“Consider ca masura este profund gresita. Acesti oameni lucreaza
pentru Romania si aduc in Romania zeci si sute de mii de euro
fiecare, iar ei sunt parte a ceea ce numim «industria de varf» in
Romania”, a declarat Ghita.
Conform estimarilor Asesoft, Romania ar putea castiga din
impozitarea veniturilor programatorilor IT mai putin de 10 milioane
de euro pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul elen de Finante a trimis o scrisoare Comisiei
Europene, Bancii Centrale Europene (BCE) si Fondului Monetar
International (FMI) prin care cere o prima transa de 20 de miliarde
de euro, in cadrul planului de 110 miliarde euro, pe trei ani,
adoptat vineri.
Potrivit ministerului, activarea mecanismului trebuie sa aiba loc
imediat, poate chiar in cursul acestei zile.
Autoritatile de la Atena au recunoscut, la sfarsitul lunii aprilie,
ca nu au capacitatea sa ramburseze, la 19 mai, imprumuturi scadente
in valoare de noua miliarde de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, la salarii ar putea fi aplicata o reducere de 25% pe
intreg fondul salarial, iar in interiorul alocarii sumelor pe
individ sa fie aplicate diminuari diferentiate.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
“Economia europeana isi revine mai incet decat alte regiuni, iar
aceasta afecteaza Romania”, a spus Franks intr-un interviu pentru
IMF Survey, publicatia interna a FMI, precizand ca Fondul a
revizuit, in consecinta, estimarea de crestere economica de la 0,8%
la -0,5% din PIB.
Franks a afirmat ca in cursul discutiilor cu autoritatile
romane, delegatia FMI a facut recomandari de politici “care ar fi
asigurat un echilibru mai bun intre venituri si cheltuieli”, insa
presedintele, premierul si ministrul de finante, sustinuti de
intregul guvern”, au decis sa mearga exclusiv pe varianta
“scaderilor drastice de cheltuieli” pentru a ajusta bugetul.
Reprezentantul FMI nu a precizat la ce masuri se refera, insa
conform declaratiilor facute de presedinte si de premier,
propunerile vizau majorarea TVA si/sau a cotei unice de impozitare.
“Au fost mai multe posibilitati din care ar fi putut alege, varii
mixuri de masuri de crestere a veniturilor si de reducere a
cheltuielilor, dar decizia lor a fost sa se bazeze aproape in
totalitate pe taierea cheltuielilor publice”.
Ca atare, a continuat Franks, FMI a cerut autoritatilor romane
sa asigure protectie pentru categoriile sociale cel mai vulnerabile
la masurile de austeritate. “In particular, impreuna cu Banca
Mondiala, va trebui sa se asigure ca desi vor avea loc reduceri de
15% ale transferurilor sociale, acestea vor fi facute proportional,
mai mult pentru programele ineficiente, si ca nu vor exista
reduceri in pachetele de asistenta sociala cel mai bine organizate
si directionate”.
Programul pe care Banca Mondiala l-ar dori pastrat este schema
de venit minim garantat, care ofera o baza de venit pentru
categoriile defavorizate, a precizat Jeffrey Franks. In scrisoarea
de intentie cu FMI publicata ieri, Guvernul se angajeaza sa
excepteze venitul minim garantat de la reducerea cu 15% prevazuta
pentru cheltuielile sociale – pensii si ajutoare de somaj.
Televiziunile au difuzat ieri o inregistrare, reluata de presa
de azi, cu declaratii ale presedintelui Traian Basescu facute la
intalnirea cu ministrii si parlamentarii puterii, in cursul carora
seful statului se declara “un adversar al venitului minim
garantat”, pentru ca ar incuraja “nemunca”, iar Romania “nu poate
fi un stat social”.
Venitul minim garantat in Romania a crescut cu 15% din iulie
2009, ajungand la 125 de lei pentru o persoana singura, 225 de lei
pentru familiile de 2 persoane si 462 pentru cele formate din 5
persoane. Reglementarea in cauza a fost elaborata cu consultarea
Bancii Mondiale, care a cerut Guvernului sa asigure o protectie
sociala mai buna a categoriilor defavorizate pe timp de criza.
Conform notei de fundamentare, venitul minim garantat reprezenta in
2009, la acea data, doar 18% din salariul minim, acoperind sub 35%
din volumul necesar pentru satisfacerea nevoilor de baza.
“Vom externaliza aceste activitati, dar datoriile istorice
greveaza. Apoi, Termoelectrica, cu ce va ramane, va intra in
faliment. La discutiile cu FMI le-am spus ca cea mai buna minciuna
este adevarul, le-am spus ca datoriile Termoelectrica nu pot fi
platite” , a declarat Videanu, marti, intr-o conferinta de
presa.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
“Se discuta introducerea unei taxe de solidaritate pentru
salariile de la stat care depasesc un anumit nivel”, a spus
Udrea.
Totodata, Udrea a afirmat ca va reduce cheltuielile cu bunuri si
servicii ale institutiei pe care o conduce cu circa 37% pana la
sfarsitul acestui an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Indemnizatia va scadea, dar nu s-a stabilit inca daca va fi o
suma fixa sau care va fi procentul nou. Este nevoie de o analiza de
impact”, a declarat, marti, agentiei MEDIAFAX, Andreea Paul-Vass.
Ea a aratat totodata ca atat ajutorul de asistenta sociala, cat si
ajutorul de incalzire vor fi revizuite, in cadrul planului general
de diminuare a masurilor sociale cu 15%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Degringolada totala in randul directorilor de companii cu
capital de stat, autoritati, regii autonome, dar si la CEC Bank,
banca de stat. Nimeni nu stie daca angajatii din subordine vor
intra sub incidenta masurii de reducere cu 25% a salariilor
convenita de Guvern cu delegatia Fondului Monetar International.
Daca si ei ar fi afectati de taierea lefurilor, care sunt mult mai
mari decat cele ale profesorilor, medicilor sau functionarilor din
ministere, statul ar incasa sume importante, de ordinul sutelor de
milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
De cand au fost anuntate taierile de salarii, dezbaterea s-a
axat numai pe bugetari, fara a fi luati in calcul si cei peste
243.000 de angajati din companiile statului si regiile autonome.
Statul cheltuieste peste 3,2 miliarde de euro pe an pentru
salariile celor angajati in companiile si regiile sale, arata un
calcul realizat de ZF.
Pentru a face o comparatie, 1,4 milioane de bugetari au un fond
de salarii de 11 mld. euro, de numai 3 ori mai mare, in conditiile
in care sunt de aproape sase ori mai multi decat cei angajati in
companiile de stat.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Masurile sunt cuprinse in Memoramdumul suplimentar de Intelegere
convenit de Romania cu FMI si UE si obtinut de MEDIAFAX.
Documentul mai prevede reducerea cu 25% a salariilor, dar si a
sporurilor si altor plati de natura salariala pentru toti
salariatii din sectorul public, incepand cu 1 iunie 2010, precum si
“rationalizarea” in continuare a numarului de salariati din
sectorul public, in lunile urmatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro