Tag: piata

  • Creştere de 15% în 2015 pentru soiurile româneşti ale Senator Wine

    Senator Wine a reunit în gama Monşer zece soiuri 100% româneşti, unele dintre acestea fiind foarte rare cum ar fi Băbeasca Neagră, Zghihara, Busuioaca de Bohotin sau Băbeasca Gri. Dealtfel, în România compania este singurul producător care cultivă şi vinifică Băbeasca Gri, considerată de unii specialişti o adevărată comoară naţională.

    “Ne bucură faptul că românii încep să îşi aprecieze din ce în ce mai mult vinurile tradiţionale. În plus, nici străinii nu se lasă mai prejos. La toate târgurile internaţionale la care am participat cu soiurile româneşti am surprins de fiecare dată vizitatorii, iar asta arată că putem concura oricând şi oriunde, fără emoţie, cu vinurile din soiuri internaţionale. O altă certificare vine din China unde vindem constant de doi ani, chinezii fiind mari amatori de Băbească Neagră şi de Fetească Neagră”, explică George Neacşu.

    Senator Wine a trimis la export în 2015 peste 800.000 de sticle de vin în China, Rusia, Japonia şi Canada. „În 2016 ne vom lărgi focusul şi pe alte pieţe, în prezent aflându-ne în diverse faze de tatonare. Vorbim despre Coreea de Sud, ţările Benelux şi Marea Britanie. În 2016 ne aşteptăm să depăşim 1.200.000 de sticle la export. Am fi atins şi în 2015 această cifră, însă comenzile pe care le aşteptam pentru a ajunge la acest nivel au sosit spre finalul anului din Rusia, iar livrările le-am făcut în ianuarie 2016”, mai precizează George Neacşu.

    În Federaţia Rusă Senator WINE furnizează vinuri pentru unul din cele mai importante lanţuri de retail, reţeaua X5 , care deţine în jur de 5000 de magazine.  În România compania este prezentă în 80% din reţelele de retail, intenţia fiind ca în 2016 să acopere în totalitate şi această piaţă.

    Senator Wine cultivă în acest moment peste 800 de hectare de viţă de vie, dintre care 250 de hectare sunt reprezentare de plantaţia ecologică de la Însurăţei, judeţul Brăila. Aceasta este cea mai mare plantaţie de acest tip din sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari la nivelul întregului continent. Piaţa de vinuri bio se află încă în stadiul de început, iar concurenţa este redusă având în vedere riscurile pe care le comportă o astfel de afacere şi condiţiile naturale pretenţioase de care are nevoie o astfel de plantaţie.

    Vinul organic ocupă o pondere de aproximativ 25-30% din producţia actuală totală a Senator Wine. Luând în calcul faptul că podgoria bio de la Însurăţei este încă tânără şi nu a ajuns la capacitatea sa maximă, se preconizează ca această pondere să crească în următorii ani. Tendinţele pieţei de vinuri organice arată deschiderea mai mare a consumatorilor faţă de anii trecuţi, compania înregistrând vânzări cu aproximativ 10% mai mari pe acest segment faţă de 2014.

    Senator Wine a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014. Compania expolatează podgorii în trei zone ale ţării (la Huşi, Vrancea şi Însurăţei) şi are un portofoliu ce include şapte game de vin, între care Monşer, Omnia şi Suav pentru zona de retail. Pentru HoReCa au fost dezvoltate vinurile din gamele Varius, Glia, Hereditas şi cupajele senator Private Collection.

  • Cel mai mare importator de maşini din România continuă extinderea reţelei

    Porsche România este în prezent cel mai mare importator de pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 450 milioane de euro în 2015 şi cu mărcile Volkswagen, Audi, SEAT şi Škoda reprezentate în piaţă de către 101 de dealeri. Dintre cei 101, pentru marca Volkswagen Autoturisme sunt 22 de dealeri, pentru Audi 13 dealeri, pentru Škoda 32, pentru SEAT 12 şi pentru VW Autovehicule Comerciale alţi 22 de dealeri.

    Reţeaua de dealeri s-a extins anul trecut cu o nouă reprezentanţă ce include showroom şi service Seat la Constanţa, investiţie realizată de Pro Group Exclusiv Auto, companie care mai are în portofoliu mărcile Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Subaru, Hyundai şi Skoda. În 2015 compania a început implementarea noilor elemente de identitate ale mărcii SEAT la toţi distribuitorii mărcii. Există programe de implementare a noilor elemente de identitate şi la mărcile Volkswagen, SEAT şi Škoda până în 2017, iar investiţiile totale se ridică la cel puţin 2,9 milioane de euro. Investiţiile vor depinde de dimensiunea fiecărui showroom şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică.

    „Pentru 2016, obiectivul nostru este de a acoperi zone geografice strategice pentru evoluţia mărcilor noastre, astfel încât să asigurăm o reţea de distribuitori cât mai extinsă la nivel naţional şi pentru ca toţi clienţii noştri să aibă acces facil la toate serviciile noastre, indiferent de zona unde se află. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealership-ului, care trebuie corelată cu piaţă locală, dar şi de conceptul ce urmează a fi implementat“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România. El se află la conducerea companiei încă de la fondarea acesteia, la finalul anilor ’90. Alături de el, la conducerea companiei se află începând din luna septembrie a anului trecut Kurt Leitner, care l-a înlocuit pe Rainer Trischak şi va conduce Porsche România alături de Brent Valmar.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic şi în dezvoltarea afacerii în cadrul Grupului Internaţional Porsche. În vârstă de 49 de ani, Leitner a ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovechiule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Managerul austriac revine în România la patru ani de când şi-a încheiat activitatea ca director general al Porsche Finance Group România.

    Brent Valmar urmăreşte ca în 2016 să constituie o comunitate a maşinilor reprezentate de Porsche România: „Pentru 2016 ne propunem să consolidam locaţiile existenţe prin creşterea activităţii, loializarea clienţilor actuali şi atragerea unui număr cât mai mare de posesori ai maşinilor din grupul nostru, indiferent dacă maşina a fost achiziţionată din piaţă locală sau din import“. Strategia lui Valmar de a fi în contact cu toţi proprietarii maşinilor pe care le reprezintă se leagă de imprevizibilitatea pieţei auto, care a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din vânzări au dispărut.

    Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale. Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului de 74%. „Piaţa auto este dinamică şi uşor imprevizibilă. Atât importatorii, cât şi dealerii auto se adaptează rapid ritmului actual de dezvoltare a industriei auto, pentru a fi cât mai aproape de client, pentru a satisface nevoile clienţilor de acces la servicii rapide şi totodată la informare constantă“, a subliniat Brent Valmar. El spune că „mărcile noastre au fost şi vor rămâne mereu atractive pentru investitori, motiv pentru care rămânem deschişi parteneriatelor bazate pe respect şi încredere, cu eforturi depuse de ambele părţi. Factorii decisivi rămân experienţă în domeniu şi preocuparea constantă pentru îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, spre deplină lor satisfacţie“.

  • Lufthansa vrea să ducă Eurowings pe podiumul companiilor low-cost din Europa

    Modelul american nu este neapărat o soluţie pentru Europa, deoarece Europa a avut întotdeauna mai multe linii aeriene, dar nu atât de multe câte sunt astăzi. Cred că va exista un punct de cotitură care va accelera consolidarea pieţei, iar noi vrem să fim pregătiţi cu Eurowings la acest punct de cotitură“, spune Carsten Spohr,  CEO-ul grupului german Lufthansa, în cadrul întâlnirii Chief Executive Board Meeting Star Alliance, care îi pune pe executivii din cadrul Star Alliance faţă în faţă pentru a discuta cele mai importante provocări ale industriei.

    Executivul german face referire la industria aviaţiei americane, dominată de câteva companii importante, spre deosebire de aviaţia europeană, puternic fragmentată. În Statele Unite ale Americii operează trei companii tradiţionale aeriene mari – American Airlines, Delta Air Lines, United Airlines – şi alţi câţiva operatori low‑cost.

    Cu toate acestea, operatorii nord americani sunt responsabili de mai mult de jumătate din profitul total al industriei cu venituri globale de peste 700 de miliarde de dolari, profit care va ajunge în 2016 la 19,2 miliarde de dolari.

    Acestea sunt rezultatele unei economii puternice, ale aprecierii dolarului, ale preţurilor scăzute la petrol, dar şi ale unei industrii restructurate, potrivit IATA. Profitul pieţei europene puternic fragmentate va ajunge la 8,5 miliarde de dolari în 2016. Profitul per pasager va fi de 8,8 dolari, cu mult în spatele operatorilor nord-americani, pentru care profitul per pasager va ajunge anul acesta la 21,44 de dolari. Performanţa operatorilor europeni este afectată de competiţia intensă, aflată în creştere, ce vine mai ales din partea operatorilor low-cost şi a celor din Golf. „Am spus mereu că este nevoie de consolidare în piaţa zborurilor de scurt curier: avem numerele 1 şi 2, Ryanair şi easyJet, apoi există vreo şase linii aeriene cu mai mult sau mai puţin de 100 de aeronave – e o nebunie, funcţionarea lor nu va fi sustenabilă şi vrem să fim parte a consolidării“, subliniază Spohr, referindu-se la necesitatea reducerii numărului de operatori aerieni de pe piaţa europeană. 

    După ce compania pe care o conduce a suferit pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza numeroaselor conflicte cu sindicatele din ultimii doi ani, rezultatele pozitive din ultimul an îl fac pe CEO-ul Lufthansa să fie optimist. „Cel mai bun lucru pentru Germanwings şi Eurowings a fost că anul acesta am făcut bani, după nouă ani de pierderi. Am făcut făcut mereu bani din hub-uri şi am pierdut din zboruri de scurt curier, iar anul acesta, pentru prima dată, am reuşit să facem bani din zborurile de scurt curier cu Germanwings şi Eurowings“, declară Carsten Spohr, care consideră că Eurowings va ajuta din ce în ce mai mult la îmbunătăţirea rezultatelor companiei.

    Cea mai recentă estimare arată că profitul operaţional garantat Lufthansa va fi cuprins în 2015 între 1,75 şi 1,95 de miliarde de euro, la venituri totale de peste 30 de miliarde de euro. Compania nu comunică rezultatele diferit pentru divizia low‑  cost a grupului, dar Spohr spune că aceasta ajuns la o creştere de două cifre. „Nu există îndoială legată de faptul că preţul scăzut al petrolului ne-a ajutat să ajungem la cel mai bun rezultat pe care l-am avut vreodată, dar acesta nu este singurul. Există trei motive care au condus la acest rezultat: preţul scăzut al petrolului, răspuns bun al clienţilor la produsele noastre premium, în care am investit în ultimii ani şi faptul că am fost foarte stricţi în ce priveşte capacitatea – am operat cu 25 de aeronave mai puţin decât plănuiam şi am eliminat astfel pierderile.“

    Optimismul lui Spohr nu se opreşte aici, CEO-ul considerând că rezultatele recente sunt baza pentru rezultate mai bune ale diviziei low-cost cu Eurowings, cel mai recent pariu al germanilor, viitoarea platformă pentru consolidarea europeană. Eurowings denumea până în octombrie 2013 un operator regional german cu baza în Düsseldorf, dar, din octombrie 2014, zborurile acestuia au început să fie operate exclusiv prin Germanwings, alt operator low-cost al Lufthansa. Lufthansa vrea să facă din Eurowings al treilea cel mai mare operator low-cost din Europa, după Ryanair şi easyJet.

    Operatorul este destinat zborurilor de scurt curier, dar va oferi şi câteva zboruri spre destinaţii turistice precum Cuba, Thailanda şi Mexic. Prima aeronavă sub noul brand Eurowings, axată pe turiştii sensibili la preţ, a decolat în noiembrie din Köln spre Republica Dominicană, iar de la 1 ianuarie a început să înlocuiască brandul Germanwings, ce va dispărea treptat din portofoliul nemţilor. Potrivit lui Spohr, Eurowings ar putea absorbi alţi operatori deţinuţi parţial de compania germană, precum Brussels Airlines şi operatorul regional Air Dolomiti.

    Eurowings nu este prima încercare a Lufthansa de a câştiga teren în faţa competitorilor low-cost: în 2013, compania promova Germanwings drept compania cu „zboruri la preţuri rezonabile, însă nu ieftine“, experiment care nu a dat rezultatele scontate, din cauza faptului că nu era „suficient de low-cost“, potrivit analiştilor. Cei mai importanţi paşi în procesul schimbării sunt, potrivit lui Carsten Spohr, „adaptarea produselor la nevoile pasagerilor“.

    Or, în contextul în care nevoile pasagerilor sunt mai ales legate de reducerea costurilor de călătorie, cea mai importantă decizie anunţată de Lufthansa anul trecut este de a câştiga cursa operatorilor low-cost sub marca Eurowings. „Cota de piaţă a companiilor low-cost în Europa va creşte, dar suntem parte a acestei dezvoltări cu Eurowings. Astăzi este în jur de 43%, cred că va fi mai mult decât jumătate, sunt sigur, dar nu va fi 90%.“

    În prezent, Germanwings/Eurowings este clasată pe poziţia a şaptea din punctul de vedere al numărului de locuri printre companiile low-cost – este mai mare decât compania low-cost a Air-France KLM, Transavia, dar este mai mică decât Vueling, a IAG. Pentru a ajunge la ţinta propusă, Eurowings trebuie să întreacă Norwegian, Pegasus, Vueling şi Wizz Air. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, Eurowings operează 61 de rute, dintre care 14 sunt interne şi 47 internaţionale – patru dintre acestea fiind de lung curier. Fiecare dintre acestea au fost operate de Germanwings şi, în majoritatea cazurilor, Eurowings şi Germanwings operează rutele respective împreună.

