Tag: business

  • Agricover a avut anul trecut afaceri de 970 de milioane de lei

    Robert Arsene, CEO al grupului Agricover, declară despre rezultate că acestea “demonstrează că modelul de business pe care Agricover îl promovează este unul corect, axat pe localizarea şi integrarea nevoilor clienţilor, dovedindu-se câştigător chiar şi în condiţii macroeconomice dificile”. Linii de business precum Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne sau finanţarea fermelor prin Agricover Credit IFN, precum şi performanţele Agricover Bulgaria au contribuit cu creşteri de peste 80 de milioane de  lei la rezultatul final pozitiv.

    Astfel, în 2012, grupul Agricover a raportat o cifră de afaceri de 970 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2011, în timp ce EBITDA de 38 de milioane de lei a reprezentat o reducere de cca. 15% faţă de 2011, dictată de condiţiile dificile cu care s-a confruntat anul trecut agricultura atât în România, cât şi în Europa.

    ”Agricultura românească a suferit în 2012 mai multe şocuri. Iarna grea, urmată de vara secetoasă, instabilitatea macroeconomică si volatilitatea majoră a preţurilor cerealelor şi-au pus amprenta asupra întregului domeniu agribusiness. Vom consolida în continuare parteneriatele cu fermierii şi procesatorii din România, pentru susţinerea agriculturii şi a industriei alimentare româneşti”, a declarat Robert Arsene.

    Creşterea afacerilor se datorează atât performanţelor unor linii de business înfiinţate recent, care au confirmat pragmatismul strategiei de dezvoltare a Agricover, cât şi celor consacrate precum Distribuţia de inputuri pentru agricultură, care a continuat trendul pozitiv şi în 2012, crescând cu 15% faţă de anul precedent.

    Lider pe piaţa distribuţiei de inputuri, creşterea acestei linii de business se datorează în principal sporirii numărului de clienţi şi restructurării portofoliului de produse în conformitate cu strategia grupului şi cerinţele clienţilor.

    O contribuţie deosebită a fost adusă de distribuţia de motorină pentru fermieri, unde portofoliul clienţilor a crescut cu 28% faţă de anul 2011. Rezultate demne de semnalat s-au înregistrat şi pe proiectele mai ”tinere” precum distribuţia de inputuri din Bulgaria unde, prin dezvoltarea unor parteneriate strategice, cifra de afaceri a crescut cu 41%  în 2012 faţă de 2011.

    O linie de business relativ tânără care a înregistrat o creştere substanţială este Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne, ale cărei venituri s-au triplat în 2012 pe fondul dezvoltării de parteneriate cu fermierii. Astfel, din totalul estimat de 150 de exploataţii zootehnice profesioniste, în prezent aproximativ 90 de ferme sunt membre ale Clubului Fermierilor din Zootehnie – Agricover.

    “Dorim să construim împreună o platformă de integrare, unde interesele coincid. Agricover, prin poziţia de lider în agribusiness-ul românesc, este un jucător care înţelege problemele cu care se confruntă fermierii şi caută să găsească  în permanenţă soluţii, astfel încât parteneriatul să fie durabil şi profitabil ambilor parteneri”, a precizat Robert Arsene.

    In 2013, priorităţile de dezvoltare ale Agricover Livestock sunt  legate în principal de diversificarea activităţii. Astfel, Agricover îşi propune dezvoltarea  unei platforme de integrare similare şi pentru fermele de vaci de lapte, având ca scop facilitarea valorificării laptelui şi prefinanţarea achiziţiei de tăuraşi pentru îngrăşat, precum şi intrarea pe segmentul de procesare (tranşare şi abatorizare), proiecte care se estimează că vor stimula creşterea cu 30-40% a afacerilor Agricover Livestock.

    Agricover  Credit IFN, prima instituţie financiară nonbancară din România specializată pe finanţarea producătorilor agricoli, a înregistrat în 2012 o creştere cu 40% a volumului plasamentelor ca urmare a măririi cu 56% a numărului de clienţi şi diversificarea portofoliului de produse dedicate finanţării agriculturii. Agricover Credit IFN oferă finanţare atât fermierilor din sectorul vegetal, cât şi celor din zootehnie şi industria procesatoare.

    Grupul Agricover va continua procesul de investiţii şi în 2013, după ce în 2012 a investit peste  2.000.000 de euro în achiziţia unui siloz şi a unui depozit orizontal la Marghita şi Tinca, în judeţul Bihor. În plus, au fost investiţi peste 300.000 de euro în retehnologizarea laboratoarelor din silozuri pentru a asigura corectitudinea şi transparenţa totală a serviciilor de silozare de la recepţionare la depozitare şi livrare, aspecte esenţiale în consolidarea încrederii şi creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor, atât fermieri cât şi procesatori.

    Agricover a dezvoltat recent o platformă de comerţ online pentru agricultură şi produse de grădinărit sub marca Covera, singura platformă online adresată companiilor şi persoanelor fizice din România. “Covera este o linie de afaceri pe care am creat-o anticipând tendinţele de dezvoltare a agribusiness-ului, segmentul vizat fiind fermierii mai mici, grădinarii şi locuitorii zonelor rezidenţiale care doresc să facă amenajări exterioare.

    Ne propunem să fim principalul jucător din România în domeniul comerţului online cu produse pentru agricultura şi grădinărit, oferind cea mai mare diversitate de produse”, a mai spus Robert Arsene.
    Agricover are în portofoliu peste 3.500 de fermieri în România şi Bulgaria, circa 110 procesatori şi deţine parteneriate solide cu cei mai importanţi furnizori de inputuri pentru agricultură, cu bănci şi instituţii financiare atât din România cât şi internaţionale. 

    ”Suntem optimişti în privinţa evoluţiei afacerilor în 2013, când ne aşteptăm la un agricol normal, pe fondul scăderii volatilităţii preţurilor la produsele agricole şi al echilibrării cererii şi ofertei”, a subliniat Robert Arsene.

    Înfiinţată în anul 2000, prin fuziunea dintre SC Comcereal SA Buzău şi Ulvex SA, Agricover şi-a extins afacerile în domeniul agribusiness-ului, construind un modelul de business ca integrator între fermieri şi industria alimentară. Având peste 600 de angajaţi, grupul include: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit IFN,  Agricover Livestock,  Agricover Bulgaria. Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminţele, îngrăşămintele, motorina, produsele fitosanitare  consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijin în valorificarea recoltelor.

    Agricover acoperă întreg teritoriul României: circa 100 de reprezentanţi de vânzări şi achiziţii, personal specializat în serviciile financiare oferite fermierilor, consultanţi şi specialişti de la instituţii renumite în domeniul agricol. În ceea ce priveşte activitatea de preluare a cerealelor, aceasta se desfăşoară în peste 30 puncte de lucru, baze de recepţie şi silozuri, situate în 9 judeţe, compania dispunând de o capacitate totală de depozitare de peste 700.000 tone, ocupând astfel locul al doilea din punct de vedere al capacităţii de depozitare a cerealelor în România.
     

  • Capitalistul săptămânii: Walter Elias „Walt” Disney

    După ce şoarecelui i s-au adăugat alte personaje, în 1937 autorul acestora a făcut primul lungmetraj animat, o producţie de un milion de dolari care aproape a falimentat compania fondată în 1923. Omul al cărui nume este un simbol american s-a născut în Chicago în 1901 şi a fost fiu de fermier. Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio.

    S-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV. Walt a murit în 1966, la 64 de ani, dar expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971.

  • Euroweb România vrea să extindă businessul în Europa Centrală şi de Est

    Din luna martie a acestui an, Euroweb a numit-o pe Daniela Florentina Gurău în poziţia de director financiar, pe Toma Matei în funcţia de director de vânzări, iar pe Sorana Bălan ca director de resurse umane. “Am revigorat echipa managerială cu oameni energici, cu viziune, iniţiativă şi foarte multă experienţă în sector”, a spus Stuart Evers, CEO Euroweb România.

    De la începutul acestui an, compania s-a concentrat pe noi linii de business şi are în plan pentru anul acesta să abordeze sectorul de telecomunicaţii regional. “2013 se anunţă un an dificil pentru piaţa locală de telecomunicaţii. Se pune din ce în ce mai multa presiune pe reducerea costurilor,  criza economica nu a trecut, iar companiile nu mai sunt dispuse să investească în dezvoltarea infrastructurii chiar dacă acest lucru le-ar ajuta pe termen lung. Per total nu cred că piaţa românească de telecomunicaţii va înregistra o creştere semnificativă în 2013.  În aceste condiţii, trebuie (…) să găsim noi direcţii de dezvoltare care să compenseze climatul economic nefavorabil”, a mai spus Evers.

    În primul trimestru al acestui an, Euroweb a început un program investiţional menit să îmbunătăţească calitatea serviciilor prin dezvoltarea infrastructurii, schimbarea flotei de maşini de intervenţii şi dezvoltarea de noi produse. “Piaţa locală de IT şi telecomunicaţii este una foarte dinamică, care necesită o adaptare constantă şi proactivă la nevoile şi cerinţele clienţilor”, a spus Toma Matei, noul director de vânzări al companiei.

  • Wizrom: Clienţii de ERP ai companiei au afaceri anuale de peste 16 mld. euro

    Cele câteva sute de companii care folosesc soluţii ERP ale Wizrom Software au reprezentat aproximativ 17% din contribuţia sectorului privat din PIB în 2012. Potrivit statisticilor, aproximativ 70% din PIB-ul României este generat de sectorul privat, ceea ce înseamnă 92,82 miliarde de euro – raportat la valoarea PIB pe 2012 de 132,6 miliarde euro anunţată de către autorităţi în decembrie anul trecut.

    “Forţa unei companii este dată de valoarea clienţilor acesteia şi noi am fost curioşi să aflăm această valoare. Am adunat cifra de afaceri a tuturor clienţilor Wizrom, aşa cum este afişată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe soluţiile ERP şi suma rezultată a fost peste aşteptări. Marea familie a clienţilor Wizrom Software reprezintă o forţă economică la a cărei bună funcţionare contribuim şi noi, cu soluţiile noastre”, a declarat Adrian Bodomoiu, director general Wizrom Software.

    Cifra de afaceri cumulată a clienţilor Wizrom pentru soluţiile ERP a fost, în 2011 (ultimul an listat pe mfinante.ro) de 16 miliarde de euro. “Avem clienţi din toate domeniile de activitate: manufactură, servicii, comerţ, logistică şi distribuţie, transporturi, servicii financiare, construcţii şi agricultură. Wizrom este o companie solidă, puternică, dinamică, inovativă şi orientată către excelenţa în tehnologie şi servicii”, a spus Bodomoiu.

    Cu o cifră de afaceri de 6,65 de milioane de euro în 2012, 160 de angajaţi şi peste 32.000 de licenţe instalate, Wizrom Software are în portofoliul de soluţii de business ERP, CRM, SFA (automatizarea forţei de vânzare), Business Intelligence, soluţii pentru retail, logistică şi distribuţie, soluţii de salarizare şi pontaj şi multe altele.
     

  • O nouă bancă în România

    TBI Bank se va poziţiona, în principal, ca o bancă de retail şi pentru IMM-uri şi se va  dezvolta pe modelul de business deja existent prin cele două entităţi ale grupului: TBI Credit – credite de consum şi carduri de credit, alături de TBI Leasing – leasing financiar dedicat IMM-urilor. La toate acestea se vor adăuga produsele bancare de economisire şi creditare şi o gamă largă de servicii.

    “Am alocat resurse importante acestei noi construcţii, investind în structura operaţională şi în sistemul  IT. Dorim să valorificăm atât expertiza echipei TBI, cât şi prezenţa teritorială şi, nu în ultimul rând, un portofoliu valoros de clienţi. Ne propunem un prim an, 2013, cu active de peste 100 de milioane de euro şi profit la final de an”, spune Florentina Mircea, directorul executiv al băncii.

    Alte cinci sucursale vor fi deschise în ţară, începând cu Iaşi şi Constanţa, plus două noi sucursale în Bucureşti.

    TBI Bank este parte a grupului TBIF Financial Services BV, care include TBI Credit, TBI Leasing, TBI Auto. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt principala clasă de clienţi vizată de TBI Bank.

  • Cine este noul director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe în România



    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
    Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Soluţiile software “all-in-one” pot reduce cu 50% costurile operaţionale anuale ale centrelor de contact

    “Unul dintre criteriile principale de care majoritatea companiilor ţin cont atunci când decid să investească în soluţii IT pentru centrele lor de contact este bugetul şi capacitatea de modernizare rapidă, la costuri accesibile. Din ce în ce mai multe companii încep să se convingă de beneficiile utilizării platformelor software all-in-one, în ceea ce priveşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu utilizarea soluţiilor multi-point, de la diverşi furnizori”, a spus Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence.

    De exemplu, centrele de contact care utilizează platforme de soluţii software all-in-one înregistrează un cost operaţional anual per agent cu 50% mai mic decât centrele cu platforme multi-point, datorită randamentului mai rapid şi mai bun. Astfel, un centru de contact ce utilizează o platformă all-in-one, cu 100 de locuri şi costuri operaţionale anuale de 1.000 de euro per agent, înregistrează economii anuale de circa 1 milion de euro, comparativ cu centrele de contact care folosesc soluţii software de la mai mulţi furnizori.

