BusinessMagazin

Tag: acces

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum ar putea împiedica Trump Statele Unite să organizeze Campionatul Mondial de Fotbal

    Măsurile luate de Trump, care a interzis recent accesul musulmanilor din 6 ţări, ar putea determina şi anularea dreptului SUA de a organiza Jocurile Olimpice şi Paralimpice din 2024, acolo unde oraşul Los Angeles e cotat cu prima şansă.

    “Atunci când vorbim de competiţiile FIFA, orice echipă care se califică la un turneu final sau suporterii acesteia trebuie să aibă acces pe teritoriul statului organizator; în mod evident, aceasta este esenţa Campionatului Mondial”, a spus Infantino.

    Gianni Infantino, intenţionează să crească numărul de echipe participante la Cupa Mondială la 48 şi să schimbe formatul competiţiei, cu 16 grupe de câte trei echipe. Numărul de echipe naţionale participante la o Cupă Mondială a crescut ultima oară în 1998, când formatul turneului a fost extins de la 24 la 32 de ţări. 24 de echipe s-au luptat pentru trofeul Euro 2016, o creştere de la formatul cu 16 echipe care era în vigoare din 1996.

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metrorex închide nouă staţii de metrou timp de o săptămână. Vezi care sunt staţiile care o să se închidă

    Pe durata implementării proiectului, staţiile cu un singur acces, vor fi închise pe o perioadă de maximum o săptămână. Acestea sunt: Pantelimon, Apărătorii Patriei, Costin Georgian, Pipera, Aurel Vlaicu, Dimitrie Leonida, Tineretului, Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Lucrările aferente acestei etape se vor desfăşura în vara acestui an, începând cu luna iunie, când fluxul de călători este scăzut.

    Staţiile Aurel Vlaicu şi Pipera sunt printre cele mai aglomerate din Bucureşti. În 2015, peste 12 milioane de locuitori au trecut prin staţia Aurel Vlaicu, şi peste 10 milioane prin Pipera.

    În staţiile de metrou cu mai multe accesuri, lucrările se vor executa etapizat. Se va închide câte un singur acces până la modernizarea completă a acestuia, după care se va trece la celălalt acces, pentru a se asigura intrarea/ieşirea în staţie.

    Înnoirea sistemului de control – acces presupune înlocuirea liniei actuale de turnicheţi cu porţi de acces batante care facilitează atât intrarea, cât şi evacuarea rapidă a călătorilor în situaţii de urgenţă.

    Noile porţi de acces vor fi dotate atât cu un sistem de citire a benzii magnetice pentru actualele cartele, cât şi cu un sistem de citire a cardurilor contactless. Acesta din urmă va putea fi utilizat după finalizarea lucrărilor de modernizare a sistemului de control – acces din toate staţiile de metrou.

    Totodată, în cadrul proiectului sunt achiziţionate 139 de automate moderne de vândut cartele, care sunt prevăzute să dea rest şi să funcţioneze inclusiv cu POS.

    Lucrările de execuţie pentru modernizarea sistemului de control acces vor începe la sfârşitul acestei luni. Acestea vor fi executate treptat, pentru fiecare acces în parte, şi vor fi corelate în funcţie de fluxurile de pasageri. În cadrul proiectului de modernizare a sistemului de control acces, s-a avut în vedere să nu se execute lucrări simultan în două staţii învecinate.

    Metrorex va lua toate măsurile necesare pentru ca perioada de execuţie a lucrărilor să fie cât mai scurtă, iar impactul asupra călătorilor să fie minim.

    În staţia Republica a fost implementat proiectul pilot pentru efectuarea testelor de funcţionare a echipamentelor de control – acces. Acestea au înregistrat rezultate pozitive.

    Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi este în valoare de 149,7 milioane de lei, fără TVA.

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.

     

     

  • Garajul de lux al magnatului român din topul miliardarilor

    Problema este că de cele mai multe ori accesul la astfel de „galerii“ nu este la fel de facil ca în cazul unui muzeu. Puţine colecţii private au o „casă de bilete“, dar spre marele nostru noroc unul dintre cele mai impresionante muzee auto este în Bucureşti. Şi este deschis. Poţi să mergi să vezi maşini din filme sau maşini ale starurilor mondiale.

    IATĂ AICI COLECŢIA DE LUX A ROMÂNULUI ŞI UNDE VEDEŢI MAŞINILE LUI

  • Un cuplu tânăr şi-a cumpărat un apartament în unul dintre cele mai renumite cartiere din Bucureşti. După ce s-a mutat a crezut că nu vede bine şi că este o greşeală, însă COŞMARUL era de fapt realitate. Ce se întâmplă acum în fiecare zi pare rupt din filme

    Complexul Greenfield din Băneasa, în care sunt în prezent, potrivit Primăriei Capitalei 5.000 de locuitori, iar conform companiei dezvoltatoare un total de 6.000 de locuinţe pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare, depinde acum integral de un drum cu o bandă pe sens care se intersectează cu o bretea de acces din DN1 spre Centura Capitalei, după ce Primăria Bucureştiului a blocat accesul maşinilor pe drumul forestier, neasfaltat, dintre str. Erou Iancu Nicolae şi Greenfield, care străbătea Pădurea Băneasa.

    STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”

  • STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”

    Complexul Greenfield din Băneasa, în care sunt în prezent, potrivit Primăriei Capitalei 5.000 de locuitori, iar conform companiei dezvoltatoare un total de 6.000 de locuinţe pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare, depinde acum integral de un drum cu o bandă pe sens care se intersectează cu o bretea de acces din DN1 spre Centura Capitalei, după ce Primăria Bucureştiului a blocat accesul maşinilor pe drumul forestier, neasfaltat, dintre str. Erou Iancu Nicolae şi Greenfield, care străbătea Pădurea Băneasa.

    STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”