Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o
    precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software,
    pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte
    inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de
    software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am
    orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru
    comert electronic si solutii de securitate IT“.

    Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie
    finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii
    lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile
    planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele
    conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“
    – un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui
    procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii
    de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea
    unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai
    usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un
    credit IMM.

    Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema
    mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din
    tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru
    depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere
    pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca
    in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la
    Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor
    de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei:
    „Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai
    mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici.
    Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“.

    Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga?
    La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit
    probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu
    putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui
    Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te
    pricepi cu adevarat.