    Germanwings operează în continuare peste 100 de rute, din care 21 domestice şi 108 internaţionale. Numărul acestora indică faptul că transferul dintre branduri va mai dura, iar conceptul Eurowings nu va fi implementat complet până în 2017, când compania ar trebui să opereze 96 de aeronave (de la 22 cât are în prezent).

  • Un executiv român de 33 de ani a dus magazinele C&A în top 3 retaileri de modă: „80% din timp sunt pe drum“

    Cristian Codrea are 33 de ani şi conduce de şase ani operaţiunile C&A din România, practic de la intrarea olandezilor pe piaţa locală. În urmă cu un an în portofoliul său s-au adăugat alte două pieţe, Croaţia şi Serbia, toate trei având în total 60 de magazine. În România, retailerul are o marjă de profit de aproape 5% şi vânzări de 275 mil. lei în 2014, ultimul an pentru care există date publice.

    „Uitându-mă în urmă nu pot spune că am avut momente foarte dificile în carieră. Îmi amintesc însă că în 2009 C&A a intrat pe piaţa din România şi aveam planuri mari. Am deschis însă câteva magazine şi a venit criza, astfel că nu am putut să ducem mai departe expansiunea aşa cum ne propusesem iniţial“, a spus Codrea într-un interviu care a fost publicat în anuarul ZF Who’s who in business

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • România a devenit a treia cea mai mare piaţă din grupul Cineworld, după Regatul Unit şi Polonia

    În 2015 Cinema City a inaugurat 5 noi multiplexuri, în Bucureşti şi Constanţa (fiecare cuprinzând şi câte o sală 4DX), precum şi la Deva, Drobeta-Turnu Severin şi Suceava, investiţia totală (realizată în cadrul parteneriatelor cu dezvoltatorii centrelor comerciale) ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de euro. După acest an-record, compania plănuieşte alte patru lansări în 2016, în Bucureşti, Timişoara, Buzău şi Piatra-Neamţ.

    La finalul lui 2007, când Cinema City a deschis în România primele 2 multiplexuri (la Iaşi, respectiv la Timişoara), conform rapoartelor CNC, România avea un cinematograf la 299.000 de locuitori şi un ecran la 184.000 de locuitori. Astfel, din cele 72 de cinematografe (de sine stătătoare sau tip multiplex) din ţară, Cinema City deţinea 2, iar din cele 117 săli (ecrane), 12 erau ale Cinema City.

    Opt ani mai târziu, răspunzând unei creşteri constante a pieţei de film din România prin deschiderea anuală de noi cinema-uri, Cinema City a mai adăugat 20 de locaţii, având acum 22 de multiplexuri în Bucureşti şi în ţară, dominând peste jumătate din piaţă.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa. Compania are multiplexuri în 16 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    În total, Cinema City operează 22 de multiplexuri, cu 198 de săli şi 36.289 de locuri. Cineworld Group este prezent în  9 ţări, deţinând 219 multiplexuri cu peste 2.014 săli, dintre care 28 IMAX şi 14 săli 4DX. Primul cinematograf al companiei a fost deschis în 1930 în Haifa, Israel, compania extinzându-se în Europa Centrală  în 1997, şi intrând în România în 2007.

  • Bwin se întoarce pe piaţa din România într-o altă formă

    Toamna trecută bwin împreună cu alte site-uri de pariuri online au fost interzise în România de către Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Lumea s-a întrebat când şi sub ce formă operatorii de pariuri se vor întoarce în ţară. Bwin revină în România, dar nu cu site propriu.  GVC Holdings(compania mama a SportingBet) a preluat bwin.party, astfel tehnologia bwin va fi încorporată în SportingBet, care nu este interzis în România.

    Un oficial al bwin, aflat la târgul de gambling, ICE 2016, mi-a spus că datorită acestei preluări, bwin nu vrea să revină în ţara noastră pentru că nu vor să împartă piaţa cu SportingBet. Totuşi, acesta a menţionat că tehnologia şi expertiza bwin va fi prezentă pe platforma de pariuri online a GVC.

    În septembrie 2015, GVC a cumpărat bwin.party pentru suma de 1.1 miliarde de lire sterline.

  • Cel mai mare trader indepedent: “Preţul petrolului ar putea să nu mai depăşească niciodată 100 de dolari pe baril”

    În cadrul unui interviu acordat celor de la Bloomberg, CEO-ul Vitol Group Ian Taylor a explicat că preţul petrolului va rămâne sub valoarea de 60 de dolari pe baril pentru o lungă perioadă de timp. “E greu de crezut că vom vedea o scădere dramatică a preţului. Trebuie să luăm în calcul şi varianta că preţul pe baril nu va mai depăşi niciodată pragul de 100 de dolari”, a explicat şeful celui mai mare trader independent de petrol din lume.

    Preţul petrolului Brent, care este cel de referinţă pe pieţele din Europa, a ajuns la 140 de dolari în 2008 înainte de a se prăbuşi la valoarea de 45 de dolari în mai puţin de 12 luni. A urmat apoi o noua creştere şi o stagnare în jurul valorii de 100 de dolari până în anul 2014.

    DIn vara lui 2014, un cumul de factori au dus la scăderea preţului pe baril până la 28 de dolari, iar în prezent valoarea se situează între 32 şi 35 de dolari.

    În vreme ce producătorii din zona de energie au fost puternic loviţi de criza petrolului, cele mai multe firme de trading au realizat profituri uriaşe în ultimii ani.

  • Volumul tranzacţiilor de închiriere de birouri în afara Capitalei a crescut cu peste 30%

    “România se află pe locul doi în topul Tehnologia CE Fast 50 top Deloitte, după Polonia şi acest lucru se materializează într-un interes din ce în mai mare al investitorilor pentru piaţa de muncă din România şi implicit pentru acomodarea ei, nu doar în Capitală, ci în toate marile centre universitare”, a explicatAlexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Clădirile de birouri în care s-au tranzacţionat spaţii mari  în 2015 în ţară au fost Palas şi Unites Business Center 3 din Iaşi, City Business Center şi UBC Open Ville din Timişoara, Cluj Business Center şi The Office din Cluj-Napoca.

     „În 2016, trendul se va păstra, interesul pentru forţa de muncă din afara Capitalei va fi la fel de mare, iar acest val de firme multinaţionale şi de companiile româneşti mari care vor alege oraşele secundare va duce la întărirea încrederii investitorilor imobiliari in piaţa de birouri din aceste localităţi. Ca urmare, estimăm că în acest an calitatea clădirilor noi din Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi şi stabilitatea acestui business local va atrage şi mai mulţi investitori imobiliari internaţionali, gen NEPI (care are deja acum investiţii la Timişoara şi Cluj, iar pe termen lung le vor urma exemplu şi locurile următoare din topul oraşelor cu tranzacţii de birouri – pieţele secundare precum Craiova sau Braşov”, a mai spus Alexandru Petrescu.

    ESOP este unul dintre principalii consultanţi imobiliari ce lucrează de 11 ani în piaţa birourilor si pe piaţa rezidenţială.

  • Cum arată casa unuia dintre cei mai cunoscuţi designeri vestimentari din România:

     Veronica Zaharia, creierul creativ din spatele brandului de modă Parlor şi totodată proprietarul acestuia, este însă trează deja de ceva vreme. Debordează de energie. Ne întâmpină la intrarea casei sale din apropierea pieţei Dorobanţi, o casă cu istorie şi cu o personalitate aparte. Vila reuşeşte să iasă în evidenţă în ciuda simplităţii cromatice exact ca o rochie bine croită, purtată de un corp fără cusur. Se apropie de nouă decenii, însă casa îşi poartă anii cu mândrie. Dacă la exterior îşi dezvăluie experienţa, la interior este îmbrăcată în veşminte colorate şi tinereşti şi îţi transmite o stare aparte.

    „Timp de patru ani am lucrat la renovarea casei pentru că a trebuit reconsolidată şi pentru că ne-am dorit să o readucem la forma ei iniţială“, îşi aminteşte designerul. Când au cumpărat-o, ea şi soţul său, casa era împărţită în trei apartamente, ei negociind de altfel cu fiecare proprietar în parte pentru achiziţie. Construită în anii ’30, casa fusese modificată de-a lungul timpului, astfel că atunci când au început lucrările era plină de rigips.

    „Am vrut să readucem casa la forma ei iniţială, atât la interior, cât şi la exterior. Când am văzut-o prima dată a fost de fapt o dragoste în perspectivă pentru că mi-am dat seama cum urma să arate după renovare.“

    Vezi aici cum arată casa Veronicai Zaharia