BusinessMagazin

Tag: piata

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 februarie 2016

    COVER STORY: Munca, conjugarea pe care am uitat-o 

    În legătură cu munca există, în spaţiul cultural şi social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. La un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajaţii care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă.
     

    MACROECONOMIE: Epopeea supraîndatorării

     

    ANTREPRENORIAT: Spune-mi cum te îmbraci ca să-ţi spun cine eşti

     

    AFACERI: Efervescenţă pe piaţa mobilei de lux

    CINEMATOGRAFIE: Criza economică din 2008, unul dintre cele mai apreciate subiecte de film

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Românii cheltuie 3,5 mld. lei pe cosmetice şi parfumuri

    Cel mai puternic avans, de 5,3%, dublu faţă de piaţă în ansamblul său, îl au vânzările de dermatocosmetice, vândute exclusiv prin farmacii. ♦ Vânzările directe mănâncă un sfert din totalul pieţei de 3,5 mld. lei. ♦ Un singur segment de piaţă, cel al produselor profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică, este pe minus. ♦ Vânzările online „galopează“, cu plus 20% în 2015.

    Românii au cheltuit anul trecut 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF pe baza in­formaţiilor oferite de jucătorii din piaţă.

    Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per an­samblu, care a postat un plus de circa 9% anul trecut, cel mai bun an de după 2008. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a avansat anul trecut cu aproape 9%, însă motor au fost pro­dusele alimentare, al căror TVA s-a redus de la 24% la 9% începând cu data de 1 iunie. Pentru bunuri nealimentare avansul a fost de aproape 3%, similar celui înregistrat de piaţa de cosmetice, produse de îngrijire şi de parfumerie.

    Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele de piaţă, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vân­zările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 mld. lei (780 mil. euro).

    În prezent piaţa de cosmetice din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţările unde au murit cei mai mulţi oameni în timp ce-şi făceau selfie. Şi România se află în clasament

    Selfie-ul a devenit o metodă din ce în ce mai populară de fotografie. Mii de turişti împânzesc pieţele oraşelor turistice şi pozează în faţa telefoanelor. Din păcate, mai mulţi oameni care au apelat la selfie-uri au fost implicaţi în accidentele, unele chiar mortale.
    Din 2014 până în prezent s-au înregistrat 49 de accidente mortale, dintre care unu şi în România. După cum se poate observa şi pe grafic, India este ţara unde au loc cel mai des astfel de accidente. 

  • Investiţiile imobiliare în regiunea Europei Centrale şi de Est au ajuns anul trecut la 9,9 miliarde de euro

    Investitiiile in tarile din Europa Centrala si de Est (excluzand Rusia) au crescut cu 25% in 2015, comparativ cu anul precedent si au atins cifra de 9, 9 miliarde euro. Daca cresterea anuala era asteptata, performantele generale depasesc previziunile si contureaza un tablou cu o destindere semnificativa a pietelor din regiune, arata raportul CBRE care analizeaza investitiile imobiliare in Europa Centrala si de Est.

    Investititiile straine au continuat sa fie dominante in regiune, fondurile de investitii americane inregistrand achizitii insemnate de portofoliu, in valoare totala de 160 de milioane de euro. Investitiile Statelor Unite in Europa Centrala si de Est reprezinta 30% din total, fata de 23% in 2014, fondurile americane investind in toate tarile regiunii, ca si in Letonia. Reintrarea pe aceste piete a unor fonduri de investitii ca Morgan Stanley si Goldman Sachs indica o crestere a increderii investitorilor in Europa Centrala si de Est.

    Germania a fost al doilea cel mai mare investitor, cu 23% din totalul investitiilor in regiune, fata de doar 12% in 2014. Prezenta Germaniei in top se datoreaza in parte si activitatii investitionale a Union Investment, cel mai important investitor german in regiune. Nivelul ridicat al investitiilor in 2015 a avut impact asupra randamentelor investitionale (yields), impingandu-le la niveluri inferioare. Diferentele inter-regionale in materie de preturi au un potential insemnat de reasezare. In timp ce anumite piete si sectoare au atins deja niveluri ale yields-urilor  inregistrare in ciclurile economice de varf (in special, Cehia si Polonia) alte tari au inca potential de crestere. Tranzactiile investitionale pentru proprietati nu arata semne de incetinire a cresterii, CBRE considera ca anumite piete nationale yields-urile pot depasi nivelurile  inregistrate in 2007.