    “Cu timpul, prin scăderea constantă a costurilor operaţionale, economiile anuale se adună. Aceasta reprezintă o diferenţă majoră pe care managerii ar trebui să o ia în considerare înainte de a lua decizii în privinţa platformelor tehnologice de bază”, a adăugat Marcin Grygielski.

    Costurile majore ce trebuie luate în calcul atunci când se decide să se investească în soluţii IT sunt legate de selectarea furnizorului, de contractarea noilor tehnologii, de instalarea şi integrarea sistemului, de administrarea acestuia, precum şi de costurile operaţionale şi cele de întreţinere şi modernizare. Selectarea furnizorului şi integrarea tehnologiilor înseamnă mai bine de 50% din bugetul necesar unei asemenea implementări.

    “Indiferent că firma caută o soluţie multi-point sau o platformă all-in-one, costul de selecţie a furnizorului este similar în ambele cazuri. Diferenţa majoră este reprezentată de costurile iniţiale de instalare şi integrare a soluţiilor all-in-one, ce pot fi cu cel puţin 15% mai mici decât în cazul soluţiilor multi-point”, a spus Marcin Grygielski.

  • Fostele magazine PIC au fost scoase la vânzare de lichidator; înţelegerea cu reţeaua Succes a picat

     Cele patru hipermarketuri sunt în Piteşti (15.000 mp), Craiova (21.200 mp), Oradea (16.850 mp) şi Călăraşi (24.500 mp). PwC a scos la vânzare şi un teren de 78.900 de metri pătraţi deţinut de firma PIC în comuna Blejoi, în apropiere de Ploieşti, dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp).

    Reţeaua PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Pe­nescu, a intrat în insolvenţă la finalul anului 2009 şi se află sub administrarea judiciară a PwC. Într-o primă fază, Sar­cină a închiriat spaţiile magazinelor PIC din Piteşti şi Cra­iova, redeschise sub brandul Succes. Po­tri­vit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia să cumpere clădirile în care se află ma­ga­zinele din Piteşti şi Craiova, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, care ar fi urmat să fie redeschise sub marca Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iustin Paraschiv, proprietar al grupului de firme Carmistin

    Nu este vorba de cineva din interior care îşi doreşte discreditatrea industriei agro-alimentare româneşti şi nici grupuri de interese din afara ţării care intenţionează acest lucru.Este vorba despre un pahar în care a picat şi ultima picatură, iar acum dă pe afară.Epidemia de controale cu care ne confruntăm acum este una mai mult decât benefică industriei romanesti. Controalele vor ajuta la curatarea, la asanarea industriei agro-alimentare romanesti. O actiune care trebuia de mult initiata si continuata asiduu, pana la eliminarea din lantul de productie a celor care nu respecta legea. Evident ca acestia exista. Este vorba despre cei care vor sa ajunga foarte repede la profituri substantiale.

    Pe de alta parte, organele de control au privit diferentiat marile lanturi de magazine, fata de retailul mic, insa cu totul nejustificat. Este o realitate faptul ca hipermarketurile sunt mult mai rar verificate de organele de control, cu toate ca aici s-au descoperit acum probleme. Si nu este de mirare.
    Presiunea pe care acestea o pun pe pretul la care cumpara si vor sa vanda produsele agro-alimentare, si nu numai, impinge o serie de producatori mici sau producatori care se confrunta cu probleme in business sa mearga pana la limita legii sau chiar sa o incalce. Aici apar probleme pe partea de etichetare, sunt probleme si de alta natura, dupa cum am vazut.

    Este adevarat ca sistemul de control din zona alimentara este imbatranit, vedem de mai bine de 10-15 ani aceiasi oameni. Mi-ar placea sa vad si specialisti tineri, insa acum ei sunt o „rara avis”. Autoritatile stiu spre exemplu despre mafia pietelor, insa s-a facut prea putin pentru o asanare in acest domeniu a infractionalitatii.

    Cum sa ne asteptam ca un magazin care vinde carne si care apartine unui medic veterinar sa fie sanctionat la un eventual control de un coleg al acestuia?
    O alta sursa de probleme este implicarea celor platiti de stat sa faca aceste controale in businessuri de productie sau retail – direct sau prin interpusi. Am atras atentia in nenumarate randuri asupra acestor probleme prin asociatiile din care firmele grupului nostru fac parte, insa lucrurile au ramas, in mare parte, nerezolvate.

    Prin asociatiile de producatori putem face un dosar complet al acestor nereguli care lovesc direct in afacerile sanatoase.  Este total incorect sa investesti milioane de euro intr-o afacere pe care o conduci dupa legile momentului si sa te confrunti cu probleme de concurenta din partea unui „garajist” care proceseaza carnea in conditii cu totul mizere, doar pentru ca acesta nu se teme de consecintele unui eventual control.
    Problema carnii de cal

    Mai bine de 80-90 de procente din productia Pajo Holding a mers anul trecut la export. Vorbim de peste 4500 de animale, exportate in viu. Asta pentru ca in Romania pretul oferit producatorilor pentru carnea de vita este in medie cu 30 de procente mai mic decat costurile de productie.

    Aceasta discutie deschide o adevarata Cutie a Pandorei pentru ca pretul este artificial tinut atat de jos din cauza inlocuirii carnii de vita cu carne din alta specie. Prin asociatiile de profil noi am atras de nenumarate ori atentia organelor de control asupra acestor aspecte.

    Iata care a fost procesul care a stat la baza distrugerii pretului carnii de vita: odata cu campania de scarificare a cailor bolnavi de Anemie Infectioasa Ecvina, statul a oferit despagubiri persoanelor care isi sacrificau animalele bolnave. Prin urmare, cei care isi duceau caii la sacrificat nu erau interesati sa obtina un pret corect pe calul vandut la abator pentru ca statul oricum il despagubea pentru animal.

    Astfel, abatoarele care s-au ocupat cu sacrificarea acestor cai au intrat in posesia unor cantitati enorme de carne de cal la preturi derizorii, poate chiar de 10 ori mai mici decat pretul carnii de vita.Organele de control trebuie sa controleze acum, chiar daca este post factum, daca acesti cai au fost sacrificati in conditiile prevazute de lege – carnea trebuie procesata la temperaturi ridicate – cum si cui au fost vandute aceste cantitati de carne. Oricum, din aceasta afacere statul si consumatorul au iesit in pierdere.Hypermarket vs. producatori

    De mai bine de 2 ani producatorii din Romania se confrunta cu mari probleme privind profitabilitatea. Asta din cauza presiunii pe pret exercitate de lanturile de magazine. Odata intrati in acest cerc vicios – ai pret mic vinzi, esti pe raft dar vinzi aproape in pierdere; altfel,  daca nu vinzi, trebuie sa inchizi afacerea – sunt producatori care forteaza limitele legii pentru a putea supravietui, incalcand normele in vigoare. Unii trec de-a dreptul in zona penala. Evident, sunt si marii producatori care apeleaza la solutii alternative, lanturi proprii de retail etc. oricum, este cu totul neprofitabil sa intri in astfel de jocuri.

    Poti risca totul.Asadar, controalele care au scos la suprafata nereguli in lanturile magazinelor importante trebuie sa nu inceteze pentru ca aici pot aparea mari surprize. Autoritatie trebuie sa isi extinda controalele aici. DSVSA-urile se pare ca acum au trecut serios la treaba. Trebuie sa continue pana se curata aceasta industri, o industrie in care s-a investit mult, o industrie in care jucatorii onesti, cu strategii sanatoase de business au standarde de calitate peste media europeana.

    Despre Grupul Carmistin
    Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Ana şi Cornel, Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.
     

  • Laura Badea este noul director de vânzări al CITR

    ”Tranzacţiile efectuate în insolvenţă pot fi o oportunitate pentru investitori întrucât legea insolvenţei oferă mecanisme suple care protejează investitorul de istoricul nefast al companiei în insolvenţă, putându-se prelua numai partea sănătoasă a business-ului. Ne referim atât la tranzacţionarea de active, cât şi la transferul business-urilor în întreg.

    Gestionate cu eficienţă şi profesionalism, acestea generează atât posibilitatea recuperării eficiente a creanţelor, locuri de muncă, profit economic. Tocmai de aceea avem nevoie să lucrăm cu profesionişti”, a declarat Andreea Anghelof, managing partner în Casa de Insolvenţă Transilvania.

    Departamentul de valorificări active se ocupă de administrarea patrimoniilor debitoarelor, precum şi de valorificarea eficientă a lor prin vânzarea finala.
    Laura Badea a lucrat anterior în companii precum TBI Consumer Financing IFN, ING Group România, Heineken România, ultimul post ocupat fiind de key account manager pentru Unicredit Consumer Financing. Ea este absolventă a Institutului Bancar  Român, unde s-a format ca broker.

    Cu o echipă de 100 de specialişti, 35 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 650 de societăţi comerciale şi este reprezentă la nivel naţional.

    Expertiza acoperă arii de activitate ca: agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţii ceramice, panificaţie, activităţi comerciale, extracşia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.

    Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.