Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor “opţiuni foarte dure”, informează gândul.info. În comentariul său personal , ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu “este în mod clar îngrijorat” de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei “ar necesita practic un răspuns militar al României”.
Tag: rusia
-
Société Générale vrea să reducă numărul de angajaţi din România, Rusia, Cehia şi Egipt
Société Générale va desfiinţa 2.000 de locuri de muncă la operaţiunile de retail bancar din Rusia anul următor şi intenţionează să reducă numărul de angajaţi şi în România, Cehia şi Egipt, a spus Oudea, fără a oferi alte detalii.
Banca, a treia ca mărime după active în Franţa, vrea să elibereze, până în 2013, capital de patru miliarde de euro prin vânzări de active şi diminuări de costuri pentru a reasigura investitorii în privinţa situaţiei financiare.
Société Générale are o expunere de circa 900 de milioane de euro faţă de Grecia şi nu are plasamente “semnificative” în datorii ale Irlandei şi Portugaliei, potrivit unui comunicat al grupului.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Cum se vede piaţa auto din România după trei ani şi o criză
La aproape trei ani de când a venit la conducerea direcţiei comerciale a Renault Group România, Fabrice Cambolive descrie cu surprindere clientul român ca fiind exigent, pasionat de tehnologie şi de motoare puternice şi eficiente, nu numai de sedanuri, cum credea el la început, şi consideră că mândria sa cea mai mare este lansarea SUV-ului Duster anul trecut.
Funcţia de director general al companiei Renault Commercial Roumanie – care este nou înfiinţată şi care coordonează vânzările Renault, Nissan şi Dacia pe piaţa locală, respectiv o reţea cu peste 100 de dealeri, vânzări de peste 250 milioane de euro anual şi 5.500 de angajaţi – va fi preluată de Thomas Dubruel, 48 de ani, care anterior a fost director de marketing şi vânzări pentru regiunea Euromed (România, Bulgaria, Turcia, Tunisia, Maroc şi Algeria).
Plecarea lui Cambolive de la conducerea Renault Commercial Roumanie şi încheierea mandatului lui Guenther Seifert (al doilea director general al Porsche România alături de Brent Valmar) sunt cele mai importante schimbări la conducerea importatorilor mari de pe piaţa locală. Francezul în vârstă de 43 de ani descrie perioada petrecută în România ca fiind “cea mai bogată din punct de vedere personal şi profesional”.
Înainte să vină în România, Fabrice Cambolive a condus importatorul Renault din Elveţia, departamentul de marketing al Dacia-Renault din Germania şi vânzările Renault pentru Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, în perioade înfloritoare din punct de vedere economic şi într-un mediu economic pe care îl cunoştea prea bine. În România, francezul a preluat conducerea mărcilor grupului Renault aproape în acelaşi moment când vânzările au început să scadă, la 1 martie 2009: “Intervalul petrecut în România a reprezentat exact acea perioadă de criză economică fără precedent care a pus sub semnul întrebării tot ce învăţasem. În faţa unei crize cum a fost aceasta trebuie pus accentul pe partea pur raţională a businessului şi în egală măsură abordate problemele legate de stocuri, cashflow şi cheltuieli, dar şi conservarea ideii de echipă, atât în ceea ce priveşte echipa internă, dar şi la nivelul reţelei comerciale”.
Cu un an şi jumătate înainte de venirea lui Cambolive, piaţa auto locală atingea un nivel maxim de 370.000 de maşini noi vândute. În 2011 însă jucătorii din auto ar fi fericiţi cu un nivel de 100.000 de maşini. Despre România Cambolive spune că este o ţară a contrastelor, “fie că vorbim despre diferenţele dintre oraşe şi sate, între influenţele balcanice sau turce şi cele europene, fie şi pentru faptul că România este o <insulă latină într-o mare slavă>”. Fostul director al vânzărilor Renault spune că această diversitate a României a însemnat pentru el o aventură: “Pe plan personal sunt foarte ataşat de România, iar în cei trei ani am vizitat toţi dealerii din cadrul reţelei, de la Satu Mare la Alexandria sau Timişoara până la Tulcea”.
Fabrice Cambolive estimează că piaţa va atinge aproximativ 110.000 de unităţi în acest an (autoturisme plus comerciale uşoare), ceea ce înseamnă o scădere cu cinci procente faţă de anul anterior. “Nivelul cel mai de jos al pieţei auto locale a fost atins în primul semestru al acestui an. De două luni însă remarcăm o creştere a comenzilor faţă de perioada similară a anului trecut, iar anul 2012 va marca o creştere de 10% faţă de anul în curs”, crede Fabrice Cambolive, care predă şi acest target de vânzări, alături de conducerea Renault Commercial Roumanie, lui Thomas Dubruel, într-o perioadă când toată lumea se aşteaptă la o revenire a vânzărilor, dar pe o piaţă care oscilează încă extrem de mult de la lună la lună.
Chiar dacă piaţa oscilează, oficialii Renault sunt optimişti datorită portofoliului companiei, care cuprinde excepţii fericite de la regulă precum Dacia Duster, care în prezent a ajuns la 61% cotă de piaţă în segmentul SUV-urilor compacte, utilitara Renault Master, care a triplat vânzările mărcii franceze pe segmentul vehiculelor comerciale uşoare, dar şi Nissan Juke, crossoverul de clasă mică, care a permis dublarea cotei de piaţă a Nissan şi care a ajuns la 2%, nivel care nu a mai fost atins până acum de marca niponă.
-
Avion de pasageri prăbuşit în Rusia: 44 de persoane au murit. La bord se afla echipa de hochei Lokomotiv Iaroslav
“Potrivit datelor furnizate, la bord erau 45 de persoane, 37 de pasageri şi opt membri ai echipajului. În urma accidentului, 44 de persoane au decedat, una a supravieţuit”, a declarat, pentru Ria Novosti, o sursă din cadrul poliţiei.
Iniţial, după anunţul accidentului, au apărut informaţii că la bordul avionului se aflau 37 de pasageri şi că 36 au decedat în urma prăbuşirii. “La bord erau probabil 37 de persoane, iar 36 au murit, inclusiv patru membri ai echipajului. O persoană este rănită”, a declarat Elena Smirnih, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica
Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.
În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.
Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.
Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.
-
Magnaţii din China şi Rusia în căutarea lui Mary Poppins – GALERIE FOTO
Spre exemplu, salariul de bază la agenţia Imperial Nannies este de 75.000 de dolari. Pe lângă salariu bonele pot beneficia de cazare, maşină, haine şi călătoriile luxoase. O familie bogată din Rusia a raportat că a oferit peste 200.000 de dolari pentru o dădacă de top.
“Bineînţeles că munca nu este deloc uşoară”, potrivit fondatorului agenţiei. “Bonele trebuie să meargă în locuri cu o cultură complet diferită, într-un mediu extrem de bogat la o familie cu valori complet diferite.
Familiile din Rusia cer ca bona să fie la datorie şase zile pe săptămână. Copiii sunt însoţiţi întotdeauna de bodyguarzi. Sunt supravegheaţi de camere video peste tot. Părinţii sunt foarte atenţi atunci când vine vorba de copiii lor şi din cauza faptului că îi îmbracă doar cu haine de designeri nu au voie să se murdărească. Copiii din Rusia nu poartă Gap”, a mai completat acesta.
-
Cine câştigă şi cine pierde în economia mondială în urma căderii lui Gaddafi (GALERIE FOTO)
O primă certitudine este că o prăbuşire a regimului lui Gaddafi va avea un efect benefic pentru industria petrolului, notează revista Time. Reducerea masivă a livrărilor de petrol în ultimele luni, determinată de luptele din Libia, va lua sfârşit, iar oferta suplimentară de petrol va fi necesară nu atât în perspectiva unei relansări bruşte a cererii mondiale şi a preţului odată cu ea, ci din punctul de vedere al pariului pe termen lung al investitorilor care iau în considerare creşterea cererii de petrol de-a lungul actualului deceniu.
Ca atare, principalii câştigători vor fi acţiunile marilor companii petroliere americane, considerate plasamente rentabile pe termen lung pentru investitorii care privesc dincolo de orizontul actual al crizei de pe pieţele financiare: ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips.
În privinţa economiei americane, reluarea livrărilor de petrol e aşteptată să producă o ieftinire a produselor petroliere, necesară ca aerul pentru a stimula în sfârşit consumul în SUA, scrie publicaţia GlobalPost, care calculează că un penny mai puţin plătit pentru un galon de benzină, americanii vor avea în plus pentru cheltuială 1,4 miliarde de dolari. Un efect asemănător ar urma să se manifeste şi în Asia şi Europa.
Un astfel de efect, la rândul său, va spori şansele electorale ale preşedintelui american Barack Obama de a obţine un nou mandat la alegerile din 2012, respectiv ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a fi reales. Unii experţi sunt însă mai pesimişti, arătând că reluarea producţiei şi a fluxului de petrol dinspre Libia nu vor putea avea loc decât peste cel puţin un an.
Companiile europene se grăbesc deja să profite de oportunitate. Firma italiană ENI, cel mai mare producător străin cu activitate pe piaţa petrolieră libiană înainte de război, şi-a trimis deja oamenii în Libia pentru repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din est, chiar în condiţiile în care luptele continuă în Tripoli, în vest, conform Reuters, care l-a citat cu o astfel de declaraţie pe ministrul de externe Franco Frattini. Acţiunile firmelor europene de profil – ENI, OMV din Austria şi Total din Franţa – au crescut deja în cursul zilei de luni cu 3-5%.
Noi jucători vor intra în piaţă, de asemenea: compania naţională de petrol din Qatar sau firma olandeză de comerţ cu energie Vitol vor avea ocazia să concureze cu companiile americane şi europene cu prezenţă tradiţională în zonă.
Noii-veniţi nu vor putea proveni însă din ţări care s-au opus sancţiunilor contra regimului lui Gaddafi sau operaţiunilor militare contra lui, aşa după cum a avertizat Abdeljalil Mayouf, purtător de cuvânt al firmei petroliere AGOCO, condusă de rebeli: “N-avem o problemă cu ţări occidentale ca Italia, Franţa, Marea Britanie. Dar avem probleme de ordin politic cu Rusia, China şi Brazilia”, a spus respectivul.
Rusia va pierde şi pe alt plan, dat fiind că a fost până acum un furnizor tradiţional de armament pentru Libia (şi pentru Siria). Cât priveşte China, Libia va deveni un nou front pe care se va tranşa competiţia mondială între Occident şi China, având în vedere implicarea economică, în creştere continuă în ultimul deceniu, a Chinei în Africa. Cum Vestul este cel ce câştigă, practic, războiul în Libia, e de aşteptat ca firmele din ţările occidentale să domine această piaţă.
Înainte de conflictul început în primăvară, Libia producea circa 2% din livrările mondiale de petrol, iar după declanşarea ostilităţilor, livrările sale au scăzut cu peste 90%. Italia şi-a asigurat în ultimii ani din Libia circa 20% din importurile de petrol, iar Franţa, Elveţia, Irlanda şi Austria peste 15%.
-
Putin pune ochii pe uniunea economică din zona Eurasiatică
Deja primul pas a fost făcut cu un an în urmă, când a fost creată o uniune vamală între Rusia, Belarus şi Kazakhstan, prin care au fost eliminate taxele şi controalele vamale între graniţele celor trei ţări. Începând cu luna ianuarie a anului viitor, această uniune ar trebui să ia forma unui “spaţiu economic comun”, în interiorul căruia circulaţia bunurilor, a forţei de muncă şi a serviciilor să fie gratuită. O asemenea piaţă comună ar fi formată şi ar deservi 165 de milioane de oameni, adică 60% din totalul populaţiei fostei Uniuni Sovietice.
În cadrul unui summit ţinut la Moscova luna aceasta, primii miniştri ai celor trei state au stabilit o ţintă şi mai ambiţioasă de atât – transformarea acestei grupări într-o “uniune economică Eurasiatică” până în 2013. Au existat discuţii şi asupra introducerii unei monede unice în acest spaţiu.
“Acesta este cu adevărat un eveniment cu o semnificaţie geopolitică şi interstatală deosebită. Pentru prima oară de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, a fost făcut un pas în vederea restabilirii ordinii economice şi a legăturilor comerciale în spaţiul post-sovietic”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Financial Times. Spre deosebire de alte încercări de a reunifica statele din spaţiul sovietic, acest demers pare a fi primul cu şanse reale de reuşită.
De asemenea, Putin a sugerat că odată ce spaţiul economic comun va fi organizat, membrii săi ar trebui să înceapă discuţiile asupra unui acord comercial între acest spaţiu şi Uniunea Europeană. Este greu de crezut însă că acest lucru se va întâmpla, în condiţiile în care Rusia se luptă de 18 ani să fie acceptată în Organizaţia a Mondială a Comerţului.
Recrearea legăturilor dintre fostele state sovietice este unul dintre cele mai vechi ţeluri ale lui Vladimir Putin. În anul 2000, acesta a semnat un acord cu şase state pentru a crea Comunitatea Economică Eurasiatică sau EurAsEc. Proiectul arămas însă suspendat.
“Viziunea lui Vladimir Putin se apropie tot mai mult de crearea unei uniuni Europene în spaţiul fostei uniuni Sovietice”, este de părere Lilit Gevorgyan, analist al companiei de conslutanţă IHS Global Insight.
Uniunea vamală a adoptat bucăţi din aquis-ul comunitar, corpul de lege Uniunii Europene, potrivit unui oficial rus. Unul dintre principalele avantaje ale acestei uniuni este de a stimula dezvoltarea afacerilor prin eliminarea barierelor comerciale. Ar putea ajuta, de asemenea, la reluarea legăturilor pe orizontală între industriile şi întreprinderile care au fost afectate d eprăbuşirea URSS. Kîrgîstan şi Tajikistan şi-au exprimat la rândul lor intenţia de a face parte din această uniune. Vladimir Putin şi-ar dori ca la acest spaţiu să adere şi Ucraina.
-
Rusia rememorează puciul comuniştilor conservatori din august 1991
Locuitorii URSS nu au fost decât pe jumătate surprinşi în 19 august 1991, când coloane de tancuri au pătruns pe străzile Moscovei, iar întreaga ţară a aflat, de la televiziunea de stat, că preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov nu-şi poate îndeplini funcţiile din motive de sănătate, iar un Comitet de stat de urgenţă a preluat puterea.
Lansată în 1985 de Gorbaciov, politica de deschidere şi reformă a afectat ireversibil rolul conducător al Partidului Comunist şi a încurajat dorinţele de independenţă în republicile sovietice.
-
Rusia a dejucat un atentat asupra primului tren de mare viteza rusesc
Mai multi locuitori din Caucazul de Nord au fost arestati dupa ce au fabricat o bomba pe baza de ingrasaminte chimice si “nu mai aveau decat sa stabileasca ora producerii atentatului si sa-l comita”, precizeaza Kommersant. Comandantul Serviciului Federal de Securitate, Aleksandr Bortnikov, declarase la 18 iulie, in timpul unei intalniri cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, ca FSB a dejucat un atentat important asupra infrastructurii de transport din regiunea Moscova, pregatit de patru locuitori din Caucazul de Nord. Toti suspectii au fost arestati si au facut marturisiri, adaugase Bornikov.