In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro

CARIERĂ: De vorbă cu doi ingineri români de la Google

COMERŢ: Cei mai puternici retaileri din modă vor să vină în România

CRIZA MIGRAŢIEI: Doi fraţi nordici fac milioane din integrarea refugiaţilor

AVIAŢIE: Lufthansa aruncă Eurowings în lupta pentru podiumul low-cost

Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

CARIERĂ: De vorbă cu doi ingineri români de la Google

COMERŢ: Cei mai puternici retaileri din modă vor să vină în România

CRIZA MIGRAŢIEI: Doi fraţi nordici fac milioane din integrarea refugiaţilor

AVIAŢIE: Lufthansa aruncă Eurowings în lupta pentru podiumul low-cost

Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Mai mult, valoarea totală a businessului din comerţul tradiţional a scăzut cu 250 de milioane de euro, până la 7,4 miliarde de euro, arată datele Euromonitor.
La polul opus, comerţul modern, respectiv lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri şi discount continuă dezvoltarea, care se vede atât în numărul de magazine, cât şi în cifra de afaceri, arată atât datele ZF, cât şi cele ale Euromonitor.
Astfel, pe piaţa locală sunt prezente 12 reţele străine (inclusiv Billa, care a fost preluată de Carrefour, însă tranzacţia nu a primit încă acordul de la Consiliul Concurenţei) cu un total de aproape 1.700 de magazine sub mai multe formate, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, cash&carry şi discount.
De altfel, magazinele de proximitate au devenit ultimul pariu al comercianţilor moderni care atacă astfel jucătorii din comerţul tradiţional.
Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.
Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.
Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.
Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.
După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).
Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.
De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.
La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).
Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.
Cu toate că salariile lunare pe transport internaţional ajung de cele mai multe ori la peste 1.000 de euro pe lună, şi de cele mai multe ori chiar aproape de 2.000 de euro pe lună, pe piaţa locală există o criză acută de şoferi profesionişti, cu toate că aceştia câştigă de cel puţin dublu faţă de salariul mediu net pe economie, spune Uniunea Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Criza acută de şoferi profesionişti afectează competitivitatea transportatorilor români şi trebuie tratată ca o prioritate naţională. UNTRR solicită autorităţilor măsuri urgente pentru formarea vocaţională a tinerilor de la vârsta de 18 ani ca şoferi profesionişti.
Cererea de forţă de muncă calificată în transporturile rutiere internaţionale este tot mai prezentă în România şi în UE. Transportatorii rutieri – companii multinaţionale ca şi companii cu capital românesc se confruntă cu lipsa de şoferi profesionişti, având camioane care nu pot fi operate pentru că nu sunt şoferi disponibili pe piaţă.
Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.
În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.
Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.
Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.
Un restaurant McDonald’s vinde în medie în România de 1,62 milioane de euro pe an, de două ori mai mult decât media de la nivel mondial, potrivit calculelor ZF.
Situaţia este similară şi în cazul KFC, un restaurant din acest lanţ câştigând, în România, 1,1 milioane de euro, aproape dublu faţă de media mondială, de 600.000 de euro. Rezultatele celor doi lideri pe piaţa restaurantelor fast-food atât la nivel mondial, cât şi pe piaţa locală se explică prin avântul pe care l-au luat în România restaurantele cu servire rapidă şi shaormeriile, în condiţiile în care veniturile românilor au scăzut ca urmare a crizei financiare. Comparativ cu restaurantele clasice, produsele oferite de cele de tip fast-food sunt mai ieftine şi mai căutate, deşi sunt considerate a fi mai puţin sănătoase. Un meniu la McDonald’s costă, în medie, 10-15 lei, sub media unei mese de prânz la un restaurant clasic.
La polul opus, un alt lanţ internaţional de pe piaţa fast-food, grupul american Subway, are, în România, o cifră de afaceri medie per restaurant de 200.000 de euro, în vreme ce media la nivel mondial este aproape triplă, de 500.000 de euro, potrivit calculelor ZF.
Distribuitorul de hardware Royal Computers a depasit in 2015 cifra de afaceri de 62,5 milioane lei (circa 14 milioane de euro), potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.
„In cei 10 ani de activitate, am reusit sa ne mentainem pe un trend crescator, indiferent de contextul economic. Deocamdata nu avem acelasi ritm de crestere cu cel dinaintea crizei, cand dinamica pietei era cu totul alta, dar suntem multumiti de rezultatele inregistrate. In anul 2015 ne-am axat mai mult pe dezvoltarea brandurilor proprii: Spacer, Iggy, Cameleon (printing – cartuse compatibile), branduri ce au inregistrat in 2015 o pondere de 7% in cifra noastra de afaceri in crestere cu 50% fata de anul precedent. Prin lansarea brandului Cameleon, de la finele anului trecut, intram si pe segmentul de printing. Tot in 2015 am incheiat parteneriatul de distributie pe monitoarele Philips si AOC. Preconizam ca acest parteneriat ne va genera un rulaj de peste 6 milioane lei in acest an. In 2016, targetam o crestere a afacerilor cu 15-17%, cu 5% peste evolutia prognozata a pietei de profil”, declara Catalin Onea – Managing Partner Royal Computers.
Royal Computers este parte a grupul Alliance – Royal. Grupul activeaza cu succes de 15 ani pe piata de import, distributie si retail IT, apropiindu-se de o cifra de afaceri de 100 milioane lei. Royal Computers are ca parteneri strategici producatori precum Tp-link, Adata, Genius, Cooler Master, Case Logic & Thule (distribuite exclusiv prin Royal Computers), A4tech, Asrock, Biostar, Cellular Line, Compro, DeepCool, Delux, Edifier (distribuit exclusiv prin Royal Computers), Fortron, Gembird, Kensigton, Logilink, Mustek, Philips & AOC, Sapphire, Sinox, Socomec, Sparkle, Spire, Tenda (pentru care Royal este unic distribuitor pe Romania), Zeppelin, Zyxel.