BusinessMagazin

Tag: piata

  • Lactalis preia Albalact. A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului. După ce doritorii au bătut ani în şir la uşa familiei Ciurtin, proprietarii majoritari, înaintea crizei, a urmat o perioadă de linişte, o perioadă în care investitorii nu mai aveau elan. 2016 se dovedeşte a fi momentul în care antreprenorul a primit o ofertă pe gustul său, iar compania va intra în proprietatea grupului francez Lactalis, care a mai cumpărat, în 2008, afacerea Dorna lactate de la Jean Valvis.

    De-a lungul anilor, Raul Ciurtin nu a negat niciodată că nu ar vrea să-şi vândă afacerea. Ba chiar a povestit că a în 2005 s-a aflat în discuţii avansate cu un fond de investiţii dar „nu ne-am înţeles asupra valorii companiei la acea vreme, pentru că Albalact avea un mare potenţial şi ei nu au dat dimensiunea corectă a oportunităţilor“. La acea vreme, discuţiile se purtau în jurul unei valori de 10 milioane de euro, iar capitalizarea bursieră a companiei se plasa la aproape 100 de milioane de euro. În 2006, la numai un an după abandonarea negocierilor cu fondul de investiţii, acţiunile Albalact, listate la RASDAQ, au ajuns să fie dintre cele mai lichide de pe bursă. Înaintea crizei, la uşa omului de afaceri din Alba Iulia băteau, cel puţin o dată la câteva luni, mai ales firme internaţionale care voiau să intre pe piaţă. Apoi a venit criza, pofta de expansiune a multinaţionalelor s-a domolit, iar Ciurtin spunea că nu era un moment potrivit pentru ca un posibil vânzător să intre în negocieri. L-ar fi putut convinge să renunţe la afacere doar o ofertă (pe care o considera puţin probabilă) care ar fi fost de câteva ori mai mare decât capitalizarea bursieră a companiei. Oricum Raul Ciurtin se vedea la cârma companiei pe termen lung.

    În aceste condiţii, anunţul de săptămâna trecută despre acordul asupra vânzării Albalact către Lactalis a fost surprinzător, mai cu seamă că nu apăruse niciun fel de zvon în piaţă pe marginea acestui subiect. „Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact – unul dintre liderii pieţei de lactate din România – având drept obiect dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători“, se arată în comunicatul de presă. Vânzătorii, care deţin cele peste 70 de procente ale companiei, sunt Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited, Croniar Holdings Limited şi RC2 (Cyprus) Limited.
    „Eram deja prezenţi în România prin intermediul Dorna Lactate şi prin această mişcare vrem să ajungem în poziţia de lider de piaţă. Lactalis este numărul unu la nivel mondial şi vrem să ne întărim cât mai mult poziţiile în pieţele în care suntem prezenţi“, declară pentru Business Magazin Michel Nalet, purtătorul de cuvânt al Lactalis Group. Dincolo de această declaraţie însă, rămân mai multe întrebări, pentru că vânzătorii au preferat să nu răspundă la nicio întrebare, invocând condiţiile contractuale.

    Ce va face în continuare Lactalis, o companie care are nu mai puţin de 200 de fabrici în 70 de ţări, pe piaţa din România? Vor fi brandurile româneşti scoase peste hotare sau poate Lactalis vrea să-şi impună mărcile internaţionale – cum e President – şi pe rafturile din România, printr-un viitor rebranding? Ce l-a convins pe Raul Ciurtin să vândă acum? Cât de mare este suma pe care o va primi din această vânzare? În comunicatul oficial este specificat că tranzacţia trebuie aprobată de Consiliul Concurenţei, iar preţul nu a fost bătut în cuie.

    Unul din următorii paşi ai Lactalis ar fi să iniţieze o acţiune pentru preluarea integrală a companiei tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. La cotaţia dinaintea închiderii ediţiei, întreaga companie era evaluată la 248 milioane de lei, dar unele calcule – tot pe baza valorilor de tranzacţionare – o preţuiau la peste 400 de milioane de lei. Cum familia Ciurtin deţine cea mai mare parte a pachetului de acţiuni, în mod evident antreprenorul va deveni milionar de facto. Pentru a ajunge însă aici a avut de luat multe decizii şi de depăşit mai multe momente dificile, indiferent că a fost vorba de schimbarea consumului, piaţa neagră sau pierderi de tot felul (mai cu seamă la începuturile afacerii).

     

  • Cine este “milionarul invizibil” care cumpără liderul pieţei locale de lactate

     Lactalis, care are în România brandul LaDorna din 2008, a semnat în 27 ianuarie un acord cu acţionarii majoritari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea companiei. Albalact este liderul pieţei locale de lactate. În România, grupul LaDorna deţinut de Lactalis nu este în top cinci.

    Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oportunităţi cheie pentru investitori şi dezvoltatori în 2016

    În ciuda diferitelor turbulenţe economice şi politice, sentimentul investitorilor faţă de piaţa europeană rămâne pozitiv şi volume mari de capital continuă să fie alocate în acest sector. Knight Frank estimează că volumul de investiţii în Europa în 2016 va fi, în linii mari, la acelaşi nivel cu cel din 2015.

    Investitorii ar trebui să fie încurajaţi de îmbunătăţirea continuă a activităţii din piaţa chiriaşilor în 2016. În 2015 s-au înregistrat creşteri ale cererii în majoritatea pieţelor cheie, iar Knight Frank previzionează că cererea agregată pentru spaţiile de birouri va continua să crească cu încă 10% în 2016. Această cerere îmbunătăţită, combinată cu disponibilitatea scăzută de spaţii de birouri în zonele CBD europene, ar trebui să sprijine creşterea chiriilor pe o arie mai răspândită în 2016.

    Se asteapta ca imbunatatirea cererii pentru spatiile de birouri sa incurajeze cresterea dezvoltarilor in 2016. Activitatea de dezvoltare este probabil sa se plieze pe cererea actuala de birouri, in care ocupantii sunt interesati in principal de zone prime centrale, in timp ce spatiile de birouri localizate mai putin favorabil si mai vechi de pe piata pot avea dificultati in atragerea chiriasilor.

    Raportul Knight Frank “European Commercial Property Outlook” a identificat urmatoarele oportunitati cheie pentru investitori si dezvoltatori in 2016:

    Oportunitati in 2016:

             Dezvoltare

    •           Dezvoltarea de spatii de birouri in zonele CBD: Luand in considerare oferta limitata de spatii prime in zona CBD in orase precum Londra, Paris, Dublin, Frankfurt si Madrid, chiriasii care cauta spatii de birouri mari in zone centrale au foarte putine optiuni. Cererea pentru astfel de spatii ar insemna pentru dezvoltatorii care pot livra proiecte noi foarte bine localizate sa solicite chirii premium.

    •           Reamenajarea spatiilor de clasa B: In orase precum Amsterdam si Bruxelles, rata de neocupare ramane relativ ridicata pentru spatiile de birouri de clasa B in locatii secundare. Astfel exista oportunitati de castig prin reamenjarea de astfel de proprietati, prin schimbarea utilizarii acestora pentru rezidential sau alte sectoare specifice.

    •           Pe piata locala se observa aparitia unor noi hub-uri de spatii de birouri, urmand o decongestionare a zonei Barbu Vacarescu-Calea Floreasca, care va ramane o zona a dezvoltatorilor si proprietarilor consacrati: Portland, Skanska, Globalworth, Nepi, RPHI. Atentia dezvoltatorilor se muta spre zone precum Orhideelor-Centru Vest, unde terenurile au fost deja achizitionate si se planuieste inceperea lucrarilor de constructie, sau zona Timpuri Noi, unde Vastint a inceput deja constructia primului proiect ceea ce a dus o usoara crestere a preturilor terenurilor cu potential din aceasta zona. In 2015 zona Barbu Vacarescu-Calea Floreasca a atras 25% din cerere, in timp ce zona centru-vest a atras 7%, similar cu CBD-ul. Este de asteptat ca cererea sa creasca in zona de centru vest pe masura livrarilor, iar Barbu Vacarescu-Calea Floreasca sa performeze in continuare foarte bine tinand cont de calitatea livrarilor din 2016 in proiecte precum Oregon Park, Green Court III sau Bucharest One. In zona CBD sunt in constructie proiecte ca The Landmark, D’Or Project, Aviatorilor 8A, Prezan Project and Stefan cel Mare Building care urmeaza sa livreze aproximativ 48.000 mp in cursul anului 2016.

             Investitii

    •           Puncte cheie pentru cresterea chiriilor: pe piete precum Spania si Franta, chiriile pentru spatiile de birouri sunt inca sub mediile pe termen lung. Imbunatatirea cererii si scaderea ratelor de neocupare ar putea sprijini cresterea chiriilor intr-un numar mai mare de piete din Europa in 2016, iar acest lucru va conduce la o crestere a deciziilor de investitii.

    •           Sectoare specializate: Sectorul medical, automotiv si proprietatile dedicate studentilor castiga atentia pe pietele europene si ofera rate de randament mai ridicate decat cele din sectoarele traditionale si din portofoliile diversificate.

    •           Pe piata locala volumul tranzactiilor pe segmentul de birouri a inceput sa creasca, ratele de capitalizare (yield-urile) ramanand la nivelul de 7.5%, iar tranzactiile inregistrate fiind incheiate de catre investitorii deja prezenti in piata locala.

    Andrew Sim, Head of European capital markets, Knight Frank, a comentat: “La inceput de 2016, investiile in sectorul proprietatilor comerciale in piata europeana raman convingatoare in comparatie cu cele alternative si volume mari de capital continua sa fie alocate in acest sector. Cu toate acestea, dupa trei ani de crestere extrem de puternica a volumului de tranzactii, ne asteptam ca investiile la nivel European sa atinga un nivel moderat in 2016. Tinand cont ca in multe orase europene ratele de capitalizare (yield-urile) au atins nivelurile cele mai scazute din istorie, anticipam ca ritmul de scadere al acestora va incetini, iar investitorii vor urmari mai mult cresterea chiriilor decat nivelul ratelor de capitalizare (yieldd-urilor) care sa genereze profit.”

    Chris Bell, Head of Europe, Knight Frank, a adaugat: “Nivelul de incredere imbunatatit al mediului de business si semnele reale de crestere economica la nivel european precum si lipsa de dezvoltari semnificative in perioada de recesiune ce a condus la oferta limitata de spatii calitative, va duce inevitabil la o crestere a chiriilor in urmatoarele 12 luni. La nivelul fundamental – oferta limitata combinata cu cresterea economica si increderea imbunatatita a sectorului de business vor conduce la cresterea cererii, a chiriilor si inevitabil la oportunitati de dezvoltare.”

    Matthew Colbourne, Associate, Knight Frank research, a comentat: “Dinamica actuala de pe piata chiriasilor va crea oportunitati de dezvoltare contrastante in 2016. Lipsa de spatii de birouri prime localizate in CBD si perspectivele bune de crestere a chiriilor ar trebui sa incurajeze investitorii sa exploreze oportunitatile de dezvoltare in zonele centrale in principalele piete europene. In acelasi timp, exista oportunitati de castiguri prin reamenajarea cladirilor mai putin cautate de clasa B sau localizate in zone secundare, sau prin schimbarea utilizarii acestora.”

    Avand sediul in Londra, Knight Frank, impreuna cu partenerul din Statele Unite, Newmark Grubb Knight Frank, opereaza in peste 417 de birouri, in 58 de tari, pe sase continente si are peste 13.000 de angajati. Grupul ofera consultanta tuturor tipurilor de clienti, de la proprietari individuali si cumparatori pana la dezvoltatori, investitori si chiriasi corporativi.

    Precum in anii precedenti si in 2015, Knight Frank România a incheiat anul cu cea mai mare cota de piata pe segmentul spatiilor de birouri, de 38%, intermediind aproximativ 83.500 mp, printre care si cele mai mari trei tranzactii din piata: extinderea Oracle in SkyTower (cca 10.400 mp.), preinchirierea Genpact in Hermes Business Campus (cca 22.000 mp.), si preinchirierea Oracle in Oregon Park (cca. 20.000 mp).

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 februarie 2016

    COVER STORY: A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului.

    TEHNOLOGIE: Cea mai finanţată aplicaţie românească

    STRATEGIE: Jocuri mari pentru gameri mici

    FILM: Hollywood, din nou adolescent

    INVESTIŢII: Cine face strategia Fondului Proprietatea?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cele mai importante trenduri tehnologice în 2016

    Generaţia millennials este una pro-PC, nu una post-PC, astfel că tinerii (18-24 de ani), deşi sunt cunoscuţi ca fiind generaţia smartphone, nu abandonează computerele personale. Tocmai acest segment de vârstă, dintre toate grupurile de consumatori, este cel mai predispus să achiziţioneze un laptop sau un desktop în 2016.

    Deşi generaţia millennials consumă din ce în ce mai mult conţinut pe telefoanele mobile, aceştia încă preferă ecranele mai mari pentru conţinutul video cu o durată mai mare (TV, filme etc). Însă şi alte activităţi sunt realizate pe PC în dauna telefonului, cum ar fi online banking-ul sau shopping-ul online, care sunt efectuate în principal pe dispozitive cu ecrane mai mari.

    Ne îndreptăm spre un ecosistem mobil şi de aceea companiile ar trebui să marşeze pe strategia „mobile first“. Tinerii din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada petrec cu cel puţin 20 de ore mai mult pe telefon mobil faţă de laptop sau desktop. Dar smartphone-urile şi computerele personale nu se exclud, ci sunt complementare, iar companiile nu trebuie să presupună că millennials abandonează PC-urile în favoarea smartphone-urilor.

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

    În 2016 Deloitte prezice că va exista un procent important (26%) de utilizatori de telefon mobil care nu vor vorbi nici măcar un minut, ci vor folosi exclusiv datele mobile. Aceştia preferă variante alternative de comunicare, mesageria instantă, SMS‑uri, convorbiri video. La jumătatea lui 2015, cel mai popular serviciu era cel de mesagerie text, cu 60% procent de folosire, urmat de mesagerie instantă pe internet, e-mail şi reţele de socializare. Iar asta nu se aplică doar la convorbirile private, ci şi la conversaţiile utilitare; o aplicaţie a luat locul unui telefon către serviciul de taxi sau pentru a comanda mâncare.

  • Averea lui Zuckerberg creşte cu 5,5 miliarde de dolari, după rezultatele bune ale Facebook

    Averea miliardarului american Mark Zuckerberg a crescut joi cu 5,5 miliarde de dolari după ce titlurile Facebook, al cărei cofondator este, au avansat puternic, cu aproximativ 13%, încă din deschiderea şedinţei pieţei de capital din SUA, susţinute de rezultatele foarte bune raportate de companie.

    Zuckerberg a urcat astfel într-un top global al miliardarilor pe locul al şaselea, potrivit Bloomberg.

    Creşterea acţiunilor Facebook a urcat averea lui Zuckerberg la aproximativ 47 miliarde de dolari, suficient pentru a-i depăşi pe fraţii Charles şi David Koch, care au puţin peste 45 de miliarde de dolari fiecare.

    Cei cinci miliardari care se menţin deasupra lui Zuckerberg sunt Bill Gates, Amancio Ortega, Warren Buffett, Jeff Bezos şi Carlos Slim.

  • Scandal fără precedent între ANPC şi Metrorex! Staţia de metrou Piaţa Victoriei s-ar putea închide

    Inspectorii au decis să interzică Metrorex să folosească staţia Piaţa Victoriei, după ce o femeie s-a plâns că şi-a prins piciorul între peron şi garnitura de tren, informează Antena 3.

    Potrivit sursei citate, inspectorii s-au deplasat la faţa locului şi au aplicat o amendă contravenţională de 20.000 lei pentru prestarea de servicii care puteau pune în pericol siguranţa consumatorilor. În plus, s-a dispus măsura de oprire temporară a prestarii serviciului până la remedierea deficienţelor. 

    ANPC susţine că este obligatoriu să nu se mai folosească staţia de metrou Victoriei până când nu se rezolvă problema.

     

     

     

  • H&M pregăteşte lansarea unui nou brand de fashion în România

    Retailerul suedez de îmbrăcăminte Hennes&Mauritz (H&M) a înregistrat în România vânzări în creştere cu 40% în anul financiar 2015, la 1,796 miliarde de coroane suedeze (193,4 milioane de euro), şi pregăteşte lansarea pe piaţa locală în acest an a magazinelor sub brand COS.

    H&M a deschis în anul financiar 2015, perioada 1 decembrie 2014 – 30 noiembrie 2015, patru magazine în România, ajungând la o reţea locală de 42 de unităţi.

    În anul financiar precedent, compania a raportat pentru România vânzări de 1,28 miliarde de coroane. Calculată la valori în lei ale vânzărilor, creşterea înregistrată în România de H&M se situează la 36%.

    H&M a anunţat, joi, odată cu rezultatele financiare ale companiei, şi o expansiune rapidă a mai multor branduri ale companiei, printre care COS, care ar urma să intre anul acesta şi pe piaţa din România.

  • Povestea brandului care i-a îmbrăcat pe comunişti şi pe capitalişti

    Pentru Generaţia Y industria de fashion se rezumă la câteva nume sonore: Zara, H&M, Primark sau mai bine cotatele Vuitton, Armani sau Dolce & Gabbana. Par să fi existat dintotdeauna în mintea iubitorilor de modă, nu doar pe plan internaţional, ci şi local. Există însă branduri autohtone de modă care au o istorie la fel de lungă sau chiar mai lungă decât a acestor nume care desenează astăzi trendurile. Braiconf poate că nu spune multe celor din Generaţia Y, însă cămaşa bărbătească românească aproape că nu are alt corespondent de 65 de ani, de când a fost înfiinţată fabrica din Brăila.

    Este adevărat că primul magazin al Braiconf a fost deschis abia în 1999. Ulterior, chiar dacă producătorul a continuat să investească în noi puncte de vânzare proprii, Braiconf a rămas o prezenţă discretă în industria de modă din România. Modul cum compania a evoluat după 1990 a făcut ca brandul, care devenise sinonim cu cuvântul „cămaşă“ pentru bărbaţii români, să piardă din popularitate şi să fie nevoie să revină, 25 de ani mai târziu, cu o strategie de marketing şi de extindere pentru a fi revitalizat.

    Mult timp după 1990, la Braiconf s-a produs în sistem lohn (adică pentru clienţii străini). A fost o strategie la care majoritatea textilierilor din România au fost nevoiţi să apeleze pentru că mult timp moda nu a fost consumată avid pe plan local. Chiar dacă nu şi-a consolidat brandul, Braiconf a rămas activ şi la curent cu ceea ce se întâmpla în industrie prin faptul că producea cămăşi pentru branduri sonore din Suedia, Franţa, Danemarca, Germania sau SUA.

    După ce a produs zeci de ani pentru alţii, Braiconf este pregătită să îşi pună propriul nume, românesc, pe harta internaţională a retailerilor de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. „Businessul devine tot mai greu, trebuie să te adaptezi mereu la condiţiile pieţei, tocmai de aceea am şi ales să dezvoltăm propria reţea de retail şi să ne îndreptăm către producţie sub brand propriu, pe care vrem să-l ducem în afară“, spune Dan Simionescu, preşedintele consiliului de administraţie al companiei care anul trecut a avut afaceri de 33,6 milioane de lei, cel mai bun rezultat financiar din ultimii cinci ani.

    Simionescu face parte dintr-o structură nouă de conducere, care a ajuns la Braiconf în 2009, când criza economică globală îşi făcea simţită prezenţa şi în indicatorii financiari ai producătorului de cămăşi din Brăila. Executivul, care a venit la cârma companiei în 2013, spune că amintirile sale legate de Braiconf se duc mult în urmă, la fel cum se întâmplă şi cu cele ale părinţilor Generaţiei Y, amintiri care au persistat până acum şi în fabrica din Brăila, unde câteva cămăşi, peste care au trecut zeci de ani, se mai plimbă încă prin mâinile angajaţilor.

    „Moştenirea“ Braiconf a trecut testul timpului până acum, la fel cum şi compania a trecut testul pieţei. În ultimii ani, noua structură de conducere a învăţat să se „dezică“ de clienţii din străinătate pentru care producea în pierdere. Compania a intrat din nou pe trend ascendent, a început să se axeze şi mai mult pe segmentul de retail şi să investească vizibil în producţia proprie, care acum reprezintă în jur de 20%-25%, restul fiind realizat tot în sistem lohn.

    În următorii doi-trei ani însă, fabrica din Brăila, în care lucrează circa 900 de oameni, ar trebui să îşi dubleze producţia proprie şi să cucerească pieţele externe cu brandul românesc de cămăşi. Dar a pune un nume românesc pe o piaţă externă din industria de modă nu este o misiune uşoară pentru că, deşi străinii îmbracă demult haine „made in Romania“, eticheta străină încă se vinde cel mai bine. Asta se vede şi în strategia puţinelor branduri din modă dezvoltate de antreprenori români care i-au convins pe străini şi care au optat pentru nume ce duc consumatorii cu gândul la alte meleaguri decât la România, cum ar fi Musette sau I.D. Sarrieri.

    „Nu există o reticenţă vizavi de lucrul făcut în România pentru că sunt foarte mulţi jucători importanţi care produc aici, ci faţă de brandul românesc în sine. Una este să fii un brand cu o istorie de 65 de ani la Paris sau la Londra, iar alta este să fii din Brăila. Totuşi, cred că se poate ca Braiconf să fie primit foarte bine şi în străinătate, este o carte pe care mizăm, iar Orientul, spre exemplu, este o piaţă interesantă pentru extindere în regim propriu pentru că este o zonă atrasă de tot ceea ce înseamnă Europa“, explică Dan Simionescu.

  • Industrialul a ajuns anul trecut la peste jumătate din totalul investiţiilor imobiliare înregistrate în 2015

    Investitiile industriale imobiliare in Romania au atins un nivel record de 389 de milioane de dolari, reprezentand 57% din totalul investitiilor inregistrate in 2015, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară CBRE. Ponderea masiva a sectorului industrial s-a datorat intrarii pe piata locala a doi mari investitori, CTP si P3, precizeaza raportul realizat de CBRE care analizeaza piata investitiilor imobiliare in Romania. La randul lor, investitiile in spatiile de birouri au crescut spectaculos in ultimul trimestru din 2015, reprezentand jumatate din volumul total inregistrat in aceasta perioada.

    Randamentele investitiilor imobiliare (yields) au inregistrat o imbunatatire constanta in ultimele 12 luni, de la 8% la 7.25% pentru centrele comerciale, de la 7.75% la 7.5% pentru cladirile de birouri, respective de la 9.5% 8.75% pentru sectorul industrial si este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue si in 2016. Volumul total de investitii in real estate pe piata din Romania are in continuare o dinamica apreciabila in perioada post-recesiune, fiind aproape dublu fata de anul 2013 dar sub nivelul record din anul 2014. Investitiile imobiliare straine continua sa fie preponderente pe piata locala, capitalul autohton reprezentand doar 3% din total. Olanda, Statele Unite, Marea Britanie si Garmania sunt tarile care au investit cel mai mult in Romania anul trecut.

    “Daca ne uitam la interesul acordat de investitori, putem sa estimam ca anul acesta va avea cel putin aceiasi indicatori de performanta ca in 2015. Atat investitorii deja activi in Romania cat si cei care isi propun sa investeasca aici devin din ce in ce mai receptivi in a-si intari prezenta in Romania, date fiind recentele performante solide ale economiei romanesti dar si datorita preturilor avantajoase ale produselor de investitii. In acelasi timp, finantarile oferite de sistemul bancar au contribuit la imbunatatirea randamentelor investitionale (yields) din ultimul an”, apreciaza Gijs Klomp, Head of Capital Markets CEE, CBRE.

    Cele mai mari 5 tranzactii imobiliare din 2015 au fost, in ordine: achizitia Europolis Logistic Park de catre compania P3, urmata de cumpararea Floreasca Park de catre GLL, achizitia Auchan Titan Shopping Center de catre NEPI, cumpararea Bucharest West de catre CTP si achizitia Green Court Bucharest Building B a celor de la Globalworth. Valoarea cumulata a celor cinci mari tranzactii reprezinta 60% din totalul investitiilor, toate acestea fiind inregistrate in Bucuresti.