    In timp ce previziunile pentru 2016 indica o tendinta pozitiva, un factor potential de diminuare a cresterii volumului de investitii ar putea fi prezenta relativ scazuta a produselor foarte atractive pentru investitii. Dezvoltarile de spatii de birouri din Varsovia si Bucuresti sunt la un nivel record, ceea ce va duce la o crestere a interesului dezvoltatorilor si al chiriasilor in a actiona pe aceste piete.

    “Volumele importante de investitii in regiune sunt rezultatul activitatii investitorilor americani si germani care au cautat sa valorifice nivelurile relativ inalte ale yields-urilor si stocurilor importante de pe piata. In 2016 ne asteptam la o continuare a investitiilor, dat fiind ca piata este pregatita sa inregistreze cresteri economice importante in Europa Centrala si de Est, care are randamente investitionale mai inalte comparativ cu Europa Occidentala si unde exista un interes activ al bancilor in a finanta investitiile din regiune. De asemenea, expansiunea puternica a vanzarilor din retail raportata in toata Europa Centrala si de Est va mentine un interes crescut al investitorilor. Ne asteptam de asemenea la o crestere a prezentei investitorilor din Asia in regiune si la o diversificare a profilului acestora”, a comentat Gijs Klomp, head of CEE Investment Properties.

     

     

  • Măcel pe bursele internaţionale, cea mai mare scădere pentru o zi de la criza din august

    Bursele internaţionale sunt într-o scădere accelerată, pierderile fiind de miliarde de euro pe toate pieţele din întreaga lume.

    Indicele DAX al bursei germane are un minus de aproape 3%, indicele francez CAC pierde 3,58%, aproape de ora 12, iar indicele FTSE de la Londra are un minus de 2,58%.

    Acţiunile Societe Generale, acţionarul majoritar de la BRD România, a ajuns victima speculatorilor, aşa cum Deutsche Bank a fost în primele zile ale săptămânii.

    Acţiunile grupului francez au un minus de 13%, investitorii având îndoieli legate de profitul raportat.

    La Bucureşti piaţa şi-a accelerat scăderea, iar acţiunile Petrom, cea mai valoroasă companie, au atins un nou minim ajungând la 0,2210 lei.

    Nervii investitorilor rezistă din ce în ce mai puţin.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit o familie din Oradea să dea lovitura pe piaţa din Europa:” În 24 de ore de la culegere, ciupercile ajung pe masa restaurantelor din Roma, Milano sau Veneţia”

    Ciupercile din Transilvania au ajuns să fie cunoscute şi apreciate în marile restaurante din Europa, fiind considerate cele mai gustoase. „Vina” o poartă orădeanul Alexandru Chiş (55 de ani) cel carese ocupă de comercializarea lor de ani buni, şi care a înţeles că importantă este calitatea şi nu cantitatea.

    În anul 1997, orădeanul Alexandru Chiş a renunţat la cariera sa de ofiţer de finanţe. Şi-a încheiat contractul cu Ministerul Apărării şi a văzut la vremea respectivă că se poate face ceva mai bine, mai mult,  mai deosebit. Împrejurările au făcut să cunoască un grup de străini, de la o multinaţională care opera pe piaţa occidentală, la vremea respectivă. Împreună au constituit o societate. Când lucrurile păreau să meargă bine, a venit criza economică, astfel că nici ei nu au fost ocoliţi.

    “Au venit vremurile mai grele, de criză  şi nu mai  aveam rezultatele care se aşteptau. Ne-am trezit la început de 2012 că firma din Oradea se închide şi punem la vânzare toate activele şi maşinile. M-am blocat, mai ales că nu ştiam nimic. Norocul a fost că eram acţionar. După o lună le-am spus că eu aş vrea să continui mai ales că societatea era sub contract cu un supermarket din România. Mi-au spus că pot să rămân, cu condiţia să-mi fac o societate nouă. Şi aşa am pus bazele noii afaceri”, mărturiseşte Alexandru Chiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Unul dintre cei mai valoroşi artişti români, stabileşte un nou record. Un tablou al său vândut cu aproape 4 mil. euro

    Un nou record al artistului Adrian Ghenie a fost înregistrat miercuri seara la Casa de licitaţii Sotheby’s, după ce lucrarea sa intitulată  „The Sunflowers in 1937” a fost cumpărată cu patru milioane de euro, scrie Transilvania Reporter.

    Opera era estimată la o valoare de 500.000-700.000 de euro, însă lucrarea realizată în 2014 a fost achiziţionată la preţul de patru milioane de euro, conform site-ului oficial Sotheby’s.

    Potrivit datelor din catalogul expoziţiei, „The Sunflowers in 1937” este o extraordinară şi monumentală reimaginare a capodoperei lui van Gogh cu referire la evenimentele istorice ale secolului XX. Executată la dimensiuni colosale, 280/280 cm, lucrarea readuce în atenţie capodopera lui van Gogh.

    În acelaşi catalog se arată că pentru Adrian Ghenie, van Gogh este deosebit de important. La vârsta de şase ani artistul ţinea sub pernă o pictură din seria de tablouri cu floarea soarelui de Vincent van Gogh, reprezentată pe coperta unei reviste de artă româneşti şi, mai târziu, Ghenie s-a reprezentat pe sine sub chipul lui van Gogh şi a celebrelor sale autoportrete, în lucrări din perioada 2012-2014.

    Foto: Sotheby’s

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • ASF dă undă verde la străini pe RCA. A aprobat modificările care vizează înlesnirea intrării în piaţa de RCA a asigurătorilor străini

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat ieri proiectul de normă care prevede reducerea barierelor de intrare a companiilor străine pe piaţa asigurărilor auto obligatorii (RCA), această modificare legislativă dorindu-se a acţiona ca un stimul pentru sporirea competiţiei. Astfel, ASF a eliminat prevederea potrivit căreia asigurătorii străini sunt obligaţi să deţină un sediu central şi unităţi teritoriale în România.

    Pe de altă parte, ASF le cere companiilor străine care vor să intre în piaţă să efectueze constatarea pagubelor în maximum cinci zile lucrătoare. Decizia ASF de a înlesni accesul jucătorilor străini este justificată de nevoia sporirii ofertei, mai ales în condiţiile în care cei mai mari jucători din piaţa poliţelor auto obligatorii se confruntă în prezent cu probleme financiare sau sunt deja în proces de dizolvare, aşa cum se întâmplă în cazul Astra Asigurări.

  • Vodafone a prelungit „alianţa“ cu RCS&RDS pentru încă un an

    ompania RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu, a prelungit contractul de roaming naţional cu Vodafone, al doilea operator de pe piaţa locală de telefonie mobilă, au declarat pentru ZF surse din industria locală de comunicaţii.

    Contractul, care expira în aprilie, a fost semnat pe încă un an de zile, iar RCS&RDS va plăti Vodafone în funcţie de traficul de voce şi date realizat de clienţii Digi Mobil în reţeaua celuilalt operator. Contractul îi permite RCS&RDS să le ofere clienţilor săi acces la servicii de voce şi date în zonele în care reţeaua proprie de comunicaţii mobile nu are acoperire.

    La finele anului trecut reţeaua 3G a RCS&RDS, prin care compania furnizează servicii de voce mobilă, avea o acoperire de aproximativ 85% din populaţie, în timp ce marii operatori se apropie de 100%. RCS&RDS şi Vodafone au semnat iniţial în aprilie 2014, pe doi ani de zile, contractul de roaming naţional.